16,833 matches
-
pe câștigurile de productivitate pentru a avea în vedere o creștere a procentului de cotizări ce țin în principal de partea patronală. Raționamentul se bazează pe partajul valorii adăugate între salarii și profit. Noul partaj ar fi în favoarea salariilor și cotizațiilor. Ar fi acest lucru suficient și, mai ales, într-o economie globalizată, nu ar reprezenta un risc de a îngreuna sarcina ce apasă pe întreprinderi? Adaptarea structurală Îmbătrânirea fiind un fenomen ineluctabil, nu este mai pertinent să considerăm că sistemul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
să-și aleagă pensionarea începând de la 56, 57 sau 59 ani dacă au cotizat cel puțin 42 de ani sau 40 pentru pensionarii de 59 de ani. Cei cu studii superioare au posibilitatea de a "răscumpăra" până la trei ani din cotizații. Pentru a încuraja munca seniorilor, regulile de cumul ale unui serviciu și ale unei pensionări sunt flexibile. Reluarea unei activități este posibilă dacă suma salariului și a pensiei nu excede ultimul venit din activitate. Întreprinderile care utilizează mecanismele de ieșire
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
loc asupra ajustării acestor norme, care va trebui să fie astfel reglată încât să asigure echilibrul regimului într-un mediu economic și demografic în schimbare. În Suedia, introducerea unor "conturi noționale" individuale asigură autoreglarea sistemului. O egalitate constantă între suma cotizațiilor vărsate de un individ și suma actualizată a plăților anuale pentru pensie este într-adevăr garantată. Drepturile fiecărui asigurat sunt astfel calculate pe baza cotizațiilor acumulate de-a lungul întregii sale vieți într-un cont individual. Acest cont, noțional sau
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În Suedia, introducerea unor "conturi noționale" individuale asigură autoreglarea sistemului. O egalitate constantă între suma cotizațiilor vărsate de un individ și suma actualizată a plăților anuale pentru pensie este într-adevăr garantată. Drepturile fiecărui asigurat sunt astfel calculate pe baza cotizațiilor acumulate de-a lungul întregii sale vieți într-un cont individual. Acest cont, noțional sau fictiv, nu reprezintă decât un capital virtual, cotizațiile nefiind investite în active financiare, dar servind la plata pensiilor prezente (logică a repartiției). În ziua ieșirii
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a plăților anuale pentru pensie este într-adevăr garantată. Drepturile fiecărui asigurat sunt astfel calculate pe baza cotizațiilor acumulate de-a lungul întregii sale vieți într-un cont individual. Acest cont, noțional sau fictiv, nu reprezintă decât un capital virtual, cotizațiile nefiind investite în active financiare, dar servind la plata pensiilor prezente (logică a repartiției). În ziua ieșirii la pensie, sumele plătite an de an sunt calculate ținând seama de speranța de viață a asiguratului, aceasta fiind în funcție de vârsta sa și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
an sunt calculate ținând seama de speranța de viață a asiguratului, aceasta fiind în funcție de vârsta sa și de generația de apartenență. Acest sistem incită la a munci mai mult timp și a rămâne contributiv, pentru că statul își asumă obligația achitării cotizațiilor corespunzătoare perioadelor de inactivitate (șomaj, maternitate etc.). Dacă normele colective păstrează prestările definite, nu tot așa se întâmplă cu regimurile de alegere individuală ce înlocuiesc un sistem de cotizații definite. Întărirea capitalizării Chiar dacă repartiția rămâne majoritară, trebuie notată importanța crescândă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
timp și a rămâne contributiv, pentru că statul își asumă obligația achitării cotizațiilor corespunzătoare perioadelor de inactivitate (șomaj, maternitate etc.). Dacă normele colective păstrează prestările definite, nu tot așa se întâmplă cu regimurile de alegere individuală ce înlocuiesc un sistem de cotizații definite. Întărirea capitalizării Chiar dacă repartiția rămâne majoritară, trebuie notată importanța crescândă a capitalizării (adăugare a celui de-al treilea pilon). Au fost instaurate (în 1999, în Franța) fonduri de rezervă a pensiilor (formă de capitalizare colectivă), și multe au introdus
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
celui de-al treilea pilon). Au fost instaurate (în 1999, în Franța) fonduri de rezervă a pensiilor (formă de capitalizare colectivă), și multe au introdus capitalizarea individuală. Aceste fonduri au mai multe obiective: să alimenteze trezoreria regimului când intrările de cotizații sunt temporar fluctuante, să repartizeze pe mai multe generații suplimentarea creșterii cotizațiilor legată de ajungerea la vârsta pensionării a generațiilor mai numeroase și să găsească resursele cu ocazia existenței unui diferențial între procentul de creștere economică (procent de randament al
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fonduri de rezervă a pensiilor (formă de capitalizare colectivă), și multe au introdus capitalizarea individuală. Aceste fonduri au mai multe obiective: să alimenteze trezoreria regimului când intrările de cotizații sunt temporar fluctuante, să repartizeze pe mai multe generații suplimentarea creșterii cotizațiilor legată de ajungerea la vârsta pensionării a generațiilor mai numeroase și să găsească resursele cu ocazia existenței unui diferențial între procentul de creștere economică (procent de randament al sistemului prin repartiție) și procentul de randament al piețelor financiare (pentru aspectele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
repartiția sunt echivalente în termeni de rentabilitate, dacă procentul de dobândă reală și procentul de creștere a veniturilor supuse cotizării sunt egale (la procent de creștere demografică și structură a populației neschimbate). Rentabilitatea repartiției este procentul de actualizare egalând suma cotizațiilor vărsate și suma pensiilor încasate, cea a capitalizării este procentul dobânzii de plasament a activelor rentabilizat prin atenuarea inflației. Or, dacă din 1945 până în 1980, procentul de creștere a fost superior procentului de dobândă reală, din anii 1980 se produce
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fi, e adevărat, compensată printr-o cerere în creștere, dacă o creștere economică puternică mărește economiile tinerilor și dacă libertatea de mișcare a capitalurilor asigură investițiile în țările cu procent de randament ridicat (țări emergente). În sfârșit, considerând capitalizarea la cotizații definite ca pe un element de economisire individuală pe termen foarte lung (pentru cei mai tineri) care cere o angajare conștientă și posibilă (o fracțiune din populația tânără activă nu are resurse disponibile), este normal să se ia în considerare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
plătit niciun salariat. (n.tr.) Aici cu sensul de "amînare a maternității". (n.red.) 1 În engl. în original "cu venit dublu și fără copii". (n.tr.) 2 Contribution sociale généralisée impozit francez, situat pe poziție intermediară între impozit și cotizație socială. (n.tr.) 1 Revenu minimum d'insertion alocație menită persoanelor fără resurse sau cu resurse inferioare unui plafon fixat prin decret. (n.tr.) 2 Juste héritage (în original). (n.tr.) 3 Nota de insistență aparține autorului. (n.tr.) ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------8
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
unor politici parțiale și al unor reforme limitate în domeniu, lordul Beveridge propune punerea în operă a unui sistem global coerent. 1.3.3.2. Cele trei funcții ale protecției sociale a) Funcția socială de asigurare. Printr-un sistem de cotizații obligatorii și plafonate se realizează o funcție de prevenire a riscurilor. Fiecare cotizant cucerește, pentru el și familia lui, dreptul de a percepe indemnizații atunci cînd este atins de efectele riscului pentru care a cotizat. b) Funcția socială de solidaritate. Protecția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prevenire a riscurilor. Fiecare cotizant cucerește, pentru el și familia lui, dreptul de a percepe indemnizații atunci cînd este atins de efectele riscului pentru care a cotizat. b) Funcția socială de solidaritate. Protecția socială procedează la redistribuirea veniturilor. Ea prelevă cotizații asupra veniturilor primare și asigură prestații sociale celor afectați. Această redistribuire este în același timp orizontală (activul cotizează pentru inactiv, sănătosul pen-tru bolnav etc.) și verticală (veniturile mari contribuie pentru cele mici). Se organizează, astfel, o solidaritate între toți cei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Creșterea și decăderea Statului-providență. Partea cheltuielilor sociale în P.I.B. s-a dublat între anii 1960 și 1980. Pentru unele țări, bugetul asigurărilor sociale este azi mai mare decît bugetul Statului (deci cheltuielile sociale sunt mai mari decît cheltuielile publice, iar cotizațiile sociale cresc mai repede decit impozitele). Două treimi din aceste cotizații sunt în sarcina întreprinderilor și îngreunează costurile salariale, născînd inevitabile dificultăți și, în primul rînd, deficite în creștere. Îmbătrînirea și gradul de îmbolnăvire a populației, sporirea numărului de asistați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dublat între anii 1960 și 1980. Pentru unele țări, bugetul asigurărilor sociale este azi mai mare decît bugetul Statului (deci cheltuielile sociale sunt mai mari decît cheltuielile publice, iar cotizațiile sociale cresc mai repede decit impozitele). Două treimi din aceste cotizații sunt în sarcina întreprinderilor și îngreunează costurile salariale, născînd inevitabile dificultăți și, în primul rînd, deficite în creștere. Îmbătrînirea și gradul de îmbolnăvire a populației, sporirea numărului de asistați social (șomeri inclusiv), politicile antiinflaționiste ce impun o deosebită rigoare salarială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
la criza Statului-providență, care trebuie să răspundă la imposibila întrebare: cum să reduci ecartul structural între cheltuieli și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială, arătînd că rata prelevărilor obligatorii (impozite + cotizații sociale/P.l.B.) este prea ridicată (45% în Franța, de exemplu) și handicapează competitivitatea întreprinderilor și initiațiva individuală. Este aproape un truism să mai afirmăm că nu poate exista pro-tecție socială reală și efectivă fără o prealabilă eficiență economică, concretizată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
agregate. Cheltuielile publice nu sunt finanțate numai prin impozite, ci prin ceea ce se numește generic "prelevări obligatorii". Acestea reprezintă totalitatea vărsămintelor efectuate în profitul administrațiilor publice, obligatorii și fără contraprestații. Ele pot fi grupate în două mari categorii: impozitele și cotizațiile sociale (CAS). Raportînd prelevările fiscale la P.I.B. se obține rata prelevărilor fiscale, sau a poverii (sarcinii) fiscale, cum se mai numește. Este un indicator statistic intens utilizat în urmărirea evoluțiilor și realizarea de comparații internaționale. În afara prelevărilor obligatorii mai există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
le ridica a încurajat practicarea de metode relativ puțin dureroase, deoare-ce contribuabilul nu varsă direct la Trezorerie ceea ce datorează. Este cazul Statelor Unite, cu prelevarea impozitelor pe venit la sursă, sau al Franței în ce privește încasarea TVA-ului, dar este și cazul cotizațiilor sociale, ce sunt asimilabile cu o prelevare la sursă. Chiar dacă nu sunt destinate bugetului de stat, ele finanțează administrații publice, și de aceea ele intră în cîmpul prelevărilor obligatorii, Noțiunea de prelevări obligatorii a intrat astăzi în limbajul curent, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dorința de a evita creșterea deficitelor publice explică această evoluție contrară promisiunilor oamenilor politici. În România există această particularitate de apelare slabă la impozitele directe asupra veniturilor și profiturilor (cota unică). În contra-partidă, crește importanța impozitelor indirecte asupra cheltuielilor și cotizațiilor sociale. Putem vedea aici o concretizare a ceea ce economiștii numesc "translație fiscală", adică acea capacitate de a reporta greutatea impozitelor asupra terților. Astfel TVA-ul este virat la Stat de către întreprinderi, dar ele sunt suportate de către consumatori. În mod simetric
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sociale. Putem vedea aici o concretizare a ceea ce economiștii numesc "translație fiscală", adică acea capacitate de a reporta greutatea impozitelor asupra terților. Astfel TVA-ul este virat la Stat de către întreprinderi, dar ele sunt suportate de către consumatori. În mod simetric, cotizațiile sociale apasă în principal asupra întreprinderilor, sub forma cotizațiilor patronale. Sistemul fiscal românesc este prea stufos și asta contribuie la o rată mare a evaziunii fiscale, devenită sport național. Apoi, dacă s-ar reduce ponderea cotizațiilor sociale, cu scopul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
numesc "translație fiscală", adică acea capacitate de a reporta greutatea impozitelor asupra terților. Astfel TVA-ul este virat la Stat de către întreprinderi, dar ele sunt suportate de către consumatori. În mod simetric, cotizațiile sociale apasă în principal asupra întreprinderilor, sub forma cotizațiilor patronale. Sistemul fiscal românesc este prea stufos și asta contribuie la o rată mare a evaziunii fiscale, devenită sport național. Apoi, dacă s-ar reduce ponderea cotizațiilor sociale, cu scopul de a reduce costul muncii, ar fi stimulată crearea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
consumatori. În mod simetric, cotizațiile sociale apasă în principal asupra întreprinderilor, sub forma cotizațiilor patronale. Sistemul fiscal românesc este prea stufos și asta contribuie la o rată mare a evaziunii fiscale, devenită sport național. Apoi, dacă s-ar reduce ponderea cotizațiilor sociale, cu scopul de a reduce costul muncii, ar fi stimulată crearea de noi locuri de muncă. O reformă este cert necesară, dar e greu de găsit sistemul fiscal optimal, trebuind luate în calcule variabilele politice, cele aduse de schimburile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
20 mai 2022 publicat în temeiul Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale EMITENT PARTIDE POLITICE - PARTIDUL DEMOCRAȚIEI ȘI SOLIDARITĂȚII - DEMOS Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 501 din 20 mai 2022 Situația cuantumului total al cotizațiilor primite în anul 2021 Denumirea partidului politic: Partidul Democrației și Solidarității - DEMOS Sediul partidului politic: Str. Stelea Spătarul nr. 13, sectorul 3, București Nr. crt. Organizația/Filiala județeană Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna ianuarie Cuantumul total al cotizațiilor primite
CUANTUM TOTAL din 20 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255583]
-
501 din 20 mai 2022 Situația cuantumului total al cotizațiilor primite în anul 2021 Denumirea partidului politic: Partidul Democrației și Solidarității - DEMOS Sediul partidului politic: Str. Stelea Spătarul nr. 13, sectorul 3, București Nr. crt. Organizația/Filiala județeană Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna ianuarie Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna februarie Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna martie Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna aprilie Cuantumul total al cotizațiilor primite în luna mai Cuantumul total al cotizațiilor
CUANTUM TOTAL din 20 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255583]