447 matches
-
clară această situație, să explic, mai întâi printr-un exemplu, cum ar putea fi înțeleasă identitatea numerică și cum anume distorsionează ea gândul tomist. Să ne gândim la doi subiecți cunoscători, Asterix și Obelix, si la un obiect extramental, un cotlet de porc mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim Crane, exemplul de mai sus ar lua următoarea formă: ceea ce face ca respectivul cotlet de porc mistreț
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiect extramental, un cotlet de porc mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim Crane, exemplul de mai sus ar lua următoarea formă: ceea ce face ca respectivul cotlet de porc mistreț să fie cotlet de porc mistreț se află nu doar în bucată de carne, ci și în mintea lui Asterix și în cea a lui Obelix. Dacă una și aceeași formă este atat în obiect, cât și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mistreț. În acord cu cheia de lec tură pe care Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower o oferă textului lui Tim Crane, exemplul de mai sus ar lua următoarea formă: ceea ce face ca respectivul cotlet de porc mistreț să fie cotlet de porc mistreț se află nu doar în bucată de carne, ci și în mintea lui Asterix și în cea a lui Obelix. Dacă una și aceeași formă este atat în obiect, cât și în cei doi subiecți cunoscători, doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci și în mintea lui Asterix și în cea a lui Obelix. Dacă una și aceeași formă este atat în obiect, cât și în cei doi subiecți cunoscători, doar că în moduri de a fi diferite, în mod natural în cotletul propriu-zis și în mod intențional în mințile celor doi gali, putem concluziona că gândul lui Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact aceeași formă. Or, cine a citit măcar una dintre aventurile celor doi gali
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și în cei doi subiecți cunoscători, doar că în moduri de a fi diferite, în mod natural în cotletul propriu-zis și în mod intențional în mințile celor doi gali, putem concluziona că gândul lui Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact aceeași formă. Or, cine a citit măcar una dintre aventurile celor doi gali știe că Asterix și Obelix nu au cum să dețină aceeași formă a cotletului de mistreț. Totuși, pentru cei care nu sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gândul lui Asterix și gândul lui Obelix despre cotlet sunt identice, căci dețin exact aceeași formă. Or, cine a citit măcar una dintre aventurile celor doi gali știe că Asterix și Obelix nu au cum să dețină aceeași formă a cotletului de mistreț. Totuși, pentru cei care nu sunt familiarizați cu lumea celor doi gali, să vedem ce anume spune Toma, care infirmă această lectură: (ÎI.6.3.) [...] și hoc est homo et illud homo, quod eadem sit humanitas numero utriusque
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pierd, din acest motiv, [proprietatea] de a fi inteligibile în act. Ceea ce spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spune Toma aici este că formele, speciile inteligibile în acest caz, diferă în cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscători diferiți, chiar dacă sunt despre același lucru. Referitor la exemplul nostru, gândul lui Asterix despre cotletul de mistreț va fi diferit de gândul lui Obelix despre același cotlet de mistreț, deci este imposibil ca numeric aceeași specie inteligibila a aceluiași cotlet să fie în mințile ambilor cunoscători. După cum se poate observa, în lectură Susanei Brower-Toland și a lui Jeffrey E. Brower, Tim Crane pare a ignora textele tomiste. Pasajele citate din Tim Crane pot fi totuși subsumate și unei alte interpretări
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu forma din minte, formele nu sunt numeric, ci doar formal identice. Cum poate fi înțeleasă această identitate formală? Cel mai simplu ar fi să îi aduc din nou în discuție pe cei doi gali. Între formă din bucată de cotlet, forma cotletului din mintea lui Asterix și forma cotletului din mintea lui Obelix există doar o identitate formală: ceea ce au în comun bucată de carne și gândul celor doi gali despre ea este conținutul informațional. Deși Asterix și Obelix au
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
din minte, formele nu sunt numeric, ci doar formal identice. Cum poate fi înțeleasă această identitate formală? Cel mai simplu ar fi să îi aduc din nou în discuție pe cei doi gali. Între formă din bucată de cotlet, forma cotletului din mintea lui Asterix și forma cotletului din mintea lui Obelix există doar o identitate formală: ceea ce au în comun bucată de carne și gândul celor doi gali despre ea este conținutul informațional. Deși Asterix și Obelix au același conținut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
doar formal identice. Cum poate fi înțeleasă această identitate formală? Cel mai simplu ar fi să îi aduc din nou în discuție pe cei doi gali. Între formă din bucată de cotlet, forma cotletului din mintea lui Asterix și forma cotletului din mintea lui Obelix există doar o identitate formală: ceea ce au în comun bucată de carne și gândul celor doi gali despre ea este conținutul informațional. Deși Asterix și Obelix au același conținut informațional în minte, nu dețin aceeași formă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în comun bucată de carne și gândul celor doi gali despre ea este conținutul informațional. Deși Asterix și Obelix au același conținut informațional în minte, nu dețin aceeași formă. Altfel spus, Asterix va avea în minte un anume conținut al cotletului individualizat de mă teria determinată a lui, pe când Obelix va avea un altul. Forțând analogia, Asterix va vedea în cotlet doar o sursă suficientă de mâncare, pe când Obelix va vedea o sursă minusculă de fericire, ca ci, după cum se știe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
același conținut informațional în minte, nu dețin aceeași formă. Altfel spus, Asterix va avea în minte un anume conținut al cotletului individualizat de mă teria determinată a lui, pe când Obelix va avea un altul. Forțând analogia, Asterix va vedea în cotlet doar o sursă suficientă de mâncare, pe când Obelix va vedea o sursă minusculă de fericire, ca ci, după cum se știe, porțiile care satisfac apetitul lui Obelix întrec cu mult o simplă bucată de carne. Pentru a concluziona, interpretări precum cea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi o relație de identitate formală. Același raport de identitate formală se va instaură și între formele din mințile lor. Cum e posibil acest lucru voi explica în cele ce urmează. Așa cum obiectele hilemorfice extramentale, cum este în acest caz cotletul de porc mistreț, sunt alcătuite din formă substanțială, forme accidentale și materie determinată (materia signata), aceeași constituție metafizica o au și subiecții cunoscători. Adică și Asterix, si Obelix au o formă substanțială a umanitatea a, forme accidentale și materie determinată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
metafizica o au și subiecții cunoscători. Adică și Asterix, si Obelix au o formă substanțială a umanitatea a, forme accidentale și materie determinată, adică ceea ce ii individualizează a această carne și aceste oase. Dacă cei doi se gandesc la un cotlet, forma cotletului care va fi în mintea lui Asterix și cea care va fi în mintea lui Obelix vor fi individualizate datorită materiei determinate a fiecăruia dintre cei doi gali. Deoarece materia este principiul individuației și orice minte umană este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
au și subiecții cunoscători. Adică și Asterix, si Obelix au o formă substanțială a umanitatea a, forme accidentale și materie determinată, adică ceea ce ii individualizează a această carne și aceste oase. Dacă cei doi se gandesc la un cotlet, forma cotletului care va fi în mintea lui Asterix și cea care va fi în mintea lui Obelix vor fi individualizate datorită materiei determinate a fiecăruia dintre cei doi gali. Deoarece materia este principiul individuației și orice minte umană este unită cu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pentru o seamă de cuvinte din terminologia culinară românească, neînregistrate în dicționare sau care au apărut abia la sfârșitul secolului trecut, dar care circulă (deocamdată, pe unele le găsim în cărțile de bucate, precum cea a Sandei Marin). antricot și cotlet Amândouă aceste cuvinte din terminologia culinară românească sunt de origine franceză: fr. entrecôte și fr. côtelette. În ambele cuvinte franțuzești apare, după cum se poate vedea, termenul côte „coastă“. Fr. côte vine din lat. costa, moștenit de toate limbile romanice; în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în română, a devenit coastă. Deci entrecôte este un compus din entre „între“ și côte „coastă“, adică întrecoaste, tradus cuvânt cu cuvânt. De altfel, în DEX antricot este glosat „carne provenită din regiunea intercostală; prin extensie, friptură din această carne, cotlet“. Fr. côtelette, un diminutiv al lui côte, a dat în română cotlet „sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară; antricot“. În ceea ce privește vechimea termenilor, fr. entrecôte apare la 1746, în timp ce côtelette este atestat cu trei secole înainte. În română, după
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
între“ și côte „coastă“, adică întrecoaste, tradus cuvânt cu cuvânt. De altfel, în DEX antricot este glosat „carne provenită din regiunea intercostală; prin extensie, friptură din această carne, cotlet“. Fr. côtelette, un diminutiv al lui côte, a dat în română cotlet „sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară; antricot“. În ceea ce privește vechimea termenilor, fr. entrecôte apare la 1746, în timp ce côtelette este atestat cu trei secole înainte. În română, după DEX, antricot și cotlet sunt sinonime. biscuit Cuvântul românesc biscuit a fost
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
diminutiv al lui côte, a dat în română cotlet „sortiment de carne, împreună cu osul, tăiată din partea superioară; antricot“. În ceea ce privește vechimea termenilor, fr. entrecôte apare la 1746, în timp ce côtelette este atestat cu trei secole înainte. În română, după DEX, antricot și cotlet sunt sinonime. biscuit Cuvântul românesc biscuit a fost înregistrat prima dată în DA (1911) cu sensul „pastă alimentară ușoară făcută din ouă, făină și zahăr, coaptă mult, uscată“. În franceză, de unde româna l-a împrumutat, biscuit este format din bis-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Nieve. Atunci cu ani înainte, zâmbi Lorelei. Oricum, atâta timp cât ești de acord, eu optez pentru aperitivul cu pastramă de somon - am gustat, e absolut fantastică; apoi, pentru felul principal, la alegere dintre ton afumat cu sos de curry verde - delicios -, cotlete de miel, legume și chilli sambai. Desertul e compus din fructe proaspete, urmate de petits fours - nu ne-am hotărât care, dar eu sugerez tartele cu banane, ciocolată, caise și kiwi. Cei de la catering știu că invitații sunt de diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o mai fi numind-o Partidul acum. Apoi mai sunt și dealerii, comercianții de diamante care cumpără și vând În birouri elegante, unde cineva care doar se uită, În căutarea unui inel de logodnă, e cam la fel de Întâlnit ca un cotlet de porc În buzunarul unui rabin. Aceștia sunt genul de oameni care-și fac afacerile aproape În Întregime repede și pe tăcute. Mai notă câteva nume, continuând să vorbească: — Ăsta, Laser Oppenheimer, e evreu. Asta doar ca să-ți arăt că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de fapt înghițea nodul pe care îl avea în gât. —Trebuie să merg în oraș, a anunțat Mike. Merg cu tine, se catapultă Ashling în picioare. —A, da? Monica părea dezamăgită. —Ei, să veniți la timp pentru cină. —Ce mâncăm? —Cotlete. Cotlete! Ashling aproape izbucni în râs - nu își imaginase că așa o mâncare încă mai exista. —De ce mergem în oraș? își întrebă ea tatăl când ieșeau pe stradă. Să cumpărăm o pătură electrică. —În iulie? În curând va fi iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fapt înghițea nodul pe care îl avea în gât. —Trebuie să merg în oraș, a anunțat Mike. Merg cu tine, se catapultă Ashling în picioare. —A, da? Monica părea dezamăgită. —Ei, să veniți la timp pentru cină. —Ce mâncăm? —Cotlete. Cotlete! Ashling aproape izbucni în râs - nu își imaginase că așa o mâncare încă mai exista. —De ce mergem în oraș? își întrebă ea tatăl când ieșeau pe stradă. Să cumpărăm o pătură electrică. —În iulie? În curând va fi iarnă. —Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]