586 matches
-
prin componenta proteică-globina, care variază de la o specie la alta. Hemul reprezintă combinația complexă a protoporfirinei cu Fe2+. Molecula protoporfirinei este plană, iar fierul este situat în centrul acesteia, legat de atomii de azot ai ciclurilor pirolice prin 2 legături covalente și 2 legături coordinative. Fierul mai stabilește încă 2 legături coordinative: una situată deasupra planului tetrapirolic ce face legătura cu globina, cealaltă fiind orientată dedesubtul acestui plan și care poate lega o moleculă de apă, oxigen, oxid de carbon sau
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
polinucleotide. Mononucleotidele reprezintă unitatea structurală de bază a polinucleotidelor și în funcție de natura acestora se deosebesc ribo și deoxiribonucleotide. 5.2.1. Caracterizare generală și structură Mononucleotidele se unesc între ele prin intermediul H3PO4 formând lanțuri lungi polinucleotidice. Acidul fosforic stabilește legături covalente 3' 5' fosfodiesterice între gruparea 3' (OH) a pentozei dintr-un mononucleotid și 5' (OH) a pentozei din mononucleotidul vecin. Astfel, în structura acizilor nucleici resturile de acid fosforic alternează cu resturile de pentoză, iar bazele azotate apar ca radicali
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
forma unui complex Biotin-enzimă-COOpe un substrat activat de acil-coenzima A, pe care-l carboxilează. Acetil-coenzima A carboxilaza, catalizează reacția de formare a malonil-CoA: Acestă reacție inițieză biosinteza acizilor grași pe cale citoplasmatică. Toate reacțiile de biosinteză în care se crează legături covalente au loc pe seama energiei furnizate de ATP. 6.7. Exprimarea activității enzimatice Determinarea activității enzimatice are la bază ca principiu dozarea cantității de substrat transformată în unitatea de timp sub acțiunea unui produs biologic cu activitate enzimatică sau a unei
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
două metode se utilizează în laboratoare: metoda complexului avidină biotină (ABC-avidin biotin complex) și tehnica avidină marcată biotină (LAB-labelled avidin biotin). Ambele metode necesită folosirea unui anticorp biotinilat, ca anticorp de legare (link antibody). Biotinilarea reprezintă un proces de atașare covalentă a avidinei la anticorpi. Situsurile libere ale avidinei din complexul cu biotina sau ale avidinei marcate enzimatic se leagă de biotina cuplată cu anticorpul. Secvența aplicării reactivilor este următoarea: anticorp primar, anticorp secundar biotinilat, complex pre-format avidină biotină enzimă (ABC
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în exces, este inactiv din punct de vedere catalitic și, în absența unui donor de electroni, cum ar fi substanțele cromogene, este inhibat reversibil. Cianida și azida sunt alți doi inhibitori puternici, dar reversibili ai peroxidazei. Peroxidaza poate fi atașată, covalent sau necovalent, altor pro-teine, cum sunt anticorpii, avidina sau biotina. Numeroase avantaje fac din peroxidază una dintre enzimele cel mai frecvent utilizate în imunohistochimie: greutate moleculară redusă; obținere simplă în formă pură, minimum de contaminare; este stabilă și nu-și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
două metode se utilizează în laboratoare: metoda complexului avidină biotină (ABC-avidin biotin complex) și tehnica avidină marcată biotină (LAB-labelled avidin biotin). Ambele metode necesită folosirea unui anticorp biotinilat, ca anticorp de legare (link antibody). Biotinilarea reprezintă un proces de atașare covalentă a avidinei la anticorpi. Situsurile libere ale avidinei din complexul cu biotina sau ale avidinei marcate enzimatic se leagă de biotina cuplată cu anticorpul. Secvența aplicării reactivilor este următoarea: anticorp primar, anticorp secundar biotinilat, complex pre-format avidină biotină enzimă (ABC
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
în exces, este inactiv din punct de vedere catalitic și, în absența unui donor de electroni, cum ar fi substanțele cromogene, este inhibat reversibil. Cianida și azida sunt alți doi inhibitori puternici, dar reversibili ai peroxidazei. Peroxidaza poate fi atașată, covalent sau necovalent, altor pro-teine, cum sunt anticorpii, avidina sau biotina. Numeroase avantaje fac din peroxidază una dintre enzimele cel mai frecvent utilizate în imunohistochimie: greutate moleculară redusă; obținere simplă în formă pură, minimum de contaminare; este stabilă și nu-și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
semiconductoare: reprezintă inversul rezistivității , iar unitatea de măsură este . graficul variației conductivității semiconductorului cu temperatura: Semiconductoarele. La temperaturi foarte coborâte apropiate de 0K devin izolatoare, iar la temperaturi ridicate sunt conductoare apreciabile. Între electronii atomilor de Ge vecini sunt legături covalente și primind o anumită energie de activare, legăturile covalente se rup, devenind electroni liberi. Locurile lăsate libere în rețeaua cristalină a Ge se numesc goluri și se comportă ca sarcini electrice încărcate pozitiv. După apariția unui gol, un electron de la
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
graficul variației conductivității semiconductorului cu temperatura: Semiconductoarele. La temperaturi foarte coborâte apropiate de 0K devin izolatoare, iar la temperaturi ridicate sunt conductoare apreciabile. Între electronii atomilor de Ge vecini sunt legături covalente și primind o anumită energie de activare, legăturile covalente se rup, devenind electroni liberi. Locurile lăsate libere în rețeaua cristalină a Ge se numesc goluri și se comportă ca sarcini electrice încărcate pozitiv. După apariția unui gol, un electron de la un atom vecin îl umple, lăsând în urma lui alt
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
ionică este mai puternică decât legătura Van der Waals, fapt pentru care cristalele ionice au durități mecanice deosebite și temperaturile de topire mult mai mari decât ale cristalelor moleculare. reprezentarea structurală cristalină cubică a unui cristal de NaCl: c) legătura covalentă se realizează între atomii neutri ca rezultat al punerii în comun a electronilor de valență (germaniu, siliciu, diamantul, etc.). Numărul legăturilor covalente ce le poate avea un atom este egal cu numărul de electroni necesari completării ultimei orbite. reprezentarea schematică
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
mult mai mari decât ale cristalelor moleculare. reprezentarea structurală cristalină cubică a unui cristal de NaCl: c) legătura covalentă se realizează între atomii neutri ca rezultat al punerii în comun a electronilor de valență (germaniu, siliciu, diamantul, etc.). Numărul legăturilor covalente ce le poate avea un atom este egal cu numărul de electroni necesari completării ultimei orbite. reprezentarea schematică ale legăturilor covalente în cristalul de Ge: Datorită schimbului continuu de electroni, densitatea de sarcină negativă între nuclee crește și apar forțele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
între atomii neutri ca rezultat al punerii în comun a electronilor de valență (germaniu, siliciu, diamantul, etc.). Numărul legăturilor covalente ce le poate avea un atom este egal cu numărul de electroni necesari completării ultimei orbite. reprezentarea schematică ale legăturilor covalente în cristalul de Ge: Datorită schimbului continuu de electroni, densitatea de sarcină negativă între nuclee crește și apar forțele de coeziune, numite forțe de schimb, iar energia necesară pentru a învinge forțele de schimb și a îndepărta un atom de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
crește și apar forțele de coeziune, numite forțe de schimb, iar energia necesară pentru a învinge forțele de schimb și a îndepărta un atom de altul se numește energie de schimb. Fiecare atom de Ge poate contribui la formarea legăturii covalente cu cei patru electroni de valență. În jurul fiecărui atom de Ge se formează în rețeaua cristalină un octet de electroni. Ca rețeaua cristalină să fie stabilă este necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
În jurul fiecărui atom de Ge se formează în rețeaua cristalină un octet de electroni. Ca rețeaua cristalină să fie stabilă este necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de alți patru atomi. La fiecare legătură covalentă, atomul de Ge participă cu câte un electron și astfel toți cei patru electroni de valență participă la nașterea legăturilor covalente. d) legătura metalică este mult mai complicată, deoarece trebuie luați în considerație toți atomii, iar electronii de valență aparțin
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
necesar ca fiecare atom de Ge să fie înconjurat la distanțe egale, de alți patru atomi. La fiecare legătură covalentă, atomul de Ge participă cu câte un electron și astfel toți cei patru electroni de valență participă la nașterea legăturilor covalente. d) legătura metalică este mult mai complicată, deoarece trebuie luați în considerație toți atomii, iar electronii de valență aparțin întregului cristal (metal). Electronii care se găseau în spațiul dintre ionii pozitivi din nodurile rețelei cristaline, acționează cu aceștia dând naștere
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
aparțin întregului cristal (metal). Electronii care se găseau în spațiul dintre ionii pozitivi din nodurile rețelei cristaline, acționează cu aceștia dând naștere la forțe de atracție care vor echilibra forțele de respingere electrostatice dintre ionii pozitivi. Atât în cazul legăturii covalente și a celei metalice are loc punerea în comun a electronilor de valență ale atomilor, iar în cazul legăturii metalice electronii nu sunt localizați ci se mișcă în tot volumul cristalului (metal). structura de benzi a energiei electronilor în solide
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională, termică și chimică, precum și prin abilitatea crescută de a păstra informația formei lor
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
In plus, reactivitatea celor două grupări vinilice poate să se schimbe (sau nu) după ce una din cele două legaturi duble reacționează. Macroradicalul crescător poate reacționa cu o legatură dublă a monomerului polivinilic, cu cealaltă legătură pendantă, poate forma o legătură covalentă cu o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de față se referă la (co)polimeri reticulați obținuți prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
prin tehnica polimerizării în suspensie. Un polimer reticulat este definit ca o mică regiune dintr-o macromoleculă (dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
dintr-o catenă polimeră) unde există măcar un punct tetrabranșat. Unirea macromoleculelor prin legături covalente duce la formarea unei singure molecule “gigant”. Legăturile covalente care unesc catenele macromoleculare se numesc reticulări, iar polimerul format este un polimer reticulat. Rețelele polimere covalente se înscriu printre cele mai mari molecule cunoscute. Asemenea rețele sunt denumite în mod obișnuit macrorețele. În contrast cu polimerii nereticulați, polimerii rețea, se disting prin stabilitatea lor dimensională, termică și chimică, precum și prin abilitatea crescută de a păstra informația formei lor
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
In plus, reactivitatea celor două grupări vinilice poate să se schimbe (sau nu) după ce una din cele două legaturi duble reacționează. Macroradicalul crescător poate reacționa cu o legatură dublă a monomerului polivinilic, cu cealaltă legătură pendantă, poate forma o legătură covalentă cu o catenă liberă (reticulare intermoleculară) sau cu una de pe aceeași catenă (ciclizare intramoleculară reticulantă). Există două moduri de formare a ciclizărilor în timpul reacțiilor de reticulare: ciclizarea pe seama legăturii duble pendante și cea pe seama unei legaturi duble existente pe o
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
6.2. Cataliza eterogenă. 6.3. Biocataliza. 7. Agenți poluanți organici. 4. Legături chimice în compuși organici Legăturile chimice sunt interacții între atomi, realizate prin intermediul electronilor de valență cu scopul realizării de configurații stabile. În compușii organici predomină net legătura covalentă, formarea legăturii covalente se explică prin două teorii: Teoria electronică punere în comun de electroni H : H sau H-H Teoria cuantică suprapunerea orbitalilor monoelectronici Hibridizarea înseamnă modificarea învelișului electronic de valență în scopul formării de legături cât mai stabile. Prin
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]