225 matches
-
am iubit”. Tot gândind la viața lor și amintindu-și tot felul de întâmplări și oameni, a terminat de desfăcat știuleții de porumb, a strâns ciocălăii în saci, că sunt buni pentru foc, iar grăunțele le-a deșertat într-o covată mai mare. Soarele își trimitea razele pe dealurile din jurul Măgurei, vântul căldicel de primăvară adia ușurel, purtând mireasma florilor dinspre salcâmii înfloriți ce împrejmuiau livada. Se gândi să-i trezească ușurel pe cei doi copii mai mărișori. Merse spre paturile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita”. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, ( în cepe) vor fi mai ploiase și care
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
rotițe detașate din masa principală. Dintele de lup se asociază cu motive vegetale (bradul, frunza de stejar), zoomorfe (șarpele) sau simbolice (stele, sori, cruce). După cum am mai afirmat, la Epureni vom întâlni motivele semnalate mai sus pe linguri, căușe, talgere, coveți, creațiile contemporane aparținând în cea mai mare parte lui Ticu Ungureanu. în principal, însă, talentul și dăruirea sa sufletească au dus la realizarea unor monumentale troițe. Acestea sunt adevărate compoziții de artă a lemnului, prezentând toate aspectele artistice care ilustrează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
și cu o căldare din tablă spartă și ruginită pusă în capul lui. Asta mi-a fost ursita. Tot în noaptea de Anul Nou, punea douăsprezece foi de ceapă umplute cu sare, câte una pentru fiecare lună a anului, în covata cu mălai și le lăsa în cămară până a doua zi când venea de la biserică. Foile de ceapă aveau ordinea lunilor din an, și astfel „afla” care luni ale anului care începea, în cepeă vor fi mai ploiase și care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
o Încercare disperată de a amîna impactul dintre intelectual/scriitor și o societate (fie ea culturală) democratică, fatal primului. Așa se poate explica deconstrucția subiectului practicată de scriitori și teoreticieni deopotrivă, despre care se spune că au aruncat apa din covată cu tot cu copil. Adică, odată cu subiectul transcendental, au aruncat individul pur și simplu, ca pedeapsă pentru eșecul modernității de care primul a fost făcut responsabil. Așa se explică de ce o minte strălucitoare ca cea a lui Deleuze - mare admirator al lui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în diferite locuri, cum ar fi dulapuri, vitrine, mese, port-telefon, birouri, birouri de scris, biblioteci, etajere. Urmează articolele de mobilier în mod special concepute: 1) Pentru apartamente, hoteluri etc., cum ar fi cufere, cutii de lenjerie, lădițe de pâine sau coveți, șifoniere, coloane, mese de toaletă, mobile pentru toaletă, garderobe, dulapuri de lenjerie, portmantouri, umbrele, bufete, dulăpioare pentru veselă sau pentru argintărie, servante, noptiere, pături (inclusiv paturi rabatabile, pături de campanie, pături pliante, leagăne) (arcuri pentru copii, mese cu rotile (pentru
ANEXĂ nr. 94 din 5 ianuarie 2000 MOBILA; MOBILIER MEDICO-CHIRURGICAL; ARTICOLE DE PAT ŞI SIMILARE; APARATE DE ILUMINAT NEDENUMITE ŞI NECUPRINSE IN ALTA PARTE; LAMPI PENTRU RECLAME LUMINOASE, INSEMNE LUMINOASE, PLACI INDICATOARE LUMINOASE ŞI ARTICOLE SIMILARE; CONSTRUCTII PREFABRICATE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166822_a_168151]
-
mobil, îndoit sau cu pălețe, care asigură frământarea aluatului. Unele tipuri, care funcționează la viteză mare, conțin o cuva răcita prin mantă de apă pentru a evita încălzirea pastei. 2) Mașinile pentru împărțirea aluatului, în care aluatul, ieșit dintr-o covata, este debitat prin răsucire în bucăți de dimensiuni egale. Adesea aceste mașini conțin și dispozitive de cântărit și rulat. 3) Mașinile de format coca sub diferite forme, pentru fabricarea anumitor pâini. 4) Mașinile pentru felierea pâinilor, biscuiților, prăjiturilor etc. 5
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
1, stema comunei Bărbulești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp albastru, se află trei snopi de spice de aur, așezați 2:1. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o covată cu trei linguri, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopii de spice reprezintă terenurile agricole și ocupația de bază a locuitorilor, iar cifra lor indică numărul satelor
HOTĂRÂRE nr. 104 din 18 februarie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărbuleşti, Ciochina, Grindu şi Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Snopii de spice reprezintă terenurile agricole și ocupația de bază a locuitorilor, iar cifra lor indică numărul satelor componente ale comunei. Covata și lingurile evocă măiestria locuitorilor în privința meșteșugurilor, activitate practicată încă din Evul Mediu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Ciochina, județul Ialomița Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI
HOTĂRÂRE nr. 104 din 18 februarie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărbuleşti, Ciochina, Grindu şi Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
din ghetourile din Maramureș. O parte din ei au scăpat din lagăr dar nu s-au mai stabilit în sat. Mulți bătrâni ai satului își aduc aminte de zilele în care evreii au fost deportați. „Și-au lăsat aluatul în covată, mâncarea pe cuptor și i-au obiligat să plece, iar apoi unii săteni au intrat în casele lor și le-au jefuit.” Azi în sat există un mare cimitir al evreilor. Astăzi se păstrează mai multe gospodării originare din Berbești
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab alungit cu lungimea maximă de 2-3 m, construit din lemn
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și fiul ei. În ciuda sărăciei, ea puse înainte de toate datorate ospitalității și îndată ce Proorocul i-o ceru, ea îi pregăti o pâine, cu făina și uleiul pe care le mai avea. Primi fără întârziere răsplata ospitalității sale : la cuvântul Proorocului, covata sa cu faină și urciorul cu ulei nu se mai goliră până la revenirea ploii. Trecuseră câteva zile de când Ilie era găzduit la această văduvă, când fiul ei muri. Cum femeia, în durerea ei, îl acuza pe omul lui Dumnezeu că
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
europeană. Originea numelui nu este certă. În traducere literară, cuvântul tătar “qazan” înseamnă cazan sau boiler. Se poate sa fi derivate din cuvântul “qazğan” care înseamnă dig. “Qazan” este, la origine, numele unui instrument special de gătit (un fel de covată). Se crede că orașul Kazan este numit după acest obiect datorită amplasării sale geografice, similar cu el; orașul este amplasat în forma literei U (într-o depresiune). O altă legendă, mai romantică, vorbește despre povestea unei prințese tătare pe nume
Kazan () [Corola-website/Science/297975_a_299304]
-
coace bine, ori nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vîrstă le spuneau fiicelor și nurorilor că pîinea nu trebuie grăbită, ci totul se face cu îngăduială și mare răbdare. Aluatul se pregătea într-un vas din lemn special, numit covată. Procesul de frămîntare a pîinii era destul de greu. Gospodinele spuneau, că pîinea trebuie frămîntată pînă „curge apă din streșină”, adică pînă asudă fruntea. După aceasta aluatul era „adunat” și lăsat să dospească și să se „odihnească”. Lemnele din cuptor, puse
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
Să te urmez .." (Lalehet shevi aharaih) au devenit șlagăre , în interpretarea unor cântărețe ca Ilanit, Ofra Fuchs, Rivka Zohar. Pe texte de Yoram Tehar-Lev ea a compus alte hit-uri ca „"”„Un inger de pe scara lui Iacob” , " În livadă, la covată" (Bapardes al yad hashoket), "Tu îmi ești țară" ( Atá li eretz), " Mâinile tale curentează' (Hashmal bekapot yadaih) etc. Nurit Hirsh a ajuns sa aibă succese și pe scena internațională atunci când cântece ale ei au participat la Concursul Eurovision. În 1973
Nurit Hirsh () [Corola-website/Science/313447_a_314776]
-
sau Tăul lui Alac de la Zagra, jud. Bistrița-Năsăud. Lac cu numeroase exemplare de țestoasă europeană de apă dulce, țestoasă cu coadă lungă, sau broasca cu covată ("Emys orbicularis"), care merită ocrotire și ca rezervație hidrologică. Lacul cu țestoase se află la cca. 500 m est de localitatea Zagra, pe versantul de pe malul stâng al văii Zagrei. Se poate ajunge aici plecând din Beclean sau Bistrița spre
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
că trebuie să se pună: Moașa, după ce - conform tradiției - scoate banii, se duce și pune apa de la baia copilului la rădăcina unui măr sau păr pentru a crește copilul frumos și sănătos ca pomul respectiv. Apoi moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
rădăcina unui măr sau păr pentru a crește copilul frumos și sănătos ca pomul respectiv. Apoi moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și voi câte-o fată<br>Dar săriți mai 'năltișor,<br>S-aveți și câte-un fecior"<br> La sfârșit ea
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
moașa se așază pe covata întoarsă și femeile o înconjoară de 3 ori, dansând și chiuind. După toate acestea, moașa trebuie să sară peste covată, cântând și provocându-le pe nepoatele care-și doresc un copil astfel: "Hai, săriți peste covată,<br>S-aveți și voi câte-o fată<br>Dar săriți mai 'năltișor,<br>S-aveți și câte-un fecior"<br> La sfârșit ea duce copilul și-l dă nașilor, care-i pun bani pe piept, după care îl dă
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
permanent această datorie mezinului Alexandru, mai doritor să aleagă bucuriile vieții: "„Alexandre, războinicii călăresc pe caii furtunii. Câteodată greșesc. Greșala asta putea să fie greșala dinaintea morții. Am ieșit din ea teferi. Să nu mai greșim. Să cerșim broaștei cu covată încetineala, șarpelui înțelepciunea, de la crugul stelelor ceasul potrivit. Când ne vom ridica iar, răzbunarea să se împlinească fără greș ca o ananké a zeilor, cum o socoteau grecii vechi. Dar o pot săvârși câteodată și oamenii, dacă nu ocolesc pe la
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
palme, iar în spatele casei un acoperământ de scânduri cu pantă repede protejează mai multe obiecte gospodărești și unelte agricole cu certă valoare etnografică. În prima încăpere, care este cea mai mare și fiind camera în care locuia familia se află covata pentru copilul mic, hainele de sărbătoare așezate pe culmi și lada de zestre a mamei Smaranda. În dreapta de cum intrăm se observă lavița în jurul căreia avea loc iarna șezătoarea. În mijloc sunt așezate pentru a putea fi văzute, uneltele de țesut
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Aurel Leon, cu prilejul deschiderii la Scobinți a unei expoziții de pictură a pictorului Dan Hatmanu: „Și între puțină bahna cu căpățâni de salcii blonde și întunecată sprânceană a pădurii de sus, se ițește, când în văiuguri scobite ca niște coveți, când pe dealuri, sătul Scobinți, desfășurat după capriciile vitei, ale livezii și celorlalte seve roditoare”. Denumirea așezării, după tradiția locală, provine de la un ucrainean, Skobie, Skoba sau Skoban, care a fost adus de boierii moldoveni pentru unele munci care cereau
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Consignațiunii lui Enzenberg, s-au stabilit la Bârnova șapte emigranți bistrițeni. În paralel, în perioada 1761-1778 s-au stabilit la Buninți 19 emigranți din Ardeal. Emigranții stabiliți aici s-au îndeletnicit cu agricultura, cu creșterea vitelor și oilor și confecționarea coveților. În timp, satele Buninți și Mihoveni au ajuns să se apropie prin extinderea satelor și mutarea vetrelor acestora. În 1890, satul Mihoveni avea o populație de 1.049 locuitori. Conform recensământului din 28 februarie 1919, satul Mihoveni avea 303 case
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari". Tot în Serbia se mai folosește și termenul "karavlasi" (singular "karavlah
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]