260 matches
-
dială, rănit la datorie pentru dubla monarhie, pe frontul rusesc; iată dovada, piciorul acesta de lemn, iar acum, armata ungară se bate tot cu rușii. Priviți, Excelență, Încă o dovadă, cererea mea de a fi luat voluntar În oștirea chezaro crăiască, misiune pentru patrie Îndeplinită pînă la sacrificiul fizic, aveți aici și meda liile primite din partea contelui Tisza, să trăiți și trăiască de asemenea... Birocrația militară maghiară, năucită, l-a oprit pe loc pînă la noi dispoziții. Restul familiei a fost
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
te mai smiorcăi ca o muiere! Fii oștean, omule! Fii bărbat! * * * Curierii, pe cai înspumați, au adus vești năucitoare în tabăra de la Târgu cel Frumos. Corpul de armată rămas în ariergardă la Cotnari, ca element de siguranță pentru grosul trupelor crăiești, a fost nimicit până la ultimul om, până la ultimul cal, până la ultimul tun de către luptătorii lui vodă Constantin, care i-au împresurat pe-ai noștri și i-au măcelărit în crucea nopții, tocmai când ies la plimbare duhurile rele. Cuum?! Cuum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
luncile, casele mai tupilate se ascundeau sub mantia pufoasă pentru îndelungata hibernare. Vânturile cumplite mânau nouri de zăpadă zile și nopți de-a rândul și le nămețeau în dune nesfârșite prin toate văile, pe toate drumurile, chiar și pe șoseaua crăiască Cernăuți-Suceava. Gerurile năprasnice crăpau fagii și stejarii în pădure și oul corbului în cuibul din vârful bradului de pe creasta dealului. Cu toate vitregiile naturii, deși cu vizibilă lentoare, viața își urma cursul firesc: lumea se veselea, femeile nășteau, bătrânii mureau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
sufletul nu e fântână Decât la om, fiară bătrână, Iar la făptură mai firavă Pahar e gândul, cu otravă, Ca la nebunul rigă Crypto, Ce focul inima i-a fript-o, De a rămas să rătăcească Cu altă față, mai crăiască: Cu Laurul-Balaurul, Să toarne-n lume aurul, Să-l toace, gol la drum să iasă, Cu măsălarița-mireasă, Să-i ție de împărăteasă. OUL DOGMATIC Dogma: Și Duhul Sfânt se purta deasupra apelor. E dat acestui trist norod Și oul sterp
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
republicană A lui! Căci athanasic au sunat Mii surle. Lespezi cască. Sar sigilii. Și peste un făcut, absurd regat Un palid oaspe calcă, din Sicilii. O, frate cărvunar, întreg trăiești! Din moarte ai păstrat doar străvezimea, Ci în amurgul pajerii crăiești Cîrtește-ntunecat burtăverzimea. Ai multursuzei tagme, gianabeți Cu oftica-nțeleși și cu exilul, Un veac avar te vrură sub peceți, Și zveltei libertăți suciră trilul. Ce-nseamnă! Astăzi piatră ești, din unghi, Republicii Române Populare, Adeveritul mare singur trunchi: Bălcescu, început
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
țepeni în caftanele lor de sarasir, pe acei trufași arhonți, purtîndu-și în mâini capetele tăiate, iar privirile lor neînduplecate întorcîndu-se cu scârbă de la mine, vîn-zătorul". Drept încheiere, să transcriu încă acel imn de solemnă speranță - răscumpărarea întreitului suflet al cetei crăiești - tremurând cu harfele Ierusalimului spre lăcrimate și milostive seri: " Se făcea că la o curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari-egumeni ai tagmei preasenine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-ntinde trupul și devine vecinicie, Căci nimic nu se întîmplă în întinderea pustie, Și în noaptea neființii totul cade, totul tace, Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace... ..................................... Începând la talpa însăși a mulțimii omenești Și suind în susul scării pân-la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
alții pe unde umblă, avea în mână damigeana lui de trei litri, știam că merge să-și ia apă de la cișmea, l-a prostit careva că dacă timp de un an o să bea zilnic trei litri de apă de la Fântâna Crăiască, o să-și recapete vederea, deci în afară de el n-am întâlnit pe nimeni, stăteam acolo și-mi bibileam briceagul, gândindu-mă ce rău e să fii orb, să trăiești o viață în bezna veșnică și să vezi doar cu bastonul, pipăind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Obștea țărănească se diferențiază din interior, transformându-se în oraș pe baza dezvoltării meșteșugurilor și dobândirii, ulterioare, a privilegiului domnesc. Pe baza datelor istorice putem deduce originea vieții orășenești în țările române: în Transilvania, orașele erau așezate pe pământul regesc ("crăiesc"), în virtutea dreptului de cucerire; în Țara Românească și Moldova, înainte de întemeierea statului, în acele mici târguri de văi, s-au așezat negustori și meseriași veniți din satele înconjurătoare sau de peste Carpați, punându-se sub ocrotirea unei curți voievodale. Ei se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
populația, începând de la Orăștie până la Baraolt, să fie (alcătuiască) un singur popor (săsesc) sub conducerea unui jude". Un comite ("comes Cybiniensis") avea să exercite pe ansamblul teritoriului atribuțiile delegate de rege, iar teritoriul acesta a devenit un "fundus regius" (pământ crăiesc), prevăzut cu autonomie teritorial-etnică, dependent de regalitate prin comitele numit de rege. Privilegiul lui Andrei II a acordat comunității săsești dreptul de a-și alege liber dregătorii dintre membrii ei, fără imixtiunea comiților de Sibiu și cu excluderea explicită a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
își structurează subiectul pe două motive ordonatoare, cel al călătoriei inițiatice și cel al probelor depășite. Scenariul narativ consacrat este însă valorificat original, prin trei tipuri de călătorii, precedate de trei probe. Acestea se desfășoară în spațiul familiar al curții crăiești și îi aduc eroului dreptul de a porni în călătoria inițiatică. Prima probă din călătoria inițiatică este confruntarea cu Spânul și este marcată de o moarte ritualică. Cel care iese din fântână, după ce a jurat Spânului supunere până la moarte, are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să-i strice farmecul: alb-crin,/ Drept, neted rotunjit și lin,/ Nici scobituri, nici os ieșit,/ Ci-ntradevăr desăvârșit.”650 Albul domină un portret desprins
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în sine, ci se dorește și pedagogic, femeia iubită este un model la care oricine ar trebui să se raporteze: „Eu o asemui c-o făclie/ Din care toți lumină vie/ Luau din plin făr’ s-o micească./ Purtare-aleasă și crăiască/ Aveandrăgita mea domniță;/ și orișicine-avea putință/ Să-nvețe-a se purta ca ea,/ Privind-o 657 Ibidem, p. 57. 658 Ibidem. 659 Ibidem. 660 Ibidem. 661 Ibidem, p. 59. 662 Ibidem, p. 60. 663 Ibidem. 182 numai, doar să vrea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de o existență materialistă egoistă și primară (senzuală), asigurînd astfel condiției umane acea dimensiune intelectuală și culturală carei dă omului posibilitatea să-și aprecieze valoric existența: Începînd la talpa Însăși a mulțimii omenești Și suind În susul scării pîn’la frunțile crăiești, De a vieții lor enigmă Îi vedem pe toți munciți, Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e În toți, tot astfel precum una e În toate, Deasupra tuturor se ridică cine poate, Pe cînd alții stînd
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Împachetări la gambe, cu legători Înmuiate În apă rece, timp de 20-30 de minute. Legători sau cataplasme la piept cu plămădeală din flori de cocoșei, cu rachiu de tescovină, de frunze de mesteacăn În rachiu ori cu fiertură de urzici crăiești. Oblojeli cu fiertură din levănțică, coajă de salcie, de schin, unguraș, traista ciobanului, petale de trandafir. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de flori de tei, 1-2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, ultima seara
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Fundamentul acestora l-a constituit Diploma regelui Andrei al II-lea, din anul 1224 (Andraeanum). Privilegiul a scos populația săsească dintre Orăștie și Baraolt de sub autoritatea voievodului Transilvaniei și a subordonat-o regalității. Teritoriul locuit de sași a devenit Pământ crăiesc (Terra, quam Saxones Regii inhabitat Fundus Regius dicta), autonomie teritorial-etnică dependentă de regalitate și condusă de un comite numit de rege. Cele Șapte Scaune ale provinciei Sibiului au fost Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu și Rupea. La finele secolului
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
vlahi din Galiția și care au făcut obiectul unui amplu studiu O wsiach tak zwanich Woloskich na polnosnym stoku Karpat al polonezului Alexandr Stad-nicki, apărut în anul 1848 la Lvov. În lucrare se amintesc în ordine cronologică mai multe documente crăiești unde se precizează existența valahilor/românilor cu organizarea lor aparte și cu legile lor proprii avute din străbuni. Un hrisov din anul 1378, de la Vladislau, principe de Opelic care conducea principatul galițian, hărăzește lui Alexandru Român(Wolochowi) ce se afla
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fiece zece vaci”. Locuind în Polonia românii se bucurau de protecția și libertățile garantate de rege dar se conduceau după legile lor străvechi care sînt cunoscute numai parțial din scrierile poloneze:1. ,,Gloaba cuvenită de la dînșii nu merge în vistieria crăiască, ci rămîne în obștea lor pentru nevoile locuitorilor.2. Judecata se făcea prin județi aleși de însăși locuitorii și care erau să le judece numai după dreptul strămoșesc român. 3. Adunările obștești menite a înlătura trebuințele de gospodărie sau orînduială
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sau mari, satele românești se judecau numai și numai du-pă dreptul român, fără vreun amestec din partea unui tribunal sau puteri străine”. Aveau în supraveghere drumurile, hotarele și codrii satului iar chinezul era împuternicit prin hrisov, de rege dacă era ținut crăiesc sau de voievod dacă era ținut particular. Chinezul dădea socoteală în fața locuitorilor satului iar dacă deve-nea răulean era tras la județ în fața adunării chinezilor care formau o conducere colectivă a tuturor satelor românești ce împreună era o ,,țară” - craină - iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania, cursul anului 1854, în colecția Mike Sandor, Arhiva istorică a Academiei RSR, Filiala Cluj. 3 Unealtă asemănătoare sapei, cu doi sau trei colți, specifică agriculturii în zonele colinare și premontane. 4 Fundus Regius (pământul crăiesc), adică fâșia de teritoriu dintre Orăștie și Baraolt, colonizată de regalitatea maghiară cu sași în veacurile XII-XII). Satele din Mărginime au făcut parte din acest Fundus Regius, iar locuitorii lui erau exceptați de la obligațiile feudale de către nobili. 5 A rămas
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
, Octavian (20.X.1919, Crăiești, j. Galați - 11.IX.1978, Bochum, Germania), folclorist și etnograf. Fiu al unei familii de țărani, B. a făcut studii de litere și filosofie la Universitatea din București, luându-și licența în litere (1947) și în filosofie (1948), cu tezele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
ei libertină, în insula Pandataria, în anul 20 a. Chr. și, mai ales, cum trebuie să explicăm acel enigmatic aliquid vidi? În secolul trecut, R. Verdière a tradus sintagma Caesarea puella întâlnită în textul lui Sidonius Apollinaris, nu prin "copilă crăiască" adică Iulia Maior, ci prin "metresă crăiască" adică amanta lui Augustus. De aici speculația că Augustus ar fi trăit în incest cu fiica sa Iulia Maior sau că ar fi avut ca metresă pe Terentia, soția lui Mecaena și amanta
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
20 a. Chr. și, mai ales, cum trebuie să explicăm acel enigmatic aliquid vidi? În secolul trecut, R. Verdière a tradus sintagma Caesarea puella întâlnită în textul lui Sidonius Apollinaris, nu prin "copilă crăiască" adică Iulia Maior, ci prin "metresă crăiască" adică amanta lui Augustus. De aici speculația că Augustus ar fi trăit în incest cu fiica sa Iulia Maior sau că ar fi avut ca metresă pe Terentia, soția lui Mecaena și amanta lui Ovidiu. Ideea incestului provine de la Caligula
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
7 �� UNGHENI Ungheni 2,8 Cerghid 23,0 Recea 14,2 Morești 1,7 Cerchizel 15,1 Vidrasău 1,4 Săușa 5,8 Acățari Gruișor 1,4 Găiești 16,6 Suveica 8,2 Adămuș Adămuș 0,1 Dâmbâu 0,8 Crăiești 4,3 Apold Apold 1,5 Saeș 0,9 Daia 3,0 Band Band 6,1 Bahnea Daia 0,8 Bahnea 6,6 Bernadea 8,8 Gogan 3,5 Lepindea 3,6 Bățos Goreni 0,1 Dedrad 4,0 Bogată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Culpiu 6,4 Săbed 6,5 Porumbeni 16,5 Voiniceni 2,8 Câmpenița 2,8 Chibed Chibed 0,3 Corunca Corunca 1,5 Crăciunești Crăciunești 6,1 Cornești 2,6 Cinta 4,1 Tirimioara 7,3 Budiu Mic 0,4 Crăiești Crăiești 3,1 Cristești Vălureni 6,8 Cuci Cuci 6,7 Dătășeni 1,9 Petrilaca 1,7 Orosia 6,7 Daneș Criș 1,0 Seleuș 1,8 Stejăreni 0,3 Eremitu Eremitu 0,1 Calugareni 2,7 Matrici 2,2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]