2,854 matches
-
pentru axiomatică, pentru definiții și pentru noțiunile de maximă generalitate (genera generalissima, indefinisabilele), dar și de filosofia vieții, așa cum a fost ea practicată de trăiriștii români - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Dumitru Stăniloae (în opera sa de filosof al culturii), Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu, Vasile Băncilă, Constantin Noica, Traian Brăileanu (care este și unul dintre cei mai importanți sociologi din istoria culturii noastre), Virgil Bogdan, Petre Țuțea, Octav Onicescu (unul dintre marii matematicieni ai epocii sale), Arșavir Acterian și alții - au constituit
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
Teologie și estetică. Sesizăm și observăm în această primă parte (primul volum) a sintezei sale influența binefăcătoare a nenumăratelor scrieri despre frumos, care fac parte din tezaurul patristicii, dar și a operelor unor mari gânditori ai epocii noastre precum Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae - adevărați patriarhi ai teologiei ortodoxe. Observăm și sesizăm, mai presus de toate, o aplicare riguroasă și creatoare a principiilor dogmatice, patristice, liturgice, iconologice, antropologice, aghiologice, morale și pastorale ale Bisericii noastre Ortodoxe, românești și strămoșești. Ample secțiuni
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
cu multă bucurie și s-a rugat cu credință, smerenie, dragoste și nădejde la mormântul Sfântului Ioan Damaschin. Totodată, o influență deosebit de rodnică au exercitat asupra cugetării teoretico - estetice a Domnului Profesor Mihail Diaconescu, lucrările și scrierile marilor teologi Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae. Așa încât ample capitole din tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei demonstrează cu prisosință această influență. Faptul că în elaborarea tratatului Prelegeri de estetica Ortodoxiei Domnul Mihail Diaconescu a avut ca modele sublime operele unor mari cugetători precum Sfântul
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
de estetica Ortodoxiei demonstrează cu prisosință această influență. Faptul că în elaborarea tratatului Prelegeri de estetica Ortodoxiei Domnul Mihail Diaconescu a avut ca modele sublime operele unor mari cugetători precum Sfântul Ioan Damaschin, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae și teologul Nichifor Crainic nu este deloc întâmplător. Fiecare dintre aceștia a fost, într-un fel și mod specific, desigur, nu numai un mare teolog ci și un mărturisitor, un propovăduitor și, deci, un scriitor de strălucită vocație. Atunci când scria Trei cuvântări apologetice contra
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
române, pe care le utilizează într-un mod original, totdeauna într-un stil revelator, așa cum numai marii scriitori sunt în stare să o facă. Un mare teolog și un strălucit scriitor, afirmat ca poet, eseist și memorialist, a fost Nichifor Crainic. În plus, calitatea sa de mentor literar al revistei Gândirea a rodit puternic în evoluția artei cuvântului în literatura și cultura noastră. Și Nae Ionescu a influențat discursul Domnului Profesor Mihail Diaconescu. În special capitolul Frumosul - categorie fundamentală în estetica
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, pedeapsă comutată la muncă silnică pe viață, după un an de așteptare în celula condamnaților la moarte, azi este interzis prin Legea 217/2015! La rândul lor, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Nichifor Crainic, Petre Țuțea, Constantin Noica, Valeriu Gafencu, pentru a aminti doar câțiva, au aceeași soartă, prin aceeași lege scrierile lor urmând să fie interzise, la fel și busturile, plăcile lor comemorative. Că așa vrea un Alexandru Florian, mai-marele Institutului Național pentru
„Caii troieni” şi introducerea cenzurii prin uşa din dos! [Corola-blog/BlogPost/94190_a_95482]
-
pericolul tratării Istoriei ca anexă a Politicului. „De acum încolo există pericolul rescrierii istoriei noastre recente, după partitura Securității...”. N-ar fi prima oară... ♦ Scoaterea din manuale, din librării și din biblioteci a lui Noica, Eliade, Mircea Vulcănescu, Țuțea, Nichifor Crainic, așteptăm carevasăzică arderea cărților în piața publică, întoarcerea adică în crunții ani ’50-’60 „Nu vreau să mai trăiesc o dată sub flagelul interdicției culturale, sub care am crescut în anii regimului trecut”, afirmă Andrei Pleșu, „nu vreau să fiu suspect
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935[2]. El a decedat în anul 1963. La Pârscov unde există „Casa Memorială Vasile Voiculescu”. George Călinescu îl pune în a sa Istorie a literaturii române... la capitolul „Ortodoxiștii” alături de Nichifor Crainic, Lucian Blaga, Paul Sterian, Sandu Tudor și Ștefan Nenițeascu. Dorința de a pune în cântecul său fervoarea religioasă o mărturisește chiar din primele versuri: „Stăpâne, pleacă-Te pe coarde...Și dacă vezi că n-am putere, Ia Tu, în mâna
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Ștefan Nenițeascu. Dorința de a pune în cântecul său fervoarea religioasă o mărturisește chiar din primele versuri: „Stăpâne, pleacă-Te pe coarde...Și dacă vezi că n-am putere, Ia Tu, în mâna Ta, arcușul și cântă în eternitate!” Nichifor Crainic spunea că „ V.Voiculescu se integrează în credința ortodoxă, așa cum Paul Claudel se integrează în catolicism...” Primele lui creații tratează despre marile teme etnice: mila, supunerea, suferința, binele și răul, divinitatea, idealul, arta etc., în manieră semănătoristă. În volumul „Din
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Cernăuți (1875) și Chișinău (1927), Academii teologice în Sibiu, Arad, Caransebeș, Cluj și Oradea și o serie de seminarii cu 8 clase. Dintre profesorii acestor Facultăți s-au remarcat o seamă de teologi de prestigiu, ca Ioan Irineu Mihălcescu, Nichifor Crainic, Teodor Popescu, Niculae Popescu, Haralambie Rovența, Șerban Ionescu, Petre Vintilescu, Grigorie Cristescu, Vasile Ispir la București; Vasile Tarnavschi, Vasile Gheorghiu, Nicolae Cotos, Vasile Loichița, Valerian Șesan, Simion Reli la Cernăuți; Grigorie Pișculescu (cu numele de scriitor Galaction), Vasile Radu, Iuliu
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
în închisori, trimiși să lucreze la canalul Dunăre-Marea Neagră, unii deportați chiar în Siberia; unii au murit acolo, iar cei mai mulți au fost eliberați abia în 1964. Între cei aruncați în închisori, se numărau și teologi de mare prestigiu, ca: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Staniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții; câțiva preoți ortodocși au fost împușcați. Fostul mitropolit al Bucovinei, Visarion Puiu a fost condamnat la moarte, în contumacie (decedat în anul
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
consideră testamentare apar ca o “mărturisire pentru cei ce vor veni “. Într-o investigare detaliată, autorul volumului de față realizează o justă încadrare a poeziei lui V. Gafencu în specificul poeziei iluminării sufletești regăsită în poemele lui Radu Gyr, Nichifor Crainic, Lucian Blaga unde lumina și iubirea înalță vibrațiile sufletului spre divinitate, prin religiozitate, prin împărtășirea cu apă vie a iubirii lui Hristos.Prin martiriul închisorilor cei aflați în suferință transformă pușcăria în Via Dolorosa ”hristică eliberându-se de sub teroarea istoriei
DR.IONUȚ ȚENE- VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFNTULUI ÎNCHISORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382256_a_383585]
-
sub arme până în 1921. Între timp și-a continuat studiile universitare, cărora le-a adăugat o carieră de mare publicist, diversele călătorii, aura poetului religios, din nou concentrat și arestat în 1942. După prodigioasa activitate literară de la revista lui Nichifor Crainic, Gândirea și după succesul răsunător al revistei sale Floarea de foc a intrat în monahism în 1945 la Mănăstirea Antim, unde 3 ani mai târziu este tuns sub numele de Agaton. În 1950 este arestat pentru 5 ani pentru Canalul
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
împotriva pradei sale multiple, devorată cu o mânie lentă, dar necruțătoare. O a doua frază, încă mai dezvoltată, colectează cu o blândețe simulată personalitățile care concretizează aceste deviaționisme: Lucian Blaga, "poet panteist mistico-bucolic, în versuri de un imagism delirant", Nichifor Crainic, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. Voiculescu, neuitându-i pe moderniștii Ion Barbu și N. Davidescu - cu toții fiind "partizani zeloși ai diferitelor curente decadente de la simbolism la expresionism și ermetism". Dar realismul nu doarme! În timp ce "reacțiunea se dedă la atacuri tot
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
Cronicar Dobitoace?! După vorbă - fiindcă portul nu neapărat ne interesează... - presa noastră e o cutie cu surprize. Nu știi ce-ai putea găsi, cînd pe cronicari, crainici, reporteri ș.a.m.d. îi ia gura pe dinainte. Chiar și revistele culturale, care se pot lăuda, dacă închizi ochii la greșelile de tipar, cu corectitudinea limbii în care scriu, nu nimeresc întotdeauna registrul stilistic potrivit. Bunăoară, în OBSERVATOR CULTURAL
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
au găsit suspecți (cum i-au mai găsit de altfel, în anii cincizeci, cînd i-au eliminat din literatură) pe Eliade, pe Cioran, pe Noica. Colții benigni ai demi-ilegaliștilor PCR au devenit maligni: marxizanți reactivați ca globalizatori acuză sferto-fascismul lui Crainic, tinerețea legionară a lui Eliade, admirația pentru Fuhrer a lui Cioran...". În privința lui Nae Ionescu, mai ales, totul e blamabil, de la opiniile politice pînă la discipolii și admiratorii săi care nu tocmai întîmplător au fost cei mai străluciți intelectuali ai
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
era un indezirabil. întrucât - gândea, "nu muncea", el nu putea fi decât un reacționar. De aceea e aruncat în închisoare, unde au murit Mircea Vulcănescu și istoricul George Brătianu și - unde au ajuns și au stat întemnițați cu anii Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea, C. Noica, Vasile Voiculescu, N. Steinhardt, Vladimir Streinu, Dinu Pillat, Al. Paleologu, Sergiu Al. George, I. D. Sârbu, Nicolae Balotă și încă mulți alții. Comuniștii nu știau decât să se folosească de intelectuali pentru propriile scopuri politice
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
de propagandă culese din Glasul Patriei și răspunsuri polemice apărute în publicații ale exilului românesc din anii 50. Apar aici articole scrise sau doar semnate de Constantin Titel Petrescu, Zaharia Stancu, George Ivașcu, G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Henriette Yvonne Stahl și alții în Glasul Patriei. Iar dintre exilați doar Pamfil Șeicaru, Virgil Ierunca, Ion Cornescu, Dragoș Măgureanu și alți cîțiva autori, azi uitați. Ideea acestei antologii care se adresează "tinerilor studioși", bună în principiu, e expediată de
Glasul neiertător al Patriei. Anii 50. by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8412_a_9737]
-
altminteri ieșeam pe locul 15! Dacă țările germanice și nordice, pe de o parte, cele ex- iugoslave sau ex-sovietice, pe de alta, sunt solidare între ele, cele latine nici vorbă, așa explicându-se locurile modeste ocupate an de an. Măcar crainicul francez a dat o lecție de patriotism în această globalizare de limbă engleză, folosind graiul lui Voltaire... E edificator cine a câștigat în ultima vreme: Germania, Azerbaidjan, Suedia, Danemarca, Austria! Iar în 2014 pe podium au fost Austria, Olanda și
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
modernă. Studioul respectiv mi s-a părut că aduce întrucâtva cu Studioul T 8, „Alfred Alessandrescu”, al Societății Române de Radiodifuziune. Concertul a fost transmis în direct de MR3-Bartók Rádió, fiecare compozitor si lucrarea respectivă fiind prezentate pe scenă de crainicul Radioului maghiar. Cred că modelul acesta de desfășurare a unui concert de muzică contemporană ar putea fi preluat și la noi. Am fost la Budapesta împreună cu Octavian Nemescu, cel care a revenit peste ani, cu nostalgie, în același Studio 6
Muzic? contemporan? la Budapesta by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/84240_a_85565]
-
său, Religie și spirit, în 1942, cea din urmă parte a Trilogiei valorilor. Ea marchează o criză a relațiilor sale cu revista Gândirea, al cărei exponent prestigios fusese, dar care îl sancționa în numele dogmei ortodoxe, deplîngîndu-i "erezia". Recunoscîndu-i lui Nichifor Crainic, e drept pe un ton de ambiguitate, calitatea de-a fi înfăptuit timp de două decenii o veritabilă "invazie a teologiei în cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
de ambiguitate, calitatea de-a fi înfăptuit timp de două decenii o veritabilă "invazie a teologiei în cultura română", Blaga se desparte de perspectiva acestuia referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului, precizînd că în vreme ce opera lui Crainic aparține teologiei, a sa aparține filosofiei. E prima obiecție capitală pe care Blaga o aduce vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
referitoare la legăturile omului cu divinitatea, prezentate în Nostalgia Paradisului, precizînd că în vreme ce opera lui Crainic aparține teologiei, a sa aparține filosofiei. E prima obiecție capitală pe care Blaga o aduce vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu însuși. În posesia acestui criteriu, pe care îl crede absolut, Crainic va desfășura deci problematica filosofiei și a esteticei cu impunătoare măiestrie din punct de
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
pe care Blaga o aduce vechiului camarad, cu o ironie ce divulgă o incompatibilitate: "Crainic nu are nicio îndoială că cel mai asiduu colaborator al geniului patristic a fost Dumnezeu însuși. În posesia acestui criteriu, pe care îl crede absolut, Crainic va desfășura deci problematica filosofiei și a esteticei cu impunătoare măiestrie din punct de vedere teologic, cu irezistibilă seducție verbală, dar pe de altă parte și într-un fel care trezește consternarea simplilor filosofi. A simplilor filosofi care, vrînd-nevrînd, mai
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
înconjur că din parte-mi am multă înțelegere pentru modul de a gîndi teologic, dar tot așa voi mărturisi că, oarecum prin naștere, m-am obligat să am cel puțin aceeași înțelegere și pentru aspirațiile filosofiei". În al doilea rînd, Crainic identifică românescul cu ortodoxia, cultivînd, cum zice Mircea Popa, un "gîndirism aseptic", ce se străduia a intimida spiritele independente, tot ce nu se ralia cu punctele de vedere ale doctrinei sale ortodoxe. Poziția lui Blaga în această privință este conținută
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]