570 matches
-
nicidecum vase ce ar fi aparținut unui mormânt, care erau considerate ca necurate.] De-a lungul veacurilor biserica clădită de Matei Basarab a ajuns în stare de stricăciune astfel încât aceasta a fost reparată în mai multe rânduri: - în 1690 boierul craiovean Petre Obedeanu i-a dres zidul și a acoperit-o din nou cu șindrilă; - în anul 1724 Constantin Obedeanu văzând că „din întâmplarea rămeriții ce au fost mai-nainte iara s-a fost stricat această biserică o au dres și
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
absolvirea conservatorului, deșii este repartizat la Calafat datorită refuzului de a devenii membru de partid, Cristian Caraman este cerut insistent de directorul Teatrului Liric din Craiova. Peste câteva luni de insistențe devine prim solist al Teatrului Liric din Craiova. Perioada craioveană îi prinde bine tânărului solist care în cei patru ani petrecuți în capitala olteniei interpretează cu foarte mare suces roluri precum, Alfredo în "La Traviata", Ernesto în "Don Pasquale", Ducele în "Rigoletto", Ciprian în "Lăsați-mă să cant", Eisenstein în
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
suces roluri precum, Alfredo în "La Traviata", Ernesto în "Don Pasquale", Ducele în "Rigoletto", Ciprian în "Lăsați-mă să cant", Eisenstein în "Liliacul" și Aramis în "Cei trei mușchetari", printre alte spectacole de operă și operetă interpretate pe scena lirică craioveană. În anul 1990 Cristian Caraman revine în orașul natal ca prim solist al Teatrului de Opereta din București. Venirea lui coincide cu schimbări administrative ale teatrului și o binevenită întinerire a diferitelor ansambluri, inclusiv ansamblul solistic. În această perioadă Cristian
Cristian Caraman () [Corola-website/Science/321900_a_323229]
-
Ca urmare a votului, PF Patriarh Miron Cristea a declarat ales ca arhiereu vicar pe P.C. Arhimandrit Galaction Cordun. După efectuarea examinării canonice din 27 martie 1935, a fost hirotonit întru arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului - Noul Severin cu titlul de "Craioveanul" în Biserica Domnița Bălașa din București în ziua de 31 martie 1935. Ceremonia hirotonirii a fost oficiată de către următorii trei episcopi: Vartolomeu Stănescu al Râmnicului - Noul Severin (hirotonit în 1912), Gherontie Nicolau al Constanței (hirotonit în 1923) și Policarp Morușca
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
Patimă Roșie”" de Mihail Sorbul și Față, Iubita, Nevasta din „Omul care s-a transformat în câine” de O. Dragun, regia Andrei Șerban. Între anii 1965-1969, Ruxandra Sireteanu a fost angajată la Teatrul Național Marin Sorescu Craiova. Pe scena Naționalului craiovean a interpretat: Catarina din „Femeia îndărătnica” de William Shakespeare, regia Miron Niculescu; Dorina din „Tartuffe” de Moličre, regia Miron Niculescu; Sura din „ Egor Bulîciov” de Maxim Gorki, regia Petre Sava Băleanu; Elenă din „Suflete țări” de Camil Petrescu, regia Geta
Ruxandra Sireteanu (actriță) () [Corola-website/Science/322331_a_323660]
-
au apărut în diferite reviste din Craiova și din țară. Zestrea sa editorială însu mează șase apariții, la diferite perioade. Primul volum, care vede lumina tiparului poartă titlul Nopțile, Editura Vlad & Vlad, în anul 1996. După spusele unui mare publicist craiovean, Andrei Potcoavă, lirismul poetului Dumitru Paraschivescu este grațios, evocând stări sufletești esențiale, surprinzând în versuri suplețea ca har transcendent. Din poezia Patria mea, am extras prima strofă: Greșit-am ieri, dar nu într-una!/ Și poate, am să mai greșesc
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Memoirs/93_a_115]
-
a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s-a impus că unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC. Pe scena craioveana realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puțin de 14 roluri, între care Jack Worthing ("Ce înseamnă să fii onest " de Oscar Wilde), Vedernikov ("Ani de pribegie" de Aleksei Arbuzov), Vlădica Ilarion ("Tudor din Vladimiri" de Mihnea
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
argint și argint aurit, atribuite unui mormînt princiar iar la mică distanță, un tezaur de piese thassiene si ale Macedoniei Prima din secolul al-II-lea î.H. Dimensiunile apreciabile ale cetăților, precum și multitudinea vetrelor și obiectelor descoperite, demonstrează că în zona craioveană populația se înmulțise considerabil, așezarea fiind una tipică democrațiilor militare; funcția cetăților evoluând spre forme statale, fiind un loc de refugiu și apărare dar reprezentau și locuințe permanente ale unor căpetenii și a soldaților. În jurul cetăților gravitau sate care au
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de Constantin a fost denumit popular Brazda lui Novac și trece prin extremitatea de nord a Craiovei. Paradoxal, deși în această perioadă documentele imperiale susțin retragerea romană, deci existau premisele unei reveniri, cel puțin parțiale, a culturii geto-dace, descoperirile arheologice craiovene demonstrează contrariul; o romanizare extrem de accentuată, aproape completă. Cele două așezări, romană și geto-dacă, fuzionează, dar cultura rezultată este una aproape în totalitate de sorginte latină. Formele de tradiție romană reprezintă peste 90% din ceramică, uneltele, armele și ustensilele de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
pe Diploma cavalerilor Ioaniți , cnezat înghițit apoi de voievodatul lui Litovoi. Există și o altă legendă locală potrivit căreia, în dealul Sfântul Dumitru, un oarecare Iovan a descoperit în timp ce săpa o fântână, un mare tezaur și a devenit rege peste craioveni. S-a păstrat până în zilele noastre, în satele din jurul Craiovei, (pe dealul Bucovățului și Palilula) expresia "norocos ca Iovan". Sub acest nume, așezarea Craiovei apare mai întâi în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
atacuri turcești, s-a hotărît mutarea băniei la Strehaia. Dar boierii Craiovești au reușit într-un timp foarte scurt, să mute bănia la Craiova și să-i modifice scopul inițial. Astfel, Țara Românească a fost împărțită în două, iar băniei craiovene îi revenea sarcina administrării întregii Oltenii și în dese cazuri de-a lungul timpului, conducerea armatei Țării Românești. Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt, cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
între localități este greu de sesizat. Hotarul și totodată zidurile de apărare îl constituiau dealurile Craiovei (Bucovățului și Vulcăneștilor). Aici se adunau oștile Craiovei, iar primii care trebuiau sa pună mîna pe arme erau țăranii din jurul Craiovei care erau considerați craioveni. Situația este perfect ilustrată de Vlad Înecatul care îl informa pe Hamza, noul ban al Craiovei, asupra hotarelor: "Craiova toată, cu tot hotarul ei" (dealurile), "toate satele și seliștele și morile și cu bălțile și cu viile". Într-un document
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
oștile Craiovei i-au stat alături. În 1596, Mihai "ia din Craiova 4000 de oșteni și apără vitejeste Timișoara", cu acest prilej a luptat și la Kladovo de unde iese biruitor și se întoarce cu Baba Novac pe care îl face "craiovean de frunte cu moșie, soață și oșteni aleși". Pregătind unirea, Mihai îi cheamă pe frații Buzești și pe Udrea banul să "taie cu toate oștile Craiovei..". În 1599 , Mihai Viteazul a trimis contra năvălitorilor turci din Oltenia, "toate oștile Craiovei
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricînd sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor. Cei mai de seamă reprezentanți ai acestei noi pături nobiliare craiovene, care eclipsa pînă și puterea boierilor Craiovești, au fost: Frații Buzești, Frații Golești, Banul Mihalcea , Radu Calomfirescu, Manta paharnicul, mai tîrziu ban, Banul Udrea și alții. În fruntea acestei partide se aflau Frații Buzești. Aceștia l-au obligat pe Mihai
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
haiducul Baba Novac îi rămăseseră fideli lui Mihai Viteazul. Simion Movilă, care avea cu el oaste polonă, se dovedește "neascultător față de Buzești și gruparea lor și vrea să conducă după voia lui". Atunci Buzeștii îl alungă și pun domn un craiovean de-al lor, pe Radu Șerban. Simion Movilă fuge, dar se întoarce cu ajutorul hanului tătarilor și cu o puternică oaste de poloni și moldoveni. Oștile Craiovei se adună în jurul lui Radu Șerban care îl avea lîngă el chiar și pe
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
toți, vechii oșteni ai lui Mihai. Armatele Craiovei zdrobesc oastea polono-tătaro-molodoveană lîngă Vălenii de Munte. Într-o luptă în fața taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc o puternică depopulare a Craiovei, mulți craioveni din pătura mijlocie primesc dregătorii sau intră în posesia unor afaceri în București sau în alte zone ale țării. Iar mulți
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
taberei, Stroe Buzescu îl ucide pe nepotul hanului dar este, la rîndul lui, rănit și moare cîteva săptămîni mai tîrziu. Boierii craioveni și oștile Craiovei pun stăpînire pe țară. În această perioadă are loc o puternică depopulare a Craiovei, mulți craioveni din pătura mijlocie primesc dregătorii sau intră în posesia unor afaceri în București sau în alte zone ale țării. Iar mulți țărani fug de frica legării de glie susținută de Frații Buzești care și-au transmis de la unul la altul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
răspîndirea și modelarea limbii române ca instrument cultural. Cea mai importantă dovadă fiind cronica lui Mihai numită și a Buzeștilor. Craioveștii și Buzeștii au ridicat numeroase construcții pe care le-au înzestrat cu tipărituri și manuscrise. În secolul al-XVII-lea boierimea craioveană încearcă să-și instituie propriul său regim politic nobiliar și să domine autoritatea domnitorilor. În acest cadru, dispunînd de Marea Bănie de Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
numeroase construcții pe care le-au înzestrat cu tipărituri și manuscrise. În secolul al-XVII-lea boierimea craioveană încearcă să-și instituie propriul său regim politic nobiliar și să domine autoritatea domnitorilor. În acest cadru, dispunînd de Marea Bănie de Craiova , boierii craioveni dețin o putere discreționară care depășea granițele Olteniei. Amplificarea autorității Marelui Ban al Olteniei este rezultatul perioadelor de criză repetată a puterii voievodale și a dezvoltării puterii autogene a stăpînilor de domenii. După 1620, apar frecvent în izvoarele documentare "ispravnicii
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de apă și canalizare. În timpul lui Brâncoveanu, regimul de obligații economice și fiscale a producătorilor urbani și rurali s-a agravat. Tot el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării și Bănie. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
el a concentrat un corp de oaste la Craiova pentru liniștirea locuitorilor din șesul Dunării și Bănie. Boierimea craioveană întâmpină cu ostilitate venirea primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri și domn, iar boierii craioveni se manifestă deschis. Situația devenise explozivă, în pragul conflictului armat. Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
primului domn fanariot al Țării Românești, Nicolae Mavrocordat în 1716. Exploatarea fiscală crescută sub fanarioți, priva boierimea craioveană de libertatea mișcării în administrația și economia țării. Reacția violentă a lui Nicolae Mavrocordat ascute conflictul între boieri și domn, iar boierii craioveni se manifestă deschis. Situația devenise explozivă, în pragul conflictului armat. Pacea de la Passarowitz din 21 iulie 1718 s-a încheiat între Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Habsburgic și Republica Venețiană pe de altă parte. Tratatul a fost
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
s-a ajuns la această situație bizară, ca tucii să cedeze un teritoriu care nu făcea parte din Imperiul Otoman, nu era al lor și nu-l pierduseră prin luptă? Răspunsul constituie cea mai rușinoasă pagină din istoria Craiovei. Boierii craioveni făceau de câtva timp afaceri importante cu austriecii, în ciuda monopolului comercial turcesc, care nu prea funcționa în Oltenia. Afacerile prosperau, deoarece austriecii și transilvănenii plăteau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantități importante de cereale, sare și
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
austriecii și transilvănenii plăteau mai bine. Astfel, turme mari de bovine, ovine, porcine, cantități importante de cereale, sare și felurite produse agricole luau drumul Imperiului Habsburgic, în special spre Transilvania. Nemulțumiți de imixtiunea lui Nicolae Mavrocordat în afacerile lor, boierii craioveni și-au folosit toate legăturile pe care le aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la Imperiul Habsburgic. Această pagină rușinoasă a afectat indirect bucovinenii, care au plătit ulterior, în 1775, nevinovați și fără să știe motivul, acest precedent
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
aveau la Istanbul pentru a determina alipirea Olteniei la Imperiul Habsburgic. Această pagină rușinoasă a afectat indirect bucovinenii, care au plătit ulterior, în 1775, nevinovați și fără să știe motivul, acest precedent datorat trădarii și dorinței de îmbogățire a boierilor craioveni, care în 1718 salutau, entuziaști, venirea austriecilor. Numai că venirea austriecilor n-a adus nimic bun și a înrăutățit considerabil situația poporului prin creșterea impozitelor. Banul și boierii craioveni și-au văzut amenințate privilegiile de către austrieci. Autoritățile austriece au reorganizat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]