1,220 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > ODĂ BUCĂTARULUI Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1580 din 29 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului El Bucătar maestru, al cratiței principe Pe focul blând, domol, minunea o-nfiripe: Bucatele-s alese și pune-al său obraz Papila gustativă s-o bage în extaz! Versat într-al vieții, știe a drămui Și are simțul pieții când merge-a târgui Jamboane afumate
ODĂ BUCĂTARULUI de NELU PREDA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348740_a_350069]
-
pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare făcută pe plită, în cratiță din 4-5 straturi alternative de felii de mămăligă, brânză de oaie. Costumele populare pentru femeie sunt alcătuite din: năframă de mătase sau de tergal cusută, cămașă cu cheiți (ajururi) negre, șiruri cu motive geometrice dispuse pe umăr și din ele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
2011 - Limba de lemn în presă, Coord. Ilie Rad, Ed. Tritonic, 2009 - Colocviile de critică ale revistei Transilvania (1977-1986), Coord. Mircea Braga, Ed. InfoArt Media, Sibiu, 2012 - Cristian Pătrășconiu, Noua școală de gândire a Dreptei, Ed. Humanitas, 2011 - Intelectuali la cratiță, Coord. Ioana Pârvulescu, Ed. Humanitas, 2012 - Nagy Vilag, nr. 6 din 2012, Hommage à E.M.Cioran - Rostul cuvintelor. Interviurile „Observatorului militar”, ediție de Florin Șperlea, Ed. Neverland, 2012 Prefețe/postfețe - Sorin Mărculescu, Carte singură, Ed. Cartea Românească, 1982 - F. Brunea-Fox
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
închisori pe cei care furau cine știe ce, acum constatau că fenomenul furturilor renăscuse impetuos ba, am putea spune, chiar derutant. Se furau macarale în funcțiune, trenuri din mers, șuruburi de la scările rulante, cabluri de telefonie, sau metrou, fire de înaltă tensiune, cratițe, televizoare, ori genți din mașină, copii, legume din piață și, în general, tot ce afla măcar pentru o secundă, în afara razei de vigilență. Acei îngâmfați care clamau că ei sunt cei mai cinstiți și mai harnici dintre oameni se mirau
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate de gură - Ai fost la Putna? Ai găsit-o pe vrăjitoare? - Da, am găsit-o ... - Ei, povestește, cum a fost? A pus câlți de cânepă și boțul de ceară în cratița pentru descântec? - Da, răspunse el prin cuvinte cam greu scoase din gură - Și? Ce-a mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și a înghiontit ceara cu vătraiul ... a început să
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
pe el un cazan mare, plin ochi cu apă. Când îl văzu clocotind, aproape opărindu-se, vărsă apa peste vasele îngrămădite în chiuvetă mai răsturnă peste ele și o cutie de dero și cu o cârpă curată începu să frece cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
plimbe pe derdeluș. Fac omuleți de zăpadă, cu nas-morcov și cap de pluș. Ochii îi pun din tăciune, sprâncene din bețoșiare, la tunică-i pun alune și galoși vechi la picioare. La găt îi leagă un fular, pe cap, o cratiță e clop. Îi dau mătură de coșar, la privitori să dea noroc. În jurul lui se prind la joc, cu chiot de veselie. Prin amintiri să-și facă loc, vis numit copilărie. Îi caută nume hazliu și fără popă-l botează
IARNA COPILĂRIEI -PASTEL- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366462_a_367791]
-
care ocazional mai spăla și morți, afirmă că: „ăl dă murise, musai avea cam cinci metri lungime”, iar osul ar fi bine să fie spart ca să-i poată fi consumată măduva. Mde, muierea tot muiere, nu gândește mai departe de cratiță! Eiii, dar Bidel și cu Aculin, fiu-său, aveau alte păreri. Să vândă osul ucrainenilor care făceau contrabandă cu țigări, conserve de pește și apă de colonie, că ei au rețelele lor și știu mai bine ce valoare are osul
OSUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366656_a_367985]
-
în „funcțiune”. La începuturile mele literare, uneori, când eram cuprinsă de „febra”inspirației, mi s-a întâmplat să uit că am mâncarea pe foc, așa că, de câteva ori a trebuit să o arunc fiindcă se prinsese pe fundul oalei sau cratiței. De aceea, de la un timp, nu gătesc decât în oale de inox cu capace, fund dublu și la foc mic. Și cum spuneam, eram la birou și cartofii în cuptor. De data aceasta, nu scriam, citeam prefața din antologia „Conviețuiri
FILOZOFIA CARTOFULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366141_a_367470]
-
ca să se vadă că... Numai că, flăcăii, foarte puțin atenți la vorbele de duh ale gazdei, căzură pe scaunele puse în jurul mesei de sub salcâm, atacară cu nădejde sticla de țuică, ba, chiar și murăturile, evident fără să se sinchisească de cratițele trântite în bucătăria de vară de doamna Veruca și nici de drăcuielile aparent fără adresă, deocamdată... Sinceri să fim, buna doamnă se prinsese că se cam petrece oarece, însă nu aflase ce, deoarece, distinsul soț era încă foarte, foarte secretos
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
pentru tine”. După masa de prânz, încheiată cu plăcinte dobrogene, și vin din recolta anului trecut, puneam discuri la patefon și ascultam muzică. Ulterior, când n-a mai găsit ace de patefon, bunica a transformat plăcile în capace pentru acoperirea cratițelor, spre a feri mâncarea de muște, unele s-au spart, altele s-au curbat din cauza aburilor fierbinți. Într-o duminică, dimineața, trezindu-ne din somn, tatăl meu zise: hai să mâncăm dulceața de tranfiri ce a mai rămas în borcanul
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
punct i-am dat dreptate, apoi n-am mai avut de unde și nici răbdare, așa că i-am strigat: -Auzi, doamnă, în definitiv, dumeatale ce neamuri ai ? Trebuie să spun că, inclusiv în momentele de vârf ale certurilor noastre, când o cratiță sau sucitorul pot avea conotații extraprofesionale, dăm dovadă de respect reciproc, adică evităm să ne tutuim. Dar atunci astea sunt detalii lipsite de interes și importanță. Esențialul rămânea lipsa neamurilor, adică, la toată lumea mai venea cineva, chiar de la țară, mai
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe rămâne înmărmurit, își face cruci, se lovește cu palmele peste frunte, e un pachet de nervi) Eu mă vait și grijă-i duc, Ea cântă ca un haiduc... Eu la cratiță munceam, Floarea mea e la bairam... Ia s-ascult ce cântă toanta, Apoi o să-și ia răsplata! (se așează în grabă pe un scaun, la o masă mai tetrasă , își reazemă bărbia-n palme și se holbează la Floarea) FLOAREA
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe rămâne înmărmurit, își face cruci, se lovește cu palmele peste frunte, e un pachet de nervi) Eu mă vait și grijă-i duc, Ea cântă ca un haiduc... Eu la cratiță munceam, Floarea mea e la bairam... Ia s-ascult ce cântă toanta, Apoi o să-și ia răsplata! (se așează în grabă pe un scaun, la o masă mai tetrasă , își reazemă bărbia-n palme și se holbează la Floarea) FLOAREA
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
acordul și banii personali pentru...un covor verde, în camera bebelușului. Pe a doua, fiindcă nu spăla și nu făcea mâncare la ei acasă, ci doar la mama ei, aducând noul bebeluș (un băiat), printre sacoșele cu haine curate și cratițe. Păstrezi legătura cu copiii tăi? am întrebat. De ce? Ca să-mi ceară bani? Fiică-mea, cea mare, doar atunci mă căuta...când avea nevoie de bani. Tata-bani o poreclise cea de-a treia nevastă, o femeie aprigă. Dar ție nu ți-
LECŢIILE VERII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355316_a_356645]
-
lor, făceau același lucru și dădeau copiilor roșiile și ardeii, având de grijă să‑i dăscălească, să‑i învețe să nu cumva să spună la cineva ce au mâncat. Varza o băgau la cuptor, dacă era bună, și aruncau în cratiță câteva jumări care țineau loc și de bucăți, că uleiul era scump pentru câți bani aveau ei la ziua de muncă. Banii ăia puțini se agoniseau pentru impozite și hrana familiei, pentru haine și alte nevoi, mai ales la cei
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
o gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce, Cu sila la arest; O amăgire suie 'n oglinzile ovale Iar ipsosu-n statui e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
mă sărută cu patimă și acum, hodoronc - tronc și Georgeta dă semne de nemulțumire când cineva îmi spune că mă iubește. Nu știu ce să înțeleg la femeile astea. Văd că mi s-a dus liniștea de până acum". Narcis mestecând în cratița în care își pregătea mâncarea, revizui mental și întâlnirea cu Elvira. Începu să-și amintească mai multe evenimente din existența lor comună din cadrul liceului, cărora nu le-a dat importanță la timpul respectiv. Privindu-le retrospectiv, iar pe tânăra profesoară
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346163_a_347492]
-
trată cu o privire rece și păși demn spre casă. Cam pe la mijlocul distanței, o salută respectuos un alt bărbat, Grigori, vecin de bloc. Acesta avea toate motivele să-i fie îndatorat. Când se mutase, îi făcuse cadou un set de cratițe aproape nou nouțe. În plus, băiatul lui Grigori îi era elev și nu învăța prea grozav, destule motive ca individul s-o respecte. Omul o salută frumos și de data asta numai că, fapt uluitor și incredibil, adăugă cu înțeles
TOŢI BĂRBAŢII SUNT LA FEL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368965_a_370294]
-
de putere stalinisto- hitlerist!!!” (Maria Nițu); Nu stă România în această persoană, cocoțată pe un scaun ce i-a luat mințile, pentru care idol este un viitor pușcăriaș, Marko Attila. De altfel, după cum se știe, a fost trimisă înapoi la cratiță! Firește, prin ce ai făcut ai deranjat niște ranchiunoși, dar pentru cei mulți și curați sufletește din țară, de fapt din lumea întreagă, reprezinți un reper și important și necesar României, un model de om de cultură demn, onest, respnsabil
ŞI IARĂŞI... „MĂ DUSEI SA TREC LA OLT !” de ALEXANDRU TOTH în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369011_a_370340]
-
suflând dintr-un furnal; orașul cu blocuri depopulate și cu alimentarea de apă caldă (ce venea de la combinat) tăiată, ferestre ce nu se mai închid, fundația o ia la vale, faleză se rupe. Ei, si acum un raționament pornit “de la cratița”, căci n-am habar de zecile de partide existente. Nu vreau să supăr pe nimeni, nu laud regimul socialist. Fac doar câteva observații: 1. Există un ochi de gospodar în vârful țării: ca să gândești “ Am stuf în Delta Dunării și
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
parcă ăla nu era Lucifer, cel mai frumos și iubit înger al tău? și de ce l-ai izgonit, Presfinte? înțeleg, înțeleg, poate de aceea nici eu nu voi mai proslăvi femeia, că deja i s-a suit la cer; uită cratița pe aragaz să-mi ardă mâncarea și dă fuguța la biserică să te vadă pe tine. știi ceva, Doamne? mai bine te las pe Tine s-o lauzi și s-o mângâi, doar așa s-o întoarce la mine și
NU-I AŞA, DOAMNE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354577_a_355906]
-
mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama, linguri, capace de cratița Fundalul nocturn se risipește în cioburi Fetele au transpirat, isi simt sînii gata să explodeze Rîuri de licoare extatica le inundă poalele Ele delicatele aplecate pe clavicembal Oboiul se umflặ indesine puternic burtos El curge pe deasupra suspinelor noptiilor toride Orgă
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
nu o să mai stai pe stradă, că ai să vezi și tu alte locuri și ai să cunoști alți copii, în afară mucoaselor astea două, Nuța și Cameluța! m-a certat tanti Oala, care tot freca de zor la o cratiță. Am tăcut și am ieșit din curte bosumflată. Nuța sărea într-un picior șotronul, iar Cameluța, așezată pe vine, cu degetele răsucite ca să zbârcească, o urmărea atentă, așteptându-și rândul. -Săptămana viitoare plec în tabără! le-am spus direct, mai
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
a levănțică și a mușețel auriu și a pîine coaptă, îl ștergea ea cu prosopul pe umerii lui largi, de fost sportiv, îi dădea cămașă curată, apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se luptau cu curcanii și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]