1,492 matches
-
Crezul Creștin), care sunt de atunci și până astăzi rostite în Biserică. Tot cu acest prilej s-a încercat să se stabilească (și) data Paștelui, care se ținea diferit în diverse locuri ale Imperiului și s-a hotărât ca întreaga creștinătate să prăznuiască această zi în prima duminică după lună plină, care urmează echinocțiului de primăvară. Dacă se întâmplă să coincidă această zi cu Paștele evreilor, atunci creștinii trebuiau să amâne sărbătorirea în Duminica următoare sau cu o săptămână mai înainte
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
Cred, că nu este departe momentul când arhiereii îl vor avea pe acest preaiubit frate în mijlocul lor, pentru ca bucuria lor să fie deplină. Pelerin la Locurile Sfinte, la Muntele Sinai, la Muntele Athos și la alte locuri reprezentative pentru întreaga creștinătate, Cronicarul inimilor, poposește adeseori, ori de câte ori drumul îi revine în ținutul Neamțului, la Mănăstirile nemțene. Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei, așa cum afirma într-una din cărțile Sfinției Sale, a căutat și a aflat lumina din viața oamenilor, lumina din inimi. A agonisit lumina
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
pe când încă trăind, Să n-aibă vise ca țara va mai umili cotropind... Și-n sângele-i prin care granițele scris-a, Moldova era inima-i, harta nedescompusă... Căci voința aceia de a fi om nu-i în zadar, Când creștinătatea avea a lui inimă - Hotar!! Omagiu adus celui mai important domnitor al Moldovei din toate timpurile, Ștefan Cel Mare, cu ocazia a 511 ani (02.07.2015) de la stingerea vieții Domniei Sale. - Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
Acest titlu se referea, inițial la sfinții militari din secolele III și IV, dintre ei cel mai cunoscut fiind Sf. Martir Sebastian. Papii au început, din secolul al XV-lea, să le confere acest titlu conducătorilor de armate care apărau creștinătatea, mai ales de atacurile Imperiului Otoman. - “Mic la stat, mare la sfat” - i-a spus un mare cărturar. (de Grigore Ureche) Referință Bibliografică: Ștefan Cel Mare! / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
Teoctist, răposatul întru Domnul Patriarh al României, să o ridice în lumină. Mai devreme sau mai târziu vom afla cui aparțin oasele acelui trup fără cap, coaste și brațe, moaștele acelea frumos mirositoare, dacă sunt ele sau nu ale Cavalerului creștinătății, martir ucis mișelește pe Câmpul de la Turda. Cu sau fără această certitudine, ... „biruit-au gândul”! S-a dus vestea, și se adună creștini din toată țara, spre a cinsti memoria marelui Domn. Din nou, mă întreb, și mă cutremur, precum
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
adevăr sfânt a transformat Biblia sau Sfânta Scriptură în cea mai vie carte din ultimii 2000 de ani, citită, iubită și respectată de miliarde de oameni, însușită și trăită prin mesajul divin din Vechiul și Noul Testament. Acest adevăr absolut al creștinătății a determinat Fundația Mission Without Borders România (Misiune Fără Frontiere), cu sediul în Sibiu, coordonată de misionarul creștin Vasile Iuga, să doneze Centrului de Misiune Creștină al Cercului Pastoral Salonta coordonat de pastorii Aurel Galchiș, Mihai Cociubei, Florin Cociubei, Flaviu
1100 DE SUFLETE HRĂNITE CU SFÂNTA SCRIPTURĂ de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361156_a_362485]
-
spunea că mulți se vor pune de-a curmezișul acțiunii. Însă Eminescu îi răspundea: „Dăi fără milă în ei!” Cu această ocazie poetul a publicat un articol în „Timpul” în care spunea, printre altele, că Ștefan apărătorul Moldovei și al creștinătăți este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală „Democratul”, atacându-l pe Poet, spunând că „Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul. Cu ocaziunea sărbătorilor de la
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
în ton cu evenimentul”- îmi spune prietena noastră Fiorentina. Emblema festivalului este, începând cu 1962, un cultivator de viță de vie și care se regăsește pe multe dintre etichetele vinurilor cipriote. Legendele vechilor locuitori ai Ciprului spun că la începuturile creștinătății, Sfântul Tihon, Episcop de Amathus, ar fi făcut o minune: a sădit viță de vie și atingând-o la rădăcină, de îndată vița a înfrunzit, a înflorit și a rodit, struguri copți și dulci umplând coșurile localnicilor. Și în vremurile
LIMASSOL (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361182_a_362511]
-
fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice - pe care suntem nevoiți să (re)cunoaștem cu toții că foarte mulți tineri o caută și o savurează din plin, este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice - pe care suntem nevoiți să (re)cunoaștem cu toții că foarte mulți tineri o caută și o savurează din plin, este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
modului ori a atitudinii de viață care reprezintă esența și fundamentul Tradiției Ortodoxe. Bineînțeles, misiunea sfântă, se referă în fond, nu la variata conducere a spațiului european, ci la popoarele ei, ceea ce chiar s-a petrecut în primele secole ale Creștinătății, între granițele Imperiului Roman de atunci. Tocmai aceasta poate să constituie misiunea noastră ca ortodocși în Uniunea Europeană a bătrânului continent iar această prezență trebuie să fie, în primul rând, una liturgică și spirituală, duhovnicească. Sfânta Liturghie cu întregul nostru cult
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice. În lipsa acestei unități creștine și ecumenice, autentice, adică a Ortodoxiei celei perene, nu poate fi zidită, vreodată unitatea și
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
o aducă în față, de fiecare dată când lumea își pierde reperul dintr-un motiv sau altul. Biserica trebuie să lumineze calea, să limpezească multele confuzii, să călăuzească pe cei rătăciți și să opună tuturor rătăcirilor, reperul nealterat al valorilor creștinătății. Pentru a face toate acestea, ce sunt tot atâtea aspecte esențiale ale misiunii sale, Biserica are nevoie nu mai puțin de o viziune calificată, adică în stare să înțeleagă pe cei care nu o (mai) înțeleg.” Așa stând lucrurile, vom
DESPRE PROBLEMA EUHARISTIEI INTR-O EUROPA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360937_a_362266]
-
materiale, rezultă că Biserica catolică a menținut mesajul ei de prozelitism și de condiționare a ajutorului de o eventuală trecere a ortodocșilor la catolicism, iar ortodocșii nu au putut primi oferta Bisericii Apusului. Această situație amintește de momentul 1453, când creștinătatea nu a putut să se apropie prin respect reciproc într-o coaliție împotriva Semilunei. De altfel această imposibilitate istorică, a apropierii a acestor culte, a fost semnalată și de arhimandritul Benedict Ghiuș. În câteva mențiuni pasagere existente în dosarul de
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360871_a_362200]
-
Treimi se descoperă, în adevăratul ei înțeles, sobornicitatea Bisericii. Noi credem în Biserica una, sfânta, sobornicească și apos¬tolică. Așa mărturisim în Simbolul Credinței. Aceasta este tradiția creștină a Bisericii învățată de Sfinții Părinți, afirmată de sinoade și păstrată de creștinătate de-a lungul veacurilor. Biserica este comunitară și sobornicească în structura ei, deoarece realizează între mem¬brii ei o trăire după chipul vieții treimice. În acest înțeles, tradiția ortodoxă vede fundamentul și temeiul sobornicității în Sfânta Treime. 9. Sobornicitatea Bisericii
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
se naște și angoasa, disperarea pentru că angajăm toată umanitatea în acțiunile noastre, ceea ce este fals. Acest aspect general generează ideea că liberul arbitru există în totalitate și anihilează noțiunea de destin, ca parte dintr-un plan inteligent superior pe care creștinătatea îl adoptă și și-l însușește. Omul crede că e liber când face ceea ce dorește, dar niciodată nu menționează că are și o responsabilitate și că ar trebui să aibă grijă la consecințele propriilor acte. Așadar, contradicția dintre libertatea umană
LIBERTATE ŞI DESTIN de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367848_a_369177]
-
fel de slogan care îi supramotiva și băga groaza în inamici, adjudecându-și astfel victoria. Păi, nu cuceriseră romanii o lume cu strigăte și bătăi în scut, iar ienicerii turci cu al lor iallaaa, iallaaa, nu băgaseră groaza în toată creștinătatea, samuraii care strigau „banzai, banzai”, sau rușii care își vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
ca să trăiască aproape 4 anotimpuri Și-n ziua "unșpe" din Prier, plecă la DOMNUL peste timpuri ! La Parohia Sfântu ' Gheorghe, în tindă fost-a îngropat... Conform testamentului, ce Obștea i l-a respectat. În ziua ce-a intrat la Ceruri, Creștinătatea-i dă Cinstire ! Pentru Lucrarea DOMNULUI, prin Credință și din fire ! Pe Pământ, era firav...dar bun, darnic și milos; Acum este Slujitorul, întărit mult de CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.
SF.IER.CALINIC DE LA CERNICA EPISCOP AL RÂMNICULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368002_a_369331]
-
deosebită de cea a Epifaniei. Cu timpul, și anume prin prima jumătate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii a fost introdusă și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
ortodoxe ci enunță o gamă variată de imagini vii, secvențe de viață, multe dintre ele având un caracter profund autobiografic, prin care autorul ne înfățișează chipul și icoana Sfintei noastre Ortodoxii. Fiind o conștiință vie a Ortodoxiei, a modului specific creștinătății răsăritene ortodoxe de a trăi relația cu Dumnezeu, Părintele Petroniu ne oferă cu această ocazie o serie de mărturii și de indicii prin care ne invită să recunoaștem duhul Ortodoxiei celei autentice, frumusețea, adevărul și conținutul ei doctrinar. „Chemarea Sfintei
PARINTELE PETRONIU TANASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367325_a_368654]
-
ortodoxie, în general, facem referire mai ales la aspectele cele mai specifice ale ortodoxiei românești. Deoarece o considerăm ca având un specific aparte, care interesează reuniunea noastră, cu atât mai mult cu cât “poporul român este singurul care mărturisește o creștinătate orientală, dar care se exprimă într-o limbă romanică. Interpretat în această perspectivă, creștinismul românesc, bazat pe prezența lui Dumnezeu în om și în cosmos, a putut să facă o sinteză, cea mai originală, între cultura Orientului și cea a
CATEVA ELEMENTE ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366817_a_368146]
-
Treimi se descoperă, în adevăratul ei înțeles, sobornicitatea Bisericii. Noi credem în Biserica una, sfânta, sobornicească și apos �tolică. Așa mărturisim în Simbolul Credinței. Aceasta este tradiția creștină a Bisericii învățată de Sfinții Părinți, afirmată de sinoade și paăstrată de creștinătate de-a lungul veacurilor. Biserica este comunitară și sobornicească în structura ei, deoarece realizează între mem �brii ei o trăire după chipul vieții treimice. În acest înțeles, tradiția ortodoxă vede fundamentul și temeiul sobornicității în Sfânta Treime. 9. Sobornicitatea Bisericii
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
Tudor Gheorghe, Ioan Bocșa și “Madrigalul” ne scot într-o “sară pe deal”, un biet dâmb care să dea impresia că ascunde, măcar cu o muchie a lui, răsăritul sau asfințitul soarelui ... O biserică creștină conferă începutului marii sărbători a creștinătății, atributul solemn al unei restituiri inedite, undeva pe un câmp de la marginea orășelului Ceres, la sud de Modesto. Merg împreună cu Elena și Darrell după ce mă vor fi convins cu greu, ei se duc de vreo 6-7 ani însă “obiceiul” este
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > SERGIU GĂBUREAC - TABLETA DE WEEKEND (190): BUNA VESTIRE Autor: Sergiu Găbureac Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului O zi de maximă importanță pentru creștinătate, când Dumnezeu ia decizia de a-l trimite pe Arhanghelul Gavriil să-i dea vestea Mariei că este aleasa pentru a-l naște pe trimisul său special, Iisus Hristos. De fapt, a fost momentul în care Managerul Divin a luat
TABLETA DE WEEKEND (190): BUNA VESTIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368780_a_370109]
-
deosebită de cea a Epifaniei. Cu timpul, și anume prin prima jumătate a secolului V, ziua de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii a fost introdusă și în Biserica Alexandriei, apoi în cea a Ierusalimului, generalizându-se astfel în creștinătatea răsăriteană. La fixarea zilei de 25 decembrie ca dată a sărbătorii Nașterii Domnului, s-a avut în vedere probabil și faptul că mai toate popoarele din antichitate aveau unele sărbători solare care cădeau în jurul solstițiului de iarnă (22 decembrie), sărbători
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]