1,523 matches
-
avem nevoie de aceleași metode de a ne face iubiți și respectați. Nu vreau să îmi atingă nimic trăirea unică pe care am avut-o, chiar și de aceea când m-am rătăcit printre străzile orașului. Excursia în Antakya, universul creștinătății și al valorilor antichității, rămâne hrană spirituală pentru tot restul vieții mele și mă obligă, alături de colegii mei, ca atunci când prietenii noștri turci vor reveni în România, să oferim valorile noastre culturale de neprețuit. M-am întors în țara mea
CONVERGENȚE SPIRITUALE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1470370558.html [Corola-blog/BlogPost/378184_a_379513]
-
se naște și angoasa, disperarea pentru că angajăm toată umanitatea în acțiunile noastre, ceea ce este fals. Acest aspect general generează ideea că liberul arbitru există în totalitate și anihilează noțiunea de destin, ca parte dintr-un plan inteligent superior pe care creștinătatea îl adoptă și și-l însușește. Omul crede că e liber când face ceea ce dorește, dar niciodată nu menționează că are și o responsabilitate și că ar trebui să aibă grijă la consecințele propriilor acte. Așadar, contradicția dintre libertatea umană
LIBERTATE ŞI DESTIN de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1425054241.html [Corola-blog/BlogPost/367848_a_369177]
-
păstrează. Spre a morților cinstire, Crucile din cimitire Cu busuioc se-mpodobesc Și morminte se primenesc. Toamna, frunza-ngălbenește, Semn că, vara se sfârșește. Strgurii sunt buni de cules Și dragul inimii de ales. La o răscruce a vieții, Simbolul creștinătății Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț spiritual. Raza gândului a-mi duce În a veșniciei cruce. Sărbători sunt venerate De la naștere la moarte, Prin semnul creștinătății, Simbol al vieții și-al
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1442006891.html [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
o răscruce a vieții, Simbolul creștinătății Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț spiritual. Raza gândului a-mi duce În a veșniciei cruce. Sărbători sunt venerate De la naștere la moarte, Prin semnul creștinătății, Simbol al vieții și-al morții. 14.Septembrie Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Înălțarea Sfintei Cruci - tradiții și ritualuri / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1442006891.html [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
Floriile sunt un praznic împărătesc ce are loc cu o săptămână înainte de cea mai mare sărbătoare a creștinătății: Sfintele Paști. "Evenimentul este legat de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, smerit și călare pe un asin. Denumirea de Florii, în sine, se pare că își are originea dintr-o sărbătoare română numită Floralia, dedicată primăverii și renașterii naturii. Termenul a
Duminica Floriilor. Cine trebuie să mănânce pește în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102161_a_103453]
-
calde și luminoase, așa cum mi-au rămas imprimate în memorie. Satul fierbea în febra pregătirilor. Se văruiau casele și pomii, se săpau grădinile, se curățau șanțurile și toată lumea se pregătea să întâmpine cum se cuvine cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În sat, erau așezate două regimente de soldați pentru apărarea frontierei de vest. Tata a făcut apel la sătenii cu stare, să invite câți soldați puteau, la masă, ca să nu se simtă stingheri. De asemenea, multe familii mai înstărite au
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
modului ori a atitudinii de viață care reprezintă esența și fundamentul Tradiției Ortodoxe. Bineînțeles, misiunea sfântă, se referă în fond, nu la variata conducere a spațiului european, ci la popoarele ei, ceea ce chiar s-a petrecut în primele secole ale Creștinătății, între granițele Imperiului Roman de atunci. Tocmai aceasta poate să constituie misiunea noastră ca ortodocși în Uniunea Europeană a bătrânului continent iar această prezență trebuie să fie, în primul rând, una liturgică și spirituală, duhovnicească. Sfânta Liturghie cu întregul nostru cult
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_antim_ivireanul_.html [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
fapta, precum și a modului greșit în care purtăm dialogul cu ea. În încheiere, doresc să subliniez faptul că a sosit vremea și ceasul pentru reevaluarea metodei dialogului nostru teologic, bine articulat și judicios argumentat sau elaborat, cu Europa și cu Creștinătatea apuseană. Căci numai în cadrul spiritualității patristice și autentice este cu putință perceperea, din punct de vedere ortodox, a unității creștine, ecumenice. În lipsa acestei unități creștine și ecumenice, autentice, adică a Ortodoxiei celei perene, nu poate fi zidită, vreodată unitatea și
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_antim_ivireanul_.html [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
cititori:cititori- număr de abonați:abonați->accesări / articol->accesări / cititor->voturi / articol->cititori / articol I. "CELE MAI MARI PERICOLE CARE NE AȘTEAPTĂ...", de Ioan Ciobota, publicat în Ediția nr. 594 din 16 august 2012. - o religie fără Duhul Sfânt - o creștinătate fără Cristos - o iertare fără pocăința - o mântuire fără naștere din nou - o politică fără Dumnezeu și - un Cer fără iad" William Booth, citat de revista Ethos 3/2012 ... Citește mai mult "Cele mai mari pericole care ne așteaptă în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
nou - o politică fără Dumnezeu și - un Cer fără iad" William Booth, citat de revista Ethos 3/2012 ... Citește mai mult "Cele mai mari pericole care ne așteaptă în secolul care urmeaza sunt următoarele:- o religie fără Duhul Sfânt- o creștinătate fără Cristos- o iertare fără pocăința- o mântuire fără naștere din nou- o politică fără Dumnezeu și- un Cer fără iad"William Booth, citat de revista Ethos 3/2012... ÎI. CA ACASĂ NU-I NICIUNDE?, de Ioan Ciobota, publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ioan_ciobota/canal [Corola-blog/BlogPost/356841_a_358170]
-
Briancianinov, Cuvinte către cei care vor să se mântuiască. Vol II, Ed. Sofia, București, 2000, p. 273, 276.) Crucea este Calea de la suferință la bucurie (mângâiere), este timpul de la răstignire la Înviere. „Prin Cruce (glăsuia Părintele Ilarion Felea) înțelegem însăși creștinătatea, religia și Biserica creștină în întregimea ei. Prin Cruce înțelegem Jertfa Mântuitorului adusă pe Golgota, pentru mântuirea și împăcarea neamului românesc. Prin Cruce înțelegem „arma păcii”, floarea mântuirii, lemnul Domnului, „ușa Tainelor” prin care se deschid și se revarsă în
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_hristos_gheorghe_constantin_nistoroiu_1334279010.html [Corola-blog/BlogPost/358450_a_359779]
-
provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie deznădejdea se insinuează parșiv peste tot în betoane, în blocurile coșcovite în magazinele de haine second-hand și în tăblăria încinsă a mașinilor grăbite în orașul de provincie uitat de toți zeii și demonii creștinătății în care visele au murit de mult singura luptă demnă de a mai fi purtată este să nu-ți pierzi mințile să ajungi întreg până la dimineața zilei următoare Referință Bibliografică: în orașul de provincie copleșit sub soarele nemilos de iunie
ÎN ORAŞUL DE PROVINCIE COPLEŞIT SUB SOARELE NEMILOS DE IUNIE de ADRIAN CREȚU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 by http://confluente.ro/adrian_cretu_1466241662.html [Corola-blog/BlogPost/340163_a_341492]
-
ortodoxie, în general, facem referire mai ales la aspectele cele mai specifice ale ortodoxiei românești. Deoarece o considerăm ca având un specific aparte, care interesează reuniunea noastră, cu atât mai mult cu cât “poporul român este singurul care mărturisește o creștinătate orientală, dar care se exprimă într-o limbă romanică. Interpretat în această perspectivă, creștinismul românesc, bazat pe prezența lui Dumnezeu în om și în cosmos, a putut să facă o sinteză, cea mai originală, între cultura Orientului și cea a
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
al omului și al întregii creații se află în Sfânta Treime ca izvor de sfințire și viață veșnică pentru cei ce cred în Hristos” . Iar izvorul viu și nesecat la care suntem chemați cu insistență de către Bunul Dumnezeu este Liturghia creștinătății noastre ortodoxe, îmbogățită succesiv prin „creația colectivă și anonimă a pietății poporului și a liturghisitorilor, nu impusă prin ordine papale sau decrete sinodale, ci generalizată cu încetul prin acceptarea și îmbrățișarea ei benevolă de către toate popoarele ortodoxe, pentru frumusețea, profunzimea
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_eclesiologia_euharistica_.html [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
Iarna să ningă și cu daruri sfinte! Credința să învingă prin sacre cuvinte! În noapte luminată, din seară până-n zori lăsați deschisă poartă! Pentru colindători. COLINDA LIBERTĂȚII (În memoria copiilor martiri din 22 Decembrie 1989) Prin Ajunul ce aduce harul creștinătății, copii-martiri își duc cruce spre Raiul Libertății. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” Dar în sângerosul Ajun, calea este tot mai grea. Că-n locul lui Moș-Crăciun, îi întâmpină moartea. „Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă...” De colinda cea străbună
TRADIŢII CREŞTINE DE IARNĂ (POEZII) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1419858049.html [Corola-blog/BlogPost/384570_a_385899]
-
sunt convinse că împlinind această datină vor avea spor la lucru tot anul. Marele Mucenic, venerat în ziua de prăznuire În țara noastră, Sfântul Gheorghe este venerat în ziua de prăznuire ca patron spiritual al Forțelor Terestre Române . În istoria creștinătății este menționat faptul că Marele Mucenic a fost patronul spiritual al domnitorului Ștefan cel Mare. Așa se explică faptul că imaginea Sfântului Mucenic Gheorghe a fost pictată pe steagul Moldovei Medievale, pe care domnitorul Ștefan cel Mare l-a dăruit
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi by http://uzp.org.ro/sambata-praznicul-sfantului-gheorghe-traditii-pentru-noroc-si-sanatate-de-ce-e-bine-sa-ne-cantarim-in-aceasta-zi/ [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
În 2015, scrie Ioan Luca Vlad, Ziua Eroilor, care în mod tradițional coincide cu Înălțarea Domnului, se sărbătorește concomitent cu o altă mare sărbătoare a Creștinătății, praznicul Sfinților Împărați Constantin și Elena. Tradiția națională a suprapunerii memoriei Eroilor neamului nostru pe ziua Înălțării este consfințită juridic prin art. 39 din legea nr. 379/2003, aceasta fiind una dintre puținele zile de sărbătoare națională fixate în funcție de sărbători
Ziua Eroilor, Înălțarea și Sf. Constantin și Elena, în 21 Mai. Semnificația, potrivit lui Ioan Luca Vlad, cancelar al Casei Regale by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103585_a_104877]
-
a trupului, fără sicriu pe șase chingi late de fier, se zăriră, zic, moaștele celui pentru care însuși Papa de la Roma a poruncit ca în toate bisericile din târgurile lumii să se facă rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru că scăpase creștinătatea întregii Europe de îngenunchierea păgânilor turci. Teoctist Blajevici sta pe gânduri în fața mormântului descoperit, răzămat de un stâlp de marmură și de emoție nu putea vorbi un cuvânt. Atunci se apropie un moșneag bătrân (Toader Mițu) din Putna în genunchi
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
credincios, un bun fiu duhovnicesc al Bisericii noastre Ortodoxe. După victoria de la Vaslui, în scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi europeni, el scria: “Am luat sabia în mană și, cu ajutorul Domnului nostru Dumnezeu Atotputernic, am mers împotriva dușmanilor creștinătății, i-am biruit (...), pentru care lucru fie lăudat Domnul Dumnezeul nostru.” Însuși Papa de la Roma l-a lăudat, numindu-l ”Atletul lui Hristos”. Chiar și după înfrângerea de la Valea Albă (sau Războieni), Ștefan a ridicat în acel loc o mică
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
treimea capadociană, alături de Sfinții Vasile cel Mare și Grigorie de Nazianz sau Teologul. Cei trei Capadocieni reprezintă „o splendidă constelație pe firmamentul Bisericii din Capadocia. S-a spus că, în această trinitate, sunt concentrate toate razele acelei strălucite epoci a creștinătății”. Sfântul Vasile s-a distins ca om de conducere, Sfântul Grigorie de Nazianz ca orator, iar Sfântul Grigorie de Nyssa mai mult ca gânditor, fiind și filosoful cel mai metodic dintre ei, depășindu-i prin puterea sa de speculație. Putem
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
sau bizantine[28] și latine („Din pristolul de la Roma să dau calului ovăz...”), oprit de „ciotul” Mircea și de ai săi. Mircea apare aici în dublă ipostază, de creștin și de patriot sau, în simbioza celor două, de „poartă a Creștinătății”, sentiment pe care nu l-a inventat Eminescu și pe care domnul cu ai săi l-au trăit efectiv, așa cum aveau să-l trăiască și Ștefan cel Mare și alți mulți contemporani români și străini. În afară de Mircea cel Bătrân (1386-1418
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Dracul (Drăgulea) în Țara Românească, precum Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare în Moldova; cu astfel de conducători vrednici, românii au ajuns - spune iarăși scriitorul - nu numai unul dintre cele dintâi popoare militare și războinice ale Europei, apărătoare ale Creștinătății, dar și unul dintre cele mai culte ale acelui ev de mijloc[35]. 4. Voievozi-țărani sau voievozi-cavaleri? Evul Mediu evocat de Eminescu este și cult și popular, în același timp. Apar figuri mărețe de împărați, regi, prinți, voievozi, cavaleri, deopotrivă
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Italiei și nu numai. Primele știri sigure de prezențe românești în spațiul italic datează din secolul al XV-lea. Atunci, oamenii lui Ștefan Vodă cel Mare și Sfânt au peregrinat de la Veneția la Roma în încercarea de a se aduna creștinătatea pentru a riposta asaltului islamic asupra Europei. În veacurile următoare s-au aflat în spațiul italian o serie de personalități intim legate de evoluția istorică a românilor. Nu știm foarte exact cât au stat unii dintre ei în spațiul italian
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
omului și al întregii creații se află în Sfânta Treime ca izvor de sfințire și viață veșnică pentru cei ce cred în Hristos”[13]. Iar izvorul viu și nesecat la care suntem chemați cu insistență de către Bunul Dumnezeu este Liturghia creștinătății noastre ortodoxe, îmbogățită succesiv prin „creația colectivă și anonimă a pietății poporului și a liturghisitorilor, nu impusă prin ordine papale sau decrete sinodale, ci generalizată cu încetul prin acceptarea și îmbrățișarea ei benevolă de către toate popoarele ortodoxe, pentru frumusețea, profunzimea
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_sacralitatea_euharistica_in_timpurile_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
pe umărul lui Isus în „Cină cea de taină", a fost trimis să povesteasc despre Isus și Dumnezeu „barbarilor" ce au ținut piept Imperiului Roman aproximativ 400 de ani, Mâniei Romei, România noastră de azi! În toată istoria timpurie a creștinătății, doar ținutul Tracic, leagănul civilizației Europene, a îmbrățișat creștinismul fără să fi văzut semne și minuni, fără crime sau războaie. Sfântul Andrej a primit har de la Dumezeu și a vorbit pe înțelesul tuturor, om către om, fără ziare, cărți, telefoane
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/iosif_popa_1413622907.html [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]