11,264 matches
-
du Nouveau Testament: regards nouveaux sur l'histoire de sa formation, F. Amsler et al. (ed.), Geneva 2005. footnote> a stabilit unele idei teologice reprezentative și a creat o organizare ierarhică presupunând monoepiscopatul. Părerea că numai Încet s-a afirmat creștinismul normativ a Început să se răspândească pornind de la teza lansată de Walter Bauer<footnote W. Bauer, Rechtgläubgkeit und Ketzerei im ältesten Christentum Tübingen 1934; cf. Orthodoxie et hérésie aux débuts du christianisme, Paris 2009. footnote> În 1934; aceasta prespune punerea
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
drept eretice. Așa-numita ortodoxie provine de la Roma și este impusă prin acorduri cu bisericile din Corint și Alexandria. Precumpănirea unei „școli” În raport cu celelalte este pur și simplu fortuită și se datorează unor factori politici, sociali și religioși. C). Complexitatea creștinismului antic Studiile moderne ne-au ajutat să Înțelegem mai bine geneza istorică a creștinismului, dezvoltarea sa, răspândirea sa, organizarea sa. Se Înregistrează o dezvoltare În toate sensurile, dacă privim cu mai mare atenție la amănuntele și complexitatea diferitelor comunități creștine
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
bisericile din Corint și Alexandria. Precumpănirea unei „școli” În raport cu celelalte este pur și simplu fortuită și se datorează unor factori politici, sociali și religioși. C). Complexitatea creștinismului antic Studiile moderne ne-au ajutat să Înțelegem mai bine geneza istorică a creștinismului, dezvoltarea sa, răspândirea sa, organizarea sa. Se Înregistrează o dezvoltare În toate sensurile, dacă privim cu mai mare atenție la amănuntele și complexitatea diferitelor comunități creștine, la feluritele tendințe, nu numai doctrinale, dar și organizatorice, liturgice și ascetice. Cu toate
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
un rol unitar și de mediere recunoscută și primită; bisericile comunicau Între ele Încă din secolul II prin lucrarea Romei (cf. Eusebiu, Ist. Bis. 5,25; 6,43,3). Biserica romană se bucura de un mare prestigiu Încă de la Începuturile creștinismului; Paul Îi scrie o epistolă În care vădește multă considerație, cu toate că nu este o comunitate fondată de el, și laudă credința romanilor care „se vestește În toată lumea” (Rom 1,8). Cea dintâi Epistolă a lui Petru, Îndreptată către creștinii din
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
răspunde nevoilor comunității creștine Încă din primele timpuri. Faptele Apostolilor (cap. 15) ne istorisesc despre o adunare a creștinilor care proveneau din diverse cetăți și a apostolilor pentru a rezolva problema foarte acută a condițiilor de primire a păgânilor În creștinism. Practica aceasta conciliară, păstrând În continuare un caracter regional, s-a dezvoltat Încet, Însă cele dintâi mărturii cu privire la adunări Însemnate datează dintr-a doua jumătate a secolului al II-lea În mediul oriental. În provincia romană a Asiei (partea vestică
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
să fie un sistem strâns de comunicare, și pentru că În vremea aceea nu exista un drept canonic, ci numai norme și tradiții locale și regionale. Lipsea deopotrivă un canon biblic bine definit și comun. Biblia, parte constitutivă și temelie a creștinismului, era punctul de referință constant pentru viața comunităților creștine, mai cu seamă În antichitate. Exegeza biblică se afla la baza predicării, a catehezei, a elaborării doctrinei, a eticii, a instituțiilor și a liturgiei și chiar și a controverselor. Era izvor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
creștine a dus la o dramatică destabilizare a echilibrului ce domnea între cele trei comunități : musulmană, evreiască și creștină. A început o epocă de persecuții și de marginalizare a arabilor și evreilor, aceștia fiind obligați să aleagă între convertirea la creștinism sau părăsirea Spaniei. Astfel a început exodul arabilor și evreilor spanioli către Africa de Nord, unde religia dominantă era islamul și unde coabitarea cu populațiile locale, de origine berberă, nu punea nici un fel de probleme. Această migrație nu s-a realizat într-
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
își păstreze identitatea ca și comunitate. Astfel, fiecărui mare centru urban din Spania musulmană îi va corespunde o nouă așezare pe malul sudic al Mediteranei. Nu toți musulmanii și evreii spanioli au ales calea exilului. Mulți au preferat convertirea la creștinism, pe care îl practicau de cele mai multe ori numai de fațadă, continuând în secret tradițiile și riturile religiei lor anterioare. După o perioadă mai lungă de timp, acești convertiți au sfârșit prin a fi exilați de pe teritoriul spaniol de către
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
fi plasată în cadrul a trei mari caracteristici: extatic, simbolic și retoric. Dimensiunea extatică a muzicii este o reacție subliminală vis-a vis de mișcare și ritmuri, ce conduc către transformări psihice. Puterea simbolică a muzicii a fost exprimată de scriitorii creștinismului timpuriu, care integrau tiparele muzicii, ca de altfel și a altor arte, ca parte a marii simfonii a ordinii inițiată și susținută de Dumnezeu, simbolic Cel mai mare dintre toți compozitorii, Creatorul Universului Universurilor. Muzica creată de oameni este un
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și susținută de Dumnezeu, simbolic Cel mai mare dintre toți compozitorii, Creatorul Universului Universurilor. Muzica creată de oameni este un simbol al tiparului infinit de grandios al Creației lui Dumnezeu. Acceptarea acestei dimensiuni mistice a muzicii are consecințe importante pentru creștinism. În accepțiunea sfântului Tommaso d’Aquino frumusețea este splendoarea ordinii<footnote Andrew Wilson Dickson, The Story of Christian Music (Minneapolis: Fortress Press, 1996),12. footnote>. Un ultim aspect este legat de funcția liturgică a muzicii sacre precum și de destinația ei
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
2. Antecedentele muzicii sacre Aceste antecedente au vechi rădăcini în cântul ebraic și monodia religioasă. Pentru studiul cântecului ebraic cel mai prețios izvor este Biblia, ce cuprinde opere literare antice, poezii, învățături, legi, prorocii și scrieri din primul veac al creștinismului. Din scrierile biblice reiese că religia era strâns legată de literatură și muzică. Spre deosebire de alte popoare, datorită interdicțiilor impuse de religie, arhitectura, sculptura și pictura nu au cunoscut nici o dezvoltare, în schimb muzica a ocupat un loc important în viața
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
secolului al XIX-lea muzica creștină se confruntă cu o problemă devenită moment de răscruce în istoria muzicii moderne și anume retorica și avangardismul artei muzicale creștine ce are legături cu muzica profană, fapt ce demonstrează și mai mult toleranța creștinismului față de muzica seculară. Fisura dintre limbajul specific al muzicii de concert și cel al muzicii de biserică s-a accentuat în secolul al XIX-lea. Pierderea contactului bisericii cu arta muzicală în secolul al XIX-lea a avut serioase consecințe
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
În bisericile prezbiteriene închinarea era complet africană. Exprimarea în limbile africane au pus probleme serioase scrierii muzicii și au cauzat dificultăți misionarilor europeni în traduceri din engleză sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este pronunțata și dramatica dezvoltare a bisericilor independente. Cântecele în viața religioasă avea funcții și scopuri diferite: rugăciune, catehism, închinare, nuntă, botez, înmormântare, etc. Odată consimțite de către congregație, aceste melodii erau preluate de coruri sau cantorii bisericilor. Muzica Creștină
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
în închinare, Elementele importante în închinarea lor sunt spontaneitatea și improvizația, liturghia putând dura în timpul Sabatului câteva ore. Liturghia începe cu o invocație Kerek ! Kerek ! ce conduce la o stare de extaz a celor prezenți. 3. Pe continentul American Spre deosebire de creștinismul european, în S.U.A., creștinismul s-a dezvoltat fără a avea suportul moral și material al statului. Primii coloniști aveau cu ei doar Biblia și o carte de cântări care conținea psalmi metrizați. Pelerinii veniți din Europa au adus cu ei
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
în închinarea lor sunt spontaneitatea și improvizația, liturghia putând dura în timpul Sabatului câteva ore. Liturghia începe cu o invocație Kerek ! Kerek ! ce conduce la o stare de extaz a celor prezenți. 3. Pe continentul American Spre deosebire de creștinismul european, în S.U.A., creștinismul s-a dezvoltat fără a avea suportul moral și material al statului. Primii coloniști aveau cu ei doar Biblia și o carte de cântări care conținea psalmi metrizați. Pelerinii veniți din Europa au adus cu ei și muzica formată în
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
având profundă importanță spirituală de eliberare de sub pericolul întunericului<footnote J. Harvey în Musical Times (ianuarie 1990), 52; Andrew WilsonDickson, The Story of Christian Music, 239. footnote>. Curentul popular în muzica sacră Într-o lume plină de pericole, insatisfacții, nemulțumiri, creștinismul a devenit pentru mulți un adăpost și o apărare împotriva necunoscutului, un loc al siguranței și intimității, care poate fi constant revizuit și controlat. La începutul secolului al XX-lea au fost tipărite cărți de cântări pentru Școala Biblică Duminicală
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
despre iubire înseamnă a vorbi despre Dumnezeu, iar acest lucru nu are limite, Dumnezeu fiind nemărginit. Majoritatea religiilor valorizează dragostea, compasiunea și empatia. Religia creștină este numită și religia iubirii de oameni, căci, într-adevăr, multe sunt cele care caracterizează creștinismul, dar mai mult decât toate și mai puternică decât toate este dragostea reciprocă și pacea<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 31, 1, la Evrei, P.G., LXIII, col. 213. footnote>. Creștinismul consideră iubirea ca avându-și rădăcinile în natura
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
căci, într-adevăr, multe sunt cele care caracterizează creștinismul, dar mai mult decât toate și mai puternică decât toate este dragostea reciprocă și pacea<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 31, 1, la Evrei, P.G., LXIII, col. 213. footnote>. Creștinismul consideră iubirea ca avându-și rădăcinile în natura lui Dumnezeu<footnote William R. Clough, To be loved and to love, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 29. footnote>. Sfântul Evanghelist Ioan, teologul dragostei dumnezeiești
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
op. cit., suta întâi, cap. 98, p. 19 footnote>. Dumnezeu coboară printre oameni, se face ca unul din ei, suferă și Se jertfește în locul lor. Dacă în celelalte religii omul este cel care se jertfește, iar Dumnezeu Cel ce primește, în creștinism jertfitorul este mai ales Dumnezeu, omul fiind mai ales primitorul. Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
despre iubire înseamnă a vorbi despre Dumnezeu, iar acest lucru nu are limite, Dumnezeu fiind nemărginit. Majoritatea religiilor valorizează dragostea, compasiunea și empatia. Religia creștină este numită și religia iubirii de oameni, căci, într-adevăr, multe sunt cele care caracterizează creștinismul, dar mai mult decât toate și mai puternică decât toate este dragostea reciprocă și pacea<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 31, 1, la Evrei, P.G., LXIII, col. 213. footnote>. Creștinismul consideră iubirea ca avându-și rădăcinile în natura
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
căci, într-adevăr, multe sunt cele care caracterizează creștinismul, dar mai mult decât toate și mai puternică decât toate este dragostea reciprocă și pacea<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 31, 1, la Evrei, P.G., LXIII, col. 213. footnote>. Creștinismul consideră iubirea ca avându-și rădăcinile în natura lui Dumnezeu<footnote William R. Clough, To be loved and to love, în Journal of Psychology and Theology, 2006, Vol. 34, No. 1, p. 29. footnote>. Sfântul Evanghelist Ioan, teologul dragostei dumnezeiești
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
op. cit., suta întâi, cap. 98, p. 19 footnote>. Dumnezeu coboară printre oameni, se face ca unul din ei, suferă și Se jertfește în locul lor. Dacă în celelalte religii omul este cel care se jertfește, iar Dumnezeu Cel ce primește, în creștinism jertfitorul este mai ales Dumnezeu, omul fiind mai ales primitorul. Prin chenoza Sa, Fiul lui Dumnezeu a deschis pentru toți oamenii calea de acces la prezența și slava Sa dumnezeiască. Hristos recapitulează în Sine prin firea umană asumată în ipostasul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
începeau în jurul datei solstițiului de iarnă (17 - 25 decembrie). Mitraismul a fost o religie centrată pe zeul iranian solar Mithras, devenit popular în rândul militarilor din Imperiul Roman, între secolele I-IV DH, care a avut o mare influență asupra creștinismului în formare cu care a evoluat în paralel până în secolul IV dH ca și zalmoxianismul care se spune ca a dăinuit pe teritoril fostei Dacii până după anul 1000 dH. Sărbătorile de iarnă. Deși există deosebiri de la o zonă la
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
se preda „religiunea” (art. 116). - În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepția Franței, religia este disciplină școlară, sub diferite denumiri: Educație religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia și Irlanda), Educație moral-religioasă (Anglia), Morală și educație religioasă (Portugalia), Educație religioasă și morală (Luxemburg), Creștinism, Religie și Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mișcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia și Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învățământ care valorifică potențialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale. - Pentru menținerea
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
corect definite. Acest lucru estompează sau atenuează unora duhul lor foarte zdruncinat și de-a dreptul exhaustiv, ajungând (sărmanii) niște victime ce revendică „libertatea de conștiință” care, chipurile, ar fi înrobită de orele de religie, de icoanele, slujbele ori simbolurile Creștinismului sau, de ce nu, și ale altor religii!... Cred că, în primul rând, unii ca aceștia sunt victimele secularizării, sau nostalgicii vremurilor prigonitoare împotriva Bisericii, ori sclavii propriei lor conștiințe, ce este lipsită de o articulare spirituală autentică!... Se ignoră, însă
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]