544 matches
-
d. Aman, iubitul nostru pictor, s-a văzut nevoit încă de anul trecut să-și dea demisiunea ce urmează: Domnule ministru, La 1864 s-au creat mai multe școale profesionale, între care și Școala de Belle - arte. Necesitatea unei asemenea creațiuni s-a dovedit îndată prin înscrierea a 40 de elevi. Mulți dintre ei au părăsit funcțiuni bine retribuite pentru a îmbrățișa această artă. Profesorii asemenea au arătat mult zel și satisfacțiune văzîndu-se înconjurați de atâți juni deciși a lucra. Trei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
li se cerea a preda, sunt acum ocupate de tineri ieșiți din Școala dr Belle - arte; mai mulți au devenit artiștii cunoscuți publicului, trăind independinți în urma profesiunii lor. Espozițiunile anuale ce s-au putut face în urmă cu opere și creațiuni naționale au dovedit asemenea începutul artei existente la noi. Toate acestea, d-le ministru, d-voastră personal le cunoașteți ca unul ce ați urmat progresele sale, la care nu puteți decât a vă interesa, fiindcă ați lucrat pentru instituirea ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de grecotei pornoscopi și netrebnici, cari n-au nici posibilitatea de a se ocupa cu o muncă productivă, se creează din ce în ce mai multe funcțiuni cari să atârne direct de stat. Astfel Regia Monopolului Tutunurilor, răscumpărarea drumurilor de fier și multe alte creațiuni nouă au dat ocazia să se înmulțească din ce în ce numărul semistrăinilor avizați la buget, deci la munca altora. E din ce în ce mai greu de-a agonisi mijloace de subzistență în neatârnare de guvern și sporirea funcțiilor sporește numărul celor ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
evident că atunci parlamentarismul ar fi o minciună, o aparență manținută de ochii lumii și că, în fond, guvernul autocritic ar putea face orice - ar voi. Absolutismul nu este pururea și pretutindenea o nenorocire. Adeseori el e necesar și mari creațiuni istorice îi se datoresc. Dar... absolutismul sincer, întemeiat ca atare pe dreptul public al poporului, absolutismul care nu se rușinează de sine însuși și care crede că, prin o biurocrație energică, cu învățătură de carte și incoruptibilă, se poate produce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și "Binele public", n-am tăgăduit existența de facto a nici unuia din grupurile politice, prin urmare tot ce zic ziarele în cestiune în privirea aceasta se aseamănă cu lupta lui Don Quixotte cu morile de vânt, e o polemizare cu creațiuni proprii ale fantaziei lor, cu adversari ce singuri și-i imaginează, singuri combat. Asta ne aduce aminte de Pepelea care, având chef de ceartă și neavând de cine se lega, își scotea căciula, o punea dinainte pe-un genunchi și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
umană și obține astfel o nouă ocazie de a scăpa de transmigrațiile succesive”. Un alt exemplu, pe care noi îl considerăm mai degrabă hazliu decât plauzibil: “în lumea materială, sufletele condiționate de ea constituie numai o parte din ființele întregii creațiuni a Domnului, și din cauza faptului că nu s’au supus voinței Domnului și nu au îndeplinit porunca lui Krishna, au fost trimise în această lume materială (din nou amintim că, după același model, lumea materială nu exista încă!)”. Trecerea de la
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
modernă, prin mendelism, ne-a dat În mână cheia care permite fiecărui neam, dacă nu să intre În Raiu, cel puțin să se apropie de porțile lui... Nașterea copiilor cu daruri superioare poate fi pentru neamul respectiv un izvor de creațiune științifică, etică, artistică ori socială, ridicând potențialul Întregii grupări etnice”1. Îndrăzneala de a imagina oamenii ca stăpâni nu doar ai destinelor individuale, ci și ai prezentului și viitorului colectiv - iată care a fost, În punctul de plecare, utopia eugenistă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
critică”. Redactor este Dan Smântânescu. Revista propune, în spiritul „Sămănătorului”, „întoarcerea la simplitatea pe care ne-o oglindește în fiecare clipă viața; plăsmuirea poeziei și artei plastice prin mijloace firești și necosmopolite”, critica deformării limbii și „a siluirii gândirii în creațiunea actuală - străină de sufletele noastre”. Versurile și proza nu fac dovada aplicării principiilor anunțate, cu excepția paginilor datorate lui Virgil Carianopol, Ovid Caledoniu și Al. T. Stamatiad. Colaboratori: Ion Calboreanu, Ion Molea, Paul Lahovari, G. Gregorian, I.U. Soricu, Traian Dobreanu
INDREPTAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287546_a_288875]
-
România), București, 1869; La înmormântarea reposatului Ioan Văcărescul, București, 1863; Curs întreg de poezie generală, I-IV, București, 1868-1880; Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia, București, 1869; ed. I-II, îngr. și pref. Petre V. Haneș, București, 1916; Imnul creațiunii, București, 1869; Serafita și Oda românilor, București, 1872; Curs de poezie generală. Satirele și fabulele, Craiova, 1883; Scrisori din exil, publ. N.B. Locusteanu, București, 1891; Istoria critică universală, I-II, București, 1892-1893; Amintiri asupra istoriei regenerărei române sau Evenimentele de la
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
artist „nu copiază realitatea, ci selectează din ea”, din perspectiva unei viziuni, încât aceeași temă, tratată de mai mulți autori, dă rezultate diferite. Cu cât un scriitor are o concepție mai profundă asupra „individului” (care „în ultimă instanță e obiectul creațiunii” lui), cu atât este „mai creator”. Ca urmare: „Mai bine redai individualul în complexitatea lui, adică atunci când îl concepi în toate raporturile lui sociologice” (Creație și analiză). Critica la obiect a lui I. se orientează spre clasici (Mihai Eminescu, Ion
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
unele cazuri aproape totală și efectivă în două-trei generații după Unire, când erau întrunite condițiile necesare acestui proces 5. Apariția statului grec, după 1830, conduce la topirea elenismului ca formă culturală în Răsăritul european, fapt pentru care N. Iorga afirma: „Creațiunea Elladei moderne a făcut din el o formă politică și, îndată, extensiunea lui a încetat. El s-a definit, dar s-a împuținat“6. Savantul a surprins esența fenomenului, iar cercetările ulterioare ale Corneliei Papacostea-Danielopolu au arătat că abia după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reflexe livrești) se atenuează, și în plachetele Fierbea az-noapte marea... (1933), Nopți pontice (1937) - reluate, împreună cu alte poezii din periodice sau inedite, în volumul Nopți pontice (1969) - privirea poetului contemplă mai calmă realitatea, în special schimbătorul peisaj marin. În Poemul creațiunii (1942) S. renunță la întrebările fără răspuns și încearcă să se apropie de adevărurile din Biblie, versificând fluent momentele cheie ale Facerii și ale vieții și faptelor Mântuitorului, dar totul în limbaj, imagini, viziuni convenționale. Cei care i-au comentat
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
marea..., București, 1933; Basmul zmeilor, București, 1934; Regina, Cernăuți, 1935; Feerie, Cernăuți, 1936; Furtuna, Cernăuți, 1937; Întâia sărutare, Cernăuți, 1937; Nopți pontice, București, 1937; Credința marelui voievod Mihai, Cernăuți, 1939; 6 iunie, Cernăuți, 1939; Fata de împărat, București, 1941; Poemul creațiunii, București, 1942; Iluzia, București, 1944; Ovidius, București, 1958; Nopți pontice, pref. Șerban Cioculescu, București, 1969; Basmul zmeilor, București, 1969. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, III, 170-171; Nicolae Roșu, „Fierbea az-noapte marea”, CRE, 1933, 2 011; D. Stoicescu, Poezii de Grigore Sălceanu
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Iorga, Poezie de ieri și de totdeauna, „Cuget clar (Noul Sămănător)”, 1937, 20; Tudose Dracea, Poezia lui Grigore Sălceanu, „România de la mare”, 1938, 228; Paul I. Papadopol, Un poet al mării și al basmului, U, 1939, 298; Nichifor Crainic, „Poemul creațiunii”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1942-1943; Virgil Brădățeanu, Figura lui Ovidiu pe două din scenele teatrelor noastre, „Scânteia tineretului”, 1957, 2 609; Mihail Ghimpu, „Ovidiu” de V. Alecsandri - „Ovidius” de Grigore Sălceanu, „Steagul roșu”, 1957, 1 091; Petre Pascu, „Ovidius
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
1919 i se tipărește culegerea Răfuiala, iar în decembrie are loc premiera comediei Cadrilul la Teatrul Național din București. În 1920 publică romanul Ion (I-II), care va fi comentat de E. Lovinescu în „Sburătorul” („Ion e cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române”) și de Tudor Vianu în „Viața românească” și distins cu Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române (1921). Volumul Catastrofa (1921), cuprinzând nuvele inspirate din război, anunță prin problematică și temă centrală Pădurea spânzuraților, încununat cu Marele Premiu al
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
lumină (1932), Pe altarele patriei ard candeli... (1942), Litanii de seară... (1946), unde versurile se grupează în cicluri tematice. Credința și patriotismul constituie fundamentul inițial, dar, în fapt, se purcede la declamații filosofarde ca într-un poem masiv, Omul și creațiunea sa, care repovestește geneza, vorbește despre omul creat la hotarul dintre lumină și întuneric, încorporând atât scânteia divină, cât „și-a răului esență”, spre veșnica lui nefericire. Poetul va oscila, de aceea, între îngroșarea tușelor negre ale existenței - ciclurile Din
STAMATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289843_a_291172]
-
din Cadrilul, el este prețuit în primul rând ca prozator, dovadă fiind nuvela Ițic Ștrul, dezertor (apărută din numărul 45/1920) și, mai ales, cronica promptă, extrem de favorabilă, semnată de E. Lovinescu la apariția romanului Ion, considerat „cea mai puternică creațiune obiectivă a literaturii române și, cum procesul firesc al epicii e spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive [...]. Pe lângă complexitatea planului larg-îmbrățișător, romanul d-lui Rebreanu e impresionant prin lipsa de intenție a autorului și printr-
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
M. Schwarzfeld, O ochire asupra anecdotelor populare române, Artur Gorovei, Despre descântece, Elementul popular în literatura cultă și Legenda arborilor îmbrățișați, N. I. Apostolescu, Frunză verde, Th. D. Speranția, Frunză verde în poezia populară ș.a. Notabile sunt lucrările Verbul plastic în creațiunile poporane de B. Delavrancea, Despre muzica populară românească și culegerea ei de Tiberiu Brediceanu, Icoanele pe sticlă la românii din Ardeal de Ion Mușlea, Noima variantelor din poezia populară, Crăciunul și cei trei crai de la răsărit de J. Urban Jarník
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
și relaxare a Suveranilor ci și un loc unde se discutau probleme serioase legate de soarta României. De aceea, Peleșul devenea pe timpul verii capitala politică a statului român. Dar mai presus de orice, Castelul Peleș era “ un adevărat giuvaer, o creațiune feerică în ținuturile urșilor și ale vulpilor! Pădurile s-au gătit ca să iasă mai bine la iveală din verdeața orbitoare a brazilor, iar soarele ziua, luna și lumina electrică noaptea, revarsă pe ele valuri de aur, de argint și de
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
vede pe țăran sub semnul unui singur „motor sufletesc: posesiunea pământului”. Comparațiile cu ipostazele literare ale țăranului rus îi par a dezvălui nu doar diferențe de fond etnopsihologic („substratul naturii românului”, mai echilibrat), dar și de spirit al viziunii și „creațiunii”, pe aceeași axă delimitativă între fondul latin și cel slav. Își dorește, cum îi scrie lui Iacob Negruzzi, să dea „nota exactă a naturii noastre românești atât în țăran, cât și în lucrurile dimprejurul lui”; țăranii lui Ioan Slavici îi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
prin contradicție principială de E. Lovinescu, Conceptul de creație și de normă de Pompiliu Constantinescu, Estetica lui Schopenhauer de N. Mihăescu-Nigrim, Concepția lui Gustave Lanson despre istoria literară de Petre V. Haneș, Metodele actuale în istoria literară de Radu Manoliu, Creațiunea poetică după Miguel de Unamuno de Adrian Maniu, Artă pentru artă de Eugen Ciuchi, Semnificația etică a artei de Victor Iancu, Instinctul creator în arta literară de Grigore Tăușan. Analizei unor aspecte ale operei și vieții lui Mihai Eminescu îi
PREOCUPARI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
care aduc, în genere, variații (uneori cu modulații noi și cu o imagistică proaspătă) pe temele cunoscute, dar și în aceea a ineditelor, unde își găsesc loc doar bucuria „întoarcerii la cântec”, lauda vieții și a lumii (în fond, a Creațiunii) sau duioșia paternității. SCRIERI: Dumnezău, Oradea, 1928; Umbre și lespezi, Oradea, 1938; Umbre și lespezi, îngr. Dimitrie Danciu, pref. V. Fanache, București, 1974. Traduceri: Ady Endre, Sânge și aur, Oradea, 1930; ed. îngr. Nae Antonescu și Corneliu Bala, pref. Nae
PETRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288779_a_290108]
-
N. Batzaria. SCRIERI: Aromânii din punct de vedere istoric, cultural și politic, București, 1915; La românii din Albania, București, 1920; Din folclorul romanic și cel latin, București, 1923; Cercetări în Munții Apuseni, București, 1925; Graiul și folclorul Maramureșului, București, 1925; Creațiunea poetică populară, București, 1926; Etnografie lingvistică română, București, 1926-1927; Macedoromânii sau aromânii, București, 1927; Images d’ethnographie roumaine, I-III, București, 1928-1934; Folclor român comparat, București, 1929; Originea muloviștenilor și gopeșenilor în lumina unor texte , București, 1930; Aromânii. Grai, folclor
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
București, 1936. Ediții: Nuși Tulliu, Poezii, București, 1926; Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, pref. edit., București, 1932; N. Batzaria, Anecdote, pref. edit., București, 1935. Repere bibliografice: V. Bogrea, „Din folclorul romanic și cel latin”, DR, 1923; N. Iorga, „Creațiunea poetică populară”. „Cercetări în Munții Apuseni”, RI, 1926, 1-3; N. Iorga, „Graiul și folclorul Maramureșului”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Grai și suflet”, 1926, 403-405; Ștefan Pașca, „Cercetări în Munții Apuseni”, DR, 1924-1926; N. Drăganu, „Graiul
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]