55,229 matches
-
Fii Aleși ai Patriei și ai Bisericii din aceeași Vatră specifică devenirii spiritual-creștine, îndumnezeirii, sunt totodată Odraslele îndrăgite ale Mântuitorului nostru. Vatra Strămoșească, prin relieful ei variat, sublim și binecuvântat este dăruită de Dumnezeu, care se armonizează cugetului, chemării, harului, credinței, jertfei, iubirii și împliniriri acestui Neam în istorie, ca misiune și vocație în drumul său către cer, către nemurire. Principatele Dacoromâne: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Ardealul și Banatul, au fost cândva Regat și Imperiu pelasgo-trac,ulterior Dacia Mare a lui
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
pe pământ să-și atingă menirea națională, să-și împlinească vocația creștină, să-și desăvârșească misiunea pe Calea îndumnezeirii. În cadrul unității religioase, a comuniunii creștine în conștiința morală s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
noi aflăm că Moldova s-a descălecat mai pe urmă, iar Muntenii mai dentâi, măcar că s-au tras de la un izvor.” (Grigore Ureche-Letopisețul Țării Moldovei. Ed. Științifică, București, 1967,p. 72) În această unitate de gând, cuvânt și faptă, de credință, de religie și cultură a românilor din toate Principatele Valahe, de păstrare nealterată și de continuitate spirituală intervine promt, ia atitudine clară, rafinatul om de cultură, Mitropolitul Varlaam al Moldovei în prefața lucrării sale, <>, preocupat fiind de menținerea comuniunnii creștin-ortodoxe
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
o am aflat plină de otravă de moarte sufletească... pentru care lucru îndată... am strîns sobor dintr-amîndouă părțile, și din Țara Rumînească și din Țara Moldovei... să arăt strîmbătura și tîlcul cel rău... întunericul și neînțeleageria lor..., ci rămînerea în credința cia pravoslavnică a moșilor și a strămoșilor noștri.” (Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II. Ed I.B. M. al B.O.R., București, 1992) Chiar despărțite fiind Principatele Române, marii Voievozi au întreprins acțiuni comune pentru consființirea drepturilor social-naționale și
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
pentru că ridică nevoia în care se află astăzi cea mai mare parte din mădularii clerului, nevoia de a se josura cerșind de la fiii lor sufletești pâinea de toate zilele a lor și a copiilor lor... Moralitatea acestui corp se înalță, credința se întărește, turma lui Hristos se află în păstorii săi, niște adevărați miniștrii ai lui Dumnezeu. Cât pentru foloasele Bisericii celei înalte, capii clerului știu să le prețuiască singuri.” (O aruncătură de ochi asupra Principatelor Române, de un român din
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
al mitropolitului, i se alătură ca o îmbrățișare chemarea patriotică a ierarhului Calinic: „ Nu am încetat a ruga pe milostivul Dumnezeu pentru împreunarea într-un singur stat a Moldo-României și sub un singur guvern... ca unii ce suntem uniți în credința cea către Dumnezeu, de aceeași limbă și același neam. Dorind cu osebire iarăși ca guvernul să fie ortodox sau la împotrivă moștenitorii tronului să fie născuți din apă și din duh și crescuți în dogmele Bisericii noastre a Răsăritului, după cum
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
un act care confirmă contribuția expresă a Clerului ortodox la înfăptuirea marelui deziderat, a marii năzuințe, a marelui Ideal al Unirii românilor din principatele valahe surori. Sub aceeași autoritate sacră a Mitropolitului Nifon, Oștirea Țării Românești a depus jurământul de credință pentru noul Domn, iar la 29 Ianuarie 1859, o delegație solemnă alcătuită din P. S. Climent al Argeșului, Barbu Slătineanu, C. A. Rosetti, Alexandru Florescu, Scarlat Crețulescu, Nicolae Opran ș. a. au plecat la Iași să-i înmâneze lui Cuza actul alegerii
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
Acasă > Poezie > Credință > ECCLESIASTUL SAU PROPOVĂDUITORUL CAP.IV - ZĂDĂRNICIA AVUȚIEI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1984 din 06 iunie 2016 Toate Articolele Autorului M-am uitat din nou sub soare Și-am văzut câtă durere Cum săracii varsă lacrimi Fără nici o
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IV – ZADARNICIA AVUTIEI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465220934.html [Corola-blog/BlogPost/373444_a_374773]
-
care face o incursiune documentată în istoria poeziei religioase românești de la izvoare până în prezent. Eseul este publicat în 2006 și cred că o istorie tematică a poeziei religioase românești ar fi de folosință didactică necesară, dată fiind tradiția noastră de credință ortodoxă dar și lirica acestui gen, diversă și milenară. Volumul Beduin al poetului Ticu Leontescu are etichete strălucite fiind tipărit la Editura Brumar și având o prefață amplă a profesorului filolog dr. Eugen Dorcescu. Este cunoscut faptul că printre puținii
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
pe nevoia de spiritualizare într-o lume denaturată, crudă, ușuratică și coruptă. „De la o vrene mai mult ca oricând înainte caut de toate de-a bușilea mergând pe genunchi și coate... Eclesiastic observ că toate-s vane destrămate!” ( Caut) Între credință și religiozitate, Ticu Leontescu alege expresia alegorică a ființării divine, eul său înțelegându-se simbiotic cu Dumnezeu, o revelație a iubirii până la savurarea eternității. „Înveșnicind vremelnicia depozitez în inima-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
de la umbra lui Dumnezeu în om așa cum a poetizat neasemuit de frumos Fericitul Augustin: „Așadar, o, Dumnezeule al meu, eu n-aș putea să fiu, n-aș putea în nici un fel să exist, dacă Tu n-ai fi întru mine.” Credința în Dumnezeu este însuși sensul vieții și poetul Ticu Leontescu ne învață acest lucru simplu și curat. Cristina ȘTEFAN, 15 martie 2015 Referință Bibliografică: Beduin- Ticu Leontescu / Cristina Ștefan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1579, Anul V, 28 aprilie
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
beneficiat de bune și rele în viziunea unor istorici ori cercetători, în funcție de caracterul, slujirea sau slugărnicia lor. Dincolo de ei, Constantin cel Mare, Dacul nostru Imperial de Aur, s-a înălțat spre zarea nesfârșită a azurului ceresc identificându-se cu dreapta credință, cu monarhia creștină, cu slujirea apostolică, cu autoritatea și dragostea hristică, dar mai presus de toate cu Prietenia lui Iisus și a Maicii Sale-Marea Crăiasă a Cosmosului, Fecioara Maria. Zbuciumul și osteneala celor mici, urâcioși dar cointeresați, s-a axat
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Heraclios, Ioniță Asan-Caloian, Basarab I, Neagoe Basarab, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu ș.a., a rămas alături de toți marii bărbați din aceeași seminție geto-dacă binecuvântată, o Călăuză ca asumare a dreptei credințe, un model de împlinire a slujirii lui Dumnezeu pe pământ, un arhetip monarhic creștin după sceptrul monarhiei dumnezeiești. Faptul că mulți teologi profesioniști răsăriteni, dar nu mărturisitori întru Adevăr ca fundament experențial duhovnicesc, au tratat superficial secolul IV, cu Epoca
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
XVIII-lea, diferiți istorici din Apus care au îmbrăcat haina ghiftuitoare a împrejurărilor favorite calomniei, au disprețuit cu toată ura lor izvoarele istorice creștine, prelucrând altele înverșunate, încărcate cu fiere și venin, depreciind și devalorizând Chipul Împăratului: admirația, cinstirea, slava, credința, măreția, sfințenia sa, contribuția incomensurabilă adusă Istoriei creștinismului, respectiv Bisericii lui Hristos. Înverșunarea acuzatorilor apuseni, bâjbâitori în cercetarea justă, cu privire îngustă, semită, urmașii fideli ai tenebrosului Eutropius: Iulian Apostatul, Herodot II, Ipolit, Victor Aurelius Sextus, Zosima, Grigorie de Tours
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
nostru Marele Împărat Sfânt Constantin, trebuie să lase altor neofiți convingerile personale, prejudecățile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare și să treacă dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurgând un drum destul de lung, cu înălțimi abrupte, ca suișul filocalic al unei adevărate Mărturisiri de Credință Ortodoxă. În calea sa istoricul trebuie însoțit de obiectivitate, acuratețe, buna credință, de armura calităților înțelegerii intuitive, de cavaleria percepției imaginative, de erudiția unei culturi alese, încorporând astfel darurile spiritului rafinat pentru a pătrunde aspirațiile, temerile, visele, convingerile, lupta lăuntrică
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
prejudecățile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare și să treacă dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurgând un drum destul de lung, cu înălțimi abrupte, ca suișul filocalic al unei adevărate Mărturisiri de Credință Ortodoxă. În calea sa istoricul trebuie însoțit de obiectivitate, acuratețe, buna credință, de armura calităților înțelegerii intuitive, de cavaleria percepției imaginative, de erudiția unei culturi alese, încorporând astfel darurile spiritului rafinat pentru a pătrunde aspirațiile, temerile, visele, convingerile, lupta lăuntrică și cea din afară, suferința, credința, neliniștile metafizice, neprejudiciind în nici un fel
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
trebuie însoțit de obiectivitate, acuratețe, buna credință, de armura calităților înțelegerii intuitive, de cavaleria percepției imaginative, de erudiția unei culturi alese, încorporând astfel darurile spiritului rafinat pentru a pătrunde aspirațiile, temerile, visele, convingerile, lupta lăuntrică și cea din afară, suferința, credința, neliniștile metafizice, neprejudiciind în nici un fel mesajul central al Eroului creștinătății. Necercetând cu atenție, cu bun simț, cu rațiune și credință Viața și Opera Marelui Constantin în lumina conștiinței și cunoștinței Adevărului Bisericii, printr-o gândire holistă în spațiu și
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
încorporând astfel darurile spiritului rafinat pentru a pătrunde aspirațiile, temerile, visele, convingerile, lupta lăuntrică și cea din afară, suferința, credința, neliniștile metafizice, neprejudiciind în nici un fel mesajul central al Eroului creștinătății. Necercetând cu atenție, cu bun simț, cu rațiune și credință Viața și Opera Marelui Constantin în lumina conștiinței și cunoștinței Adevărului Bisericii, printr-o gândire holistă în spațiu și timp, cea care integrează și sintetizează toate aspectele constitutive ale acelui moment istoric cu înrâurirea lui milenară și transcendentă, ci doar
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
nu numai că schimbă la față, ireversibil istoria lumii, dar angajează eclesiologic apostolicitatea și ecumenicitatea Bisericii Ortodoxe Universale în Veșnicia Mângâietorului Dumnezeu-Duhul Sfânt: „După ucenicii direcți ai Mântuitorului, nimeni nu a făcut mai multe pentru răspândirea și întărirea sfintei noastre credințe.”( K. Paparrigopoulos, Istoria poporului grec, vol.II, p. 385) Împăratul Constantin rămâne marele artizan al încreștinării Europei: trimite un grup de misionari în Iviria întărind lucrarea pilduitoare a Ninei din Capadocia, verișoara Sfântului Gheorghe și altul în Armenia pentru întărirea
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Paparrigopoulos, Istoria poporului grec, vol.II, p. 385) Împăratul Constantin rămâne marele artizan al încreștinării Europei: trimite un grup de misionari în Iviria întărind lucrarea pilduitoare a Ninei din Capadocia, verișoara Sfântului Gheorghe și altul în Armenia pentru întărirea dreptei credințe semănate de Ierarhul Grigorie Luminătorul-Părintele Armeniei creștine. (N. Kalist, P.G. 146, col. 125-VIII, 34) Împăratul Constantin a rămas în Icoana noastră sfântă: un Mare chemat, un Mare ales, un Mare Om, un Mare vizionar, un Mare înțelept, un Mare Apostol
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Mare Om, un Mare vizionar, un Mare înțelept, un Mare Apostol, o persoană onestă, o personalitate augustă politică și religioasă de neegalat, inițiatorul Teocrației bizantine, un Fiu de seamă al Bisericii care s-a identificat cu ea, un om al credinței, al trăirii directe, al înțelegerii intime a lui Dumnezeu, a avut o gândire cosmică care a întrepătruns toate elementele esențiale și le-a realizat în cea mai mare parte, a avut conștiința integrității, unității și fidelității Mesajului lui Hristos în
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
lui Maxențiu din 312, titlul de Nobilissima Femina, iar după biruința împotriva lui Liciniu din 324, Elena a devenit Augusta. Constantin i-a dăruit Mamei sale palatul de la Sessario, din Lateran, unde s-a dedicat în exclusivitate slujirii Mântuitorului prin credință, nădejde, demnitate, dragoste și filantropie. Împărăteasa Elena a restaurat lăcașurile de cult ale sfinților Marcelin și Petru din Roma, fosta catedrală din Bonn-Germania, Biserica Sfântului Gereon din Cologne, Biserica Sfântului Victor, orașul german Xanten, Mănăstirea împărătească-Vasilomonastiro din Cipru, Biserica Învierii
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Panseurile din acest volum nu se vor a fi definiții sau idei preconcepute despre ce trebuie să credem și să facem în viețile noastre. Contradicțiile, acolo unde există, reflectă stările diferite prin care trece un om, fie de luciditate și credință în anumite valori, fie de rătăcire. Cititorilor le rămîne să aleagă cuvintele și sensurile cele mai apropiate de sufletul lor. - Autorul „Întreita suferință” cât și celelalte titluri ale autorului pot fi comandate de la Editura FIDES (editura fides@yahoo.fr) sau de pe
ÎNTREITA SUFERINŢĂ , EDITURA FIDES, IAŞI, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_ionut_caragea_intreita_suferinta_editura_fides_iasi_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351797_a_353126]
-
a monahilor. Ea este simbolul Bisericii și în Biserică sunt primiți toți cei botezați în numele Sfintei Treimi și care mărturisesc că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu Celui viu (Mat. 16, 16), sau cum spune Sfântul Pavel: un Domn, o credință, un Botez (Gal. 4, 5), fără deosebire de starea civilă. Maica Domnului a îndeplinit cu prisosință cele trei condiții ale vieții monahale, adică: ascultarea, curăția (fecioria) și sărăcia de bunăvoie. Ascultarea Maicii Domnului se observă în mod evident la momentul
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINTE DESPRE “RUGUL CE ARDE ŞI NU SE MISTUIEŞTE”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1406881809.html [Corola-blog/BlogPost/342293_a_343622]
-
numărul din decembrie 1942 publica mesajul către români al lui Ion Antonescu și un articol al lui Ion Pillat intitulat „Ctitorii”. De reținut și o caricatură de la „pagina veselă” cu tâlc politic în care Stalin mărturisește: „Părinte, ca să-mi dovedesc credința, n-am aprins numai o candelă, ci întreaga biserică...” Printre colaboratori se numără M. Lungianu, Emilia Șt. Milicescu, N.N. Bobancu, avocat Tică Popescu, prefectul județului, Marin Diaconescu, preot, Horia Furtună. Ce-ar fi de remarcat scrutând istoria unei publicații argeșene
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/vinul-prieteniile-ziarele/ [Corola-blog/BlogPost/94105_a_95397]