419 matches
-
care nu putea fi rezultatul activității unui om sau al unei echipe restrânse; este rodul unei încordări naționale: bine declanșată, bine întreținută și orientată de către elite. Iată rolul leadership-ului chinez. Iată rolul jucat de capul dragonului. 2. Pragmatismul emblemă și credo al reformei chineze După opinia noastră, cea mai mare cucerire a Chinei în această perioadă nu sunt atât realizările (impresionante), nu atât salturile (în multe privințe fără precedent), nici străpungerile (cu totul remarcabile), ci viziunea pragmatică de reconstrucție a țării
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pentru 60% dintre firme (Pearce și David, 1987), iar în clasamentul Business Week 1 000 răspunsul este negativ pentru același procent (David, 1989). De asemenea, se poate constata că există o mare variabilitate a gradului de formalizare, sub titlul „cartă”, „credo” sau „filosofie” a organizației, ca și faptul că unele mari companii nu au declarații explicite. Alte numeroase studii, ce identifică în declararea misiunii un instrument de management (Pearce, 1982), realizează clasamente pentru a arăta poziționarea acestui instrument față de altele. În
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau instructori; 5. sistemele explicite prin care liderii acordă recompensare și status; 6. sistemele explicite prin care liderii alocă resursele deficitare. Setul de mecanisme secundare este reprezentat de: 1. designul și structura organizației; 2. exprimările formalizate ale filosofiei, valorilor sau „credoului” organizației; 3. legendele, poveștile și miturile despre oameni și evenimente; 4. riturile și ritualurile organizaționale; 5. designul spațiilor, fațadelor și clădirilor; 6. sistemele organizaționale și procedurile. Discutând explicit despre schimbarea organizațională, Schein arată că aceasta se poate face prin: • promovarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
asemenea realism termină în relativism subiectivist ce duce la un mobilism empiric: tot ceea ce este, este așa cum îl vede fiecare. Pozițiile acestui realism naiv vor constitui, de altfel, ținta unora dintre criticile adresate lui Platon.” Giovanni Reale, op.cit., p. 281: „Credo che sia utile richiamare, a questo punto, anche alcune essate osservazioni di Gadamer, che fanno ben comprendere come il mito platonico in tale dimensione non sia affato da confondere (como molti fanno) con la favola, ma sia, dal punto conoscitivo
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima oară În Buletin Eugenic și Biopolitic, marchează diferențele esențiale care o distanțează de alte organizații de cercetași, majoritatea derivând din orientarea sa eugenică. Credoul Șoimilor era: „Voi păstra nepătat căminul familiei mele, voi veghea asupra a tot ce ar putea pune În pericol vigoarea fizică și spirituală a generațiilor viitoare ș...ț șșiț voi sta de pază Împotriva oricăror pericole pentru sănătatea celorlalți”99
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pregato l’Altezza Vostra di spedirlo quanto presto e possibile se Vostra Altezza vuol dimostrare il minimo affetto, perche se doppo tutto cio essa vedesse ancora dilatione non solo sarebbe inconsolabile, ma ancora si mettarebbe in rischio la sua vita, credo di cio avertito Vostra Altezza non dubito che senza perdere nissun tempo lo vorrà inviarlo per qui, essendoli ben noto che li passioni delle Madre vanno sempre al eccesso e che la medema per la sua debolezza sacrificando tutti i
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca motiv fundamental iubirea față de Moldova și istoria ei. Un ciclu de sonete evocă în ritmuri ample, vibrant romantice, locuri și nume, fapte glorioase (Suceava, Mănăstirea Neamț, Valea Albă, Ștefan cel Mare ș.a.). Despre Moldova vorbește autorul și într-un credo patetic, cu rezonanțe incantatorii. Câteva parafraze ale unor motive întâlnite la Gh. Asachi, Ienăchiță Văcărescu și C. Conachi întăresc ideea afinității cu poeți și cu o poezie în interiorul căreia H. aspira, de fapt, să-i fie recunoscută prestația. SCRIERI: Cuvânt
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Rezultatul este că un incredibil 12% dintre bărbații afro-americani Între douăzeci și treizeci și patru de ani se află acum În Închisoare În Statele Unite ale Americii 20. Totuși majoritatea dintre noi continuă să ignore această stare precară, incapabili să renunțăm la marele credo american că, În această țară, oportunitățile abundă. Având În vedere diferențele mari Între modul În care americanii și europenii percep noțiunea de egalitate a oportunităților, nu e greu să Înțelegem cele două moduri foarte diferite pentru a rezolva chestiunile gemene
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1949), iar editorial cu studiul Cezar Petrescu, apărut în 1957. Mai publică, în 1960, poemul dramatic Când scapătă luna și memorialul Călătorind prin țările Nordului - Finlanda, Suedia, Danemarca și Islanda, ulterior dedicându-se exclusiv romanului. Însușindu-și, ca pe un credo, cuvântul lui Plutarh „Scriem vieți, nu istorie!”, S. va converti informația aridă furnizată de documentele istorice în ficțiuni romanești pline de culoare. Caracteristică este încercarea de a aborda, în concordanță cu perioada investigată, și o istorie paralelă, destinul medicinei, stadiul
STANCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289870_a_291199]
-
SĂRBĂTOAREA EROILOR, revistă apărută la București, lunar, din aprilie 1913 până în aprilie 1914, cu o întrerupere în iunie-august 1913. Redactor: Eugeniu Sperantia. În deschiderea acestei publicații de orientare modernistă este plasat un credo: „Viață intensă, clocotitoare, energie, iubire de realitate și de lumină, imperialism”. Redactorul semnează chiar un fel de poem în proză intitulat Sărbătoarea eroilor. Într-un articol despre Ovid Densusianu, scris de Dragoș Protopopescu sub pseudonimul Valde, acesta este definit drept
SARBATOAREA EROILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289491_a_290820]
-
sămănătoriste le-au insuflat o vigoare sporită, le-au încredințat o nouă funcție formativă. Principala preocupare ce și-a aflat expresia în literatură, ca și în ideologia literară ce definește s., e aceea de a întreține cultul trecutului. Un adevărat credo în acest sens e poezia E mult de-atunci... a lui St. O. Iosif. După evocarea timpurilor defuncte, în care, deși „amarnice și grele”, erau „inimi drepte, credincioase, vin bun și cântece frumoase”, poetul conchide, împrumutând vocea unui uncheaș care
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
în acest sens, memorabil: „Eu am crescut cu macii și strugurii pe câmp/ Și mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape, rouă,/ Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage,/ Pe-aicea și-au păscut cirezile blajine”. Patetic în acest credo, el cântă, în celelalte versuri, în tonuri variate, adesea epitalamice, „câmpul, livada, codrul sur, podgoriile”, volumul fiind în egală măsură o culegere de „bucolice” și o „carte a nunții”, o „cântare a cântărilor” cu figurație autohtonă. Pe parcursul tuturor etapelor, de
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de nici o cunoaștere. Pomul Cunoașterii este abolit și, pe porțile noului Paradis, Christian Rosenkreutz a scris: Summa Scientia nihil Scire („Cea mai înaltă știință este aceea de a nu ști nimic”). Este mottoul ales de rozicrucieni pentru a aminti de Credo quia absurdum și de felul în care interpreta, cu două veacuri înainte, părintele Thomas a Kempis tradiționala Imitatio Christi. Cavalerii „lânii de aur” trebuiau să jure că nu se vor mai ocupa cu alte „științe ale Diavolului sau Duhului Rău
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Din pedeapsă execută patru ani la penitenciarul din Gherla. Este eliberat în 1964, în urma unui decret de grațiere colectivă. A fost reabilitat juridic postum în anul 1995. Devine membru al Uniunii Scriitorilor în ultimele sale zile de viață. Într-un credo - De ce scriu, apărut în „Facla” (1935) - K. afirma că a fost „mânat în luptă” de necesitatea de a denunța inechitățile sociale, ura de rasă, „deșucherile politicii instinctive”, „nedreptățile de tot felul”, „calomnia ticăloasă”, „legalitatea concediată”, „moraliștii fără morală”, „tâlharii servind
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
că există ceva dincolo de avatarurile acestei vieți nomade nu l-a părăsit. Ideea Eretz-Israelului în primul rând. Misticismul evreiesc medieval la care iudaismul din Peninsula Balcanică își aduce o contribuție originală e și el o formă de manifestare a acestui credo. Din documentele de la Thessalonik, și nu numai, aflăm prea bine ce se întâmplă cu sephardimii plecați spre nordul, vestul sau estul Balcanilor. Culegerea de response (hotărâri ale rabinului în calitatea sa de președinte al unui complet de judecată, Beth-Din), Hosen
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spre a dialoga cu umanitatea, și care se închide spre a depăși momentele ei de criză. Și de ce tocmai pietrele tombale am ajuns să le invocăm? Probabil că dincolo de inscripții, de simbolistica lor, vom fi în măsură să deslușim marele credo care a condus iudaismul în mileniile diasporei. În spatele lor vom revedea cum a fost posibilă supraviețuirea, ideea-forță a acelui unu care se regăsește în fiecare individ, în fiecare familie, în fiecare comunitate. De pildă, cimitirul evreiesc din Lugoj arată o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
singur martor e o femeie mitomană și fantezistă? Reacția violentă a istoricului agnostic ne pune dintr-odată În fața imensei responsabilități pe care o poartă umerii firavi ai acestei „mironosițe”: ea a fost martorul privilegiat al Învierii, temelia pe care stă Credo-ul creștin. Căci, așa cum va spune apostolul Pavel, În Prima Epistolă către corinteni, dacă Isus n-a Înviat, zadarnică este credința noastră. Învierea trimite așadar În mod obligatoriu la figura Mariei Magdalena. Diferența dintre ea și ceilalți apostoli este că
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
reformeze catolicismul din interior, În sensul punerii În acord a Tradiției cu Scriptura-Cuvânt al lui Dumnezeu. Lectura acestor lucrări este pe cât provocatoare la Început, pe atât de decepționantă la final. Cititorul are impresia că teologia devine pretext pentru afișarea unui credo politic subversiv. Același rol Îl joacă Maria Magdalena (care apare sub numele de Marianne sau Mariamne) În Faptele lui Filip. Aici, ucenica favorită a lui Isus, care ține registrul cu „repartițiile” pentru misiunile de evanghelizare, intervine pe lângă Mântuitor În sprijinul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
religioasă, consideră că acesta este un paradox quia absurdum.<ref id="124">Søren Kierkegaard, Fărâme filozofice, traducere din daneză de Adrian Arsinevici, Editura Symposion, Iași, 1994, p. 68. Va face trimitere la o celebră spusă atribuită o vreme lui Tertulian, credo quia absurdum, și deopotrivă la unele locuri biblice relevante în această privință.</ref> De această dată, absurdul survine ca limită APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 129 124. a celor cu sens. Transcende sfera comună a sensului și acele preocupări omenești prin
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
cunoaște o formă de-a dreptul vulgară, frustă. Se remarcă nu prin distanța sa față de sfera comună a sensului, ci mai curând prin simpla decădere a acestuia. APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 143 144. Secțiunea a patra PARADOX ȘI NONSENS 19. „Credo quia absurdum“ Nu știu din ce motive, astăzi, sinonimia termenului „absurd“, oferită de un lexicon oarecare, este destul de săracă. Sunt menționate de regulă accepțiuni comune și negative: inept sau prostesc, aberant, irațional, aiuritor, elucubrant, lipsit de sens. E adevărat, termenul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
spus însă și despre câțiva sceptici sau, puțin mai târziu, despre unii stoici și învățați creștini. Știm că lui Tertulian (cca 160-220), scriitor creștin din Cartagina, i s-a atribuit o spusă care, după multe secole, a generat discuții nesfârșite: „Credo quia absurdum“ („Cred deoarece este absurd“). Între timp s-a văzut că aceste cuvinte nui aparțin. Nu se știe precis cine le-a rostit și nici cine i le-a atribuit lui Tertulian. În Despre trupul lui Hristos, V, 4
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Oare așa a gândit Tertulian? Putea să PARADOX ȘI NONSENS 147 147. o facă. Dacă asta a vrut să spună, posteritatea nu l-a trădat când i-a rezumat poziția în formula lapidară pe care totuși nu a scris-o: Credo quia absurdum. Gândire întru totul originală de astă dată, dar e greu de crezut că cineva, fie el și orator, a așezat criteriul adevărului pe absurditate.“ Cu aceste mențiuni, Gilson anunță deja două interpretări posibile ale acelui quia din enunțurile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
fi exclusă pentru vremea lui Tertulian. Numai că, adaugă Gilson, e greu de crezut că un învățat creștin, deși orator admirabil, ar fi asumat absurditatea drept criteriu al adevărului.<ref id="148">Cf. Pierre Bühler, „Tertullian: the Teacher of the «credo quia absurdum»“, în Jon Stewart, Kierkegaard and the patristic and medieval traditions, Ashgate Publishing, Aldershot, 2008, pp. 131-142.</ref> E greu de crezut, într-adevăr, însă nu pentru toți cei care au întârziat asupra acestei propoziții. Astfel, cel sensibil la
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
misterului 145, 193 (n. 199) INDEX RERUM 203 ~ ca specie a erorii 77 ~ criteriu al adevărului147- 148, 166 ~ minunată 35, 60, 157, 180, 191-192 ~ vulgară 69, 71, 109, 143 absurdum 9, 49, 69, 81, 146, 156 (n. 154), 180, 191 credo quia ~ 145-146, 148, 149 (n. 149) deductio ad ~ 77 quia ~ 129, 164, 173, 174, 175 reductio ad ~ 56 alteritate 57, 88-97, 122, 155, 169; celălalt este absurd 22 (n. 11), 57, 64 (n. 52), 74, 88-97 ambiguitate (a celor absurde
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
religioasă, consideră că acesta este un paradox quia absurdum.<ref id="124">Søren Kierkegaard, Fărâme filozofice, traducere din daneză de Adrian Arsinevici, Editura Symposion, Iași, 1994, p. 68. Va face trimitere la o celebră spusă atribuită o vreme lui Tertulian, credo quia absurdum, și deopotrivă la unele locuri biblice relevante în această privință.</ref> De această dată, absurdul survine ca limită APARIȚII LIBERE ALE NONSENSULUI 129 124. a celor cu sens. Transcende sfera comună a sensului și acele preocupări omenești prin
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]