5,038 matches
-
de prea multe cărți bune, un atare lector nu ar avea stofă de redactor de editură, condamnat la asemenea lecturi-pedeapsă. Iar dacă ajunge și mai departe cu cititul, e neîndoielnic că profesia, care l-a deprins să citească meticulos, cu creionul în mină și din scoarță în scoarță, îi va fi, într-un final, fatală. La 10 ani după revoluție, după un deceniu de proliferare a documentalului deseori brut, a jurnalelor, a memoriilor și a monografiilor, ca și cum ar fi singur pe
O lecturã-pedeapsã by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17446_a_18771]
-
explice de ce anumite versuri nu sunt destul de fidele textului original. Arghezi însă ne-a primit prietenește, și când i-am spus despre ce este vorba - spre marea uimire nu a mea, cât a lui Novicov -, în timp ce-i spuneam, el, cu creionul în mână, corectă și ne spunea: Așa e bine?', aducând o nouă formulare, despre care puteai liniștit să spui este mai adecvată decât cea pe care o avusese înainte." Atât i-a rămas în minte lui Mihai Beniuc în urmă
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
al XVIII-lea (1688-1821), Vol.I. Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijita de Barbu Theodorescu, București, 1969, p. 319, nota 546 (ediția princeps, 1901). 6 La B.A.R., Partea I are adăugată mențiunea (cu creionul): sVol. IIIt, iar Partea a II-a, sVol. IVt, se înțelege din colecția de Opere; Vol.II cuprinde traducerea Descrierii Moldovei, realizată tot de Iosif Hodos (1875), textul latin constituind Vol. I, îngrijit de Al. Papiu-Ilarian (1872). Succinte informații despre
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
în asta, nici o figură de stil. Pentru a tăia în carne vie, așa cum vor popoarele migratoare de guvernanți, este nevoie de ascuțișul net al distincțiilor calificate. De analizele la obiect, dincolo de frisoanele conjuncturale care nu ne lasă să ținem un creion în mână - în permanență cu ochii la vremea de afară - pentru a așterne un gând clar pe hârtie, articulat apoi cu un altul la fel de clar etc. Din care sa reiasă, în cele din urmă, un program orientat. Este nevoie, pe
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
prea mult suflet", spusese Bebe, milos. Fusese o zi importantă. O zi care merită să fie notata, si am scris în carnetul cu pătrațele, în care de obicei făceam socoteli, am însemnat și am subliniat dată, după ce mai întîi înmuiasem creionul în gură: sîntem în ziua de iulie 14, 1953, si, zecse! am scris pentru orice eventualitate, Trăiască Republică Populară Română, să nu dăm de bucluc, să fie totul în regulă, iar dacă nu, așa, pentru posteritate. Îmi adusesem aminte de
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
că dăduserăm de încă un nebun, ceea ce nouă nu s-ar fi putut spune că ne lipsea. Pînă-n ziua în care cineva, cotrobăind în geamantănașul lui rupt, găsise un caiet, cu un rol de teatru și pe care scria cu creion roșu Richard ÎI. Caietul circulase din mină în mînă. Cînd ajunsese la mine, citisem din el, silabisind: Acolo, în tăcere, e substanță... Umbră durerii mele... e foarte adevărat, ea zace înăuntru, dedesubt, iar aceste manifestări exterioare sînt doar umbre ale
Poveste întreruptă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17576_a_18901]
-
un bulgăre întreg? Luați doar o felie, e destul.” Justine afirmă că lucrurile astea nu trebuie să se repete așa de des în carnetul ei de cheltuieli! Carnetul ăsta este foarte important pentru ea. Acolo este scris totul, cu un creion foarte ascuțit. Prețurile sunt la capătul liniei, pe margine. „Deci, domnule, pentru dumneavoastră, lapte pâine și unt. Asta-i tot pentru azi, nu-i așa?” Momentul pentru a stabili prețul sosește prea repede. Oare știu să număr până la zece fără
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
arta e „ceea ce menține viu un obiect mort” și începe prin a „imortaliza” banane - acuarele care se vând foarte bine printre vizitatori. Mack, șeful menajeriei de la mall, care îl numește un moment dat „Picasso”, îi dă mereu artistului un singur creion, așa că Ivan desenează într-o singură culoare - cum avusese și Picasso perioada albastră. E clar că vorbim de romanul autobiografic al unui artist. Prietenia lui Ivan cu fiica îngrijitorului, Julia, îl face să înțeleagă deosebirea între arta lui utilitaristă (sau
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
și Picasso perioada albastră. E clar că vorbim de romanul autobiografic al unui artist. Prietenia lui Ivan cu fiica îngrijitorului, Julia, îl face să înțeleagă deosebirea între arta lui utilitaristă (sau utilă, căci mai și mânca, la o adică, un creion) și desenele imaginate: „desenele ei par fragmente desprinse din vise”. Totodată, prietenia cu elefanții - bătrâna Stella și puiul Ruby, îl ajută să evolueze artistic. E aici și o lecție despre tristețe, care nu e totdeauna ceva nesuferit. Uneori e doar
„Niciodată nu e prea târziu să ajungi ceea ce ai fi putut fi“ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2478_a_3803]
-
Popa a ținut să le răspundă celor de la Asociația Română Anti-Sida (ARAS), care susțineau că prin difuzarea filmulețului le-ar fi prejudiciat imaginea femeilor ridicate la secție. "În primul rând noi la Poliția Locală ne facem imaginea cu pixul și creionul, nu avem camere de filmat. Cei care au făcut acele capturi video au fost cei de la televiziuni, pe care nu îi puteam opri să filmeze pentru că se aflau pe domeniul public. Acele doamne care au fost aduse pentru verificări au
Le convine bucureștenilor că se face sex oral pe băncile de la Gara de Nord, întreabă Poliția Locală? () [Corola-journal/Journalistic/24992_a_26317]
-
fi ruptă prin insinuarea întîmplărilor, și tocmai de aceea omul are privilegiul libertății. În acest caz, coruperea unei direcții (providența divină sau fatalismul determinismului orb) are efecte bune: sîntem liberi, fiindcă ceva scîrțîie în mersul necesităților divine. Dacă așezi un creion pe vîrf rugîndu-te să stea nemișcat, șansa ca el să rămînă în poziție verticală (poziția de echilibru) e nulă, creionul înclinîndu-se și căzînd cu o viteză exponențială. Ieșirea din plan vertical e o abatere de la un echilibru pe care creionul
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
divină sau fatalismul determinismului orb) are efecte bune: sîntem liberi, fiindcă ceva scîrțîie în mersul necesităților divine. Dacă așezi un creion pe vîrf rugîndu-te să stea nemișcat, șansa ca el să rămînă în poziție verticală (poziția de echilibru) e nulă, creionul înclinîndu-se și căzînd cu o viteză exponențială. Ieșirea din plan vertical e o abatere de la un echilibru pe care creionul singur nu îl poate păstra. Cu alte cuvinte, creionul e liber, el intră în dezordine și cade. La fel se
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
creion pe vîrf rugîndu-te să stea nemișcat, șansa ca el să rămînă în poziție verticală (poziția de echilibru) e nulă, creionul înclinîndu-se și căzînd cu o viteză exponențială. Ieșirea din plan vertical e o abatere de la un echilibru pe care creionul singur nu îl poate păstra. Cu alte cuvinte, creionul e liber, el intră în dezordine și cade. La fel se întîmplă cu biografia unui om: invariabil ea duce la dezechilibru și apoi la colaps. O viață de creion stînd pe
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
el să rămînă în poziție verticală (poziția de echilibru) e nulă, creionul înclinîndu-se și căzînd cu o viteză exponențială. Ieșirea din plan vertical e o abatere de la un echilibru pe care creionul singur nu îl poate păstra. Cu alte cuvinte, creionul e liber, el intră în dezordine și cade. La fel se întîmplă cu biografia unui om: invariabil ea duce la dezechilibru și apoi la colaps. O viață de creion stînd pe vîrf e cu putință numai în panegirice sau sinaxare
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
pe care creionul singur nu îl poate păstra. Cu alte cuvinte, creionul e liber, el intră în dezordine și cade. La fel se întîmplă cu biografia unui om: invariabil ea duce la dezechilibru și apoi la colaps. O viață de creion stînd pe vîrf e cu putință numai în panegirice sau sinaxare, dar acolo libertatea e exclusă. Concluzie: hazardul e rău, dar mai rău ar fi fără hazard. Plăcută la lectură, prima ediție a cărții a apărut la începutul anilor ’90
Binefacerile întîmplării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2499_a_3824]
-
vânătoare” - care domină ultima sală a expoziției. Este o tehnică, se pare, inventată de artistul francez. Mai întâi, o foaie de hârtie este acoperită cu culori în ulei. Deasupra ei este așezată o foaie curată pe care artistul desenează cu creionul. Presiunea vârfului de creion dă naștere unui transfer de culoare. Când cele două foi sunt separate, pe spatele celei de deasupra regăsești o imagine cu contururi voalate, de un mister aparte. Mai multe variante ale unui asemenea transfer intitulat „Femeie
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
sală a expoziției. Este o tehnică, se pare, inventată de artistul francez. Mai întâi, o foaie de hârtie este acoperită cu culori în ulei. Deasupra ei este așezată o foaie curată pe care artistul desenează cu creionul. Presiunea vârfului de creion dă naștere unui transfer de culoare. Când cele două foi sunt separate, pe spatele celei de deasupra regăsești o imagine cu contururi voalate, de un mister aparte. Mai multe variante ale unui asemenea transfer intitulat „Femeie tahitiană și spirit demonic
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de gol, poetul își îndreaptă uimirea asupra acestuia, plonjînd în incognoscibil: „Necunoscuți în juru-mi, eu însumi necunoscutul,/ În asfințit îmi caut, scăpat în unde, scutul” (Hălăduiri). Un punct zero al poeziei, echivalînd cu o premisă a
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
mai festive sau la sărbători, după care a dispărut. Femeia l-a ascuns sub rufele din lada ei de zestre, tovarășul Stalin intrase în dizgrație, lumea făcea bancuri cu el, pozele care mai rămăseseră pe ici, colo erau mîzgălite cu creionul chimic, îi erau desenate coarne, i se atașau ochelari cu lentile mîzgălite cu cărbune, ba în cîteva imagini la gît i se aplicase o frînghie care îl atîrna pe Tătuca Popoarelor de o grindă bine conturată din creion. Vorba lui
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
mîzgălite cu creionul chimic, îi erau desenate coarne, i se atașau ochelari cu lentile mîzgălite cu cărbune, ba în cîteva imagini la gît i se aplicase o frînghie care îl atîrna pe Tătuca Popoarelor de o grindă bine conturată din creion. Vorba lui Țepordei, spusă odată la crîșma din sat, cînd le explica oamenilor cam spre ce se îndreaptă lumea: cît o fi de important omul încuiat într-o statuie, tot îl găinățează porumbeii. Ce s-a mai întîmplat cu Fotache
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
care o comite și implorând totodată clemență. Ca și Cronica..., și Drum fără pulbere e un roman-palimpsest. Cu deosebirea că, dedesubtul pojghiței, aici nu se mai află un bogat inventar de trimiteri livrești, ci o nebănuită fermitate morală. Citită cu creionul în mână, cartea își dezvăluie nu numai fondul metafizic (începutul pune în scenă o „lume pe dos”, descrierea deșertului fiind nici mai mult, nici mai puțin decât o anatomie a „deșertăciunii proiectelor faraonice”), ci și resortul antitotalitar: scena în care
Alte chestiuni de conștiință by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2556_a_3881]
-
Și nu știu ce-aș vrea...” etc. (Amurg de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai că n-avea imaginație pentru așa sensibilitate extrem vibratilă
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
Martei Petreu, în care răsturnările de sens fac scena acestor pagini, asociate cu o tehnică de maestru: crearea unei așteptări în cititor brusc dezamăgită, iar pe golul ivit, explozia de dinamită a unui nou sens. Așa se petrece cu primul „creion“, dedicat lui Lovinescu, care pare la început recenzia unei ediții, apare ulterior drept o cercetare erudită a mediului și angoaselor criticului, o enumerare cantitativă a medicațiilor sale, pentru ca, brusc, sugestia aproape tacită a unui diagnostic incredibil să deschidă implicații filologice
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
în mozaic stări de spirit alerte, aparent disjuncte, dar care articulează de fapt un mozaic de atitudini adunate atent sub aceeași marcă a unei sensibilități deschise spre lumea plurală: „timpul se-ngroapă / într-un ceas bătrân // Dumnezeu și-a cumpărat creioane / bezna se descuamează / de pe cerul gurii // vântul fluieră / plin de gunoaie / ca un marfar / intru în viață / pe ușa din spate // înainte de naștere degetele mele / știau culorile”. E, poate, unul dintre textele convingătoare și pentru Radu Vancu, care vorbește în
Debutul unui poet: Virgil Botnaru by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2383_a_3708]
-
de argumente, dar înfiorat de fragilitatea ideii de libertate și pus pe fapte, sau măcar pe gânduri, pentru apărarea făpturii sale precare, ca un bănuț deja pierdut în buzunarul descusut? Poate, cred, fi ceva mai bun: să citești cartea cu creionul în mână, să compari conceptele și să intri în laborator. La a doua vedere, cartea nu face doar un exercițiu de convingere: ea dă un concept prin care gândește libertatea și candorile, iluziile și formidabilele ei mecanisme de autodistrugere. Ca să
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]