565 matches
-
Hastit, Iridarsenit, Kullerudit, Mattagamit și Omeiit. Marcasita are aceeași formulă chimică cu Pirita dar se deosebește prin structura cristalină, "pirita" cristalizându-se în cuburi. Din punct de vedere etimologic, termenul "marcasită" provine din limba arabă, respectiv limba maură „marqâshîtha” = „amnar, cremene” denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic și faptului că prin lovire cu o bucată de cremene sau oțel produce scântei. Marcasita a primit mai multe denumiri, mai demult n-a fost deosebită de
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
cuburi. Din punct de vedere etimologic, termenul "marcasită" provine din limba arabă, respectiv limba maură „marqâshîtha” = „amnar, cremene” denumire care ar fi datorată culorii de bronz a mineralului cu luciu metalic și faptului că prin lovire cu o bucată de cremene sau oțel produce scântei. Marcasita a primit mai multe denumiri, mai demult n-a fost deosebită de pirită. Deja în perioada epocii de piatră, marcasita a fost utilizată asemenea piritei la aprinderea focului. Abia la mijlocul secolului al XIX-lea s-
Marcasită () [Corola-website/Science/307802_a_309131]
-
taberele unor vânători de reni, aparținând culturii Bromme din Paleoliticul Târziu, au fost găsite la marginea gheții în ceea ce este acum provincia cea mai sudică a țării. Această perioadă a fost caracterizată de mici grupuri de vânători-culegători-pescari, care foloseau tehnologia cremenii. Agricultura și creșterea animalelor, alături de ceremonii funerare, topoare lucrate de cremene și ceramică decorată, au ajuns în de astăzi de pe Continent, aduse de cultura "Funnel-beaker" din cca. 4000 î.Hr. Treimea de sud a Suediei a fost inclusă în aria agrară
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
au fost găsite la marginea gheții în ceea ce este acum provincia cea mai sudică a țării. Această perioadă a fost caracterizată de mici grupuri de vânători-culegători-pescari, care foloseau tehnologia cremenii. Agricultura și creșterea animalelor, alături de ceremonii funerare, topoare lucrate de cremene și ceramică decorată, au ajuns în de astăzi de pe Continent, aduse de cultura "Funnel-beaker" din cca. 4000 î.Hr. Treimea de sud a Suediei a fost inclusă în aria agrară și de transhumanță a culturii nordice din Epoca Bronzului, mare parte
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
maximei expansiuni a localității. Rotile acționate de forță apei, inima morii, erau confecționate la început din lemn, iar apoi au fost înlocuite cu cele de metal, pe motive de durabilitate. Lagărul care susține mișcarea de rotație a rămas tot din cremene alb și este cea mai sigură soluție, pentru că aici nu pot rezista rulmenții. Făină produsă aici are un gust inconfundabil. Bobul de porumb este măcinat de pietre cu o viteză mică, față de viteză morilor de curent. La început moară era
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
DJ 762. Stema comunei Avram Iancu se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află bustul de argint al lui Avram Iancu, privind spre stânga, iar în vârful scutului sunt plasate încrucișat o pușcă cu cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br> Semnificațiile elementelor însumate:<br> Bustul lui Avram Iancu reprezintă pe Craiul moților, revoluționar la 1848. Arma de foc și fluierul
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
autovehiculelor. Săpăturile efectuate de arheologul István Kovács au confirmat faptul că teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie. Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Mijloc, la o distanță de 12 km de Sângerei, 36 km de Bălți și 105 km față de Chișinău. Primele așezări umane, descoperite pe teritoriul satului, datează din mileniile XL - XII î. Hr. Dovezile existenței oamenilor în acea epocă constituie unelte din cremene datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
datând din paleolitic. Alte două localități existente prin anii 6000 - 5000 î. Hr. Pe vetrele acestora s-ua găsit obiecte de trecere de la mezolitic la neolitic. Pe locul altro trei vetre, din anii 5500 - 5000 î. Hr., s-au descoperit diferite obiecte din cremene, vase de argilă din neolitic etc. În anii 3500 - 4000 î. Hr. Pe moșia satului se afla o așezare umană, pe vatra căreia s-au descoperit obiecte casnice, mai ales vase din lut din eneolitic, din epoca pietrei și aramei (mileniile
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
fier forjat și lemn și o terasă. În zona de luncă, la marginea cursurilor de apă, din Soroca a fost identificat limaxul "Deroceras agreste", o specie mezofilă. Cele mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum uneltele de cremene, datează din paleolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n. au existat 2 așezări omenești, pe vetrele lor fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
mai vechi mărturii a existenței oamenilor pe aceste meleaguri, precum uneltele de cremene, datează din paleolitic (sec. XL-XII î.e.n.). În anii 5000-4000 î.e.n. au existat 2 așezări omenești, pe vetrele lor fiind identificate urme de locuințe, așchii și unelte de cremene, din oase de animale și oale din lut. Alte 4 sate au apărut aici în anii 3500-3000 î.e.n., pe vetrele cărora au fost descoperite urme de case arse, vase de argilă și alte obiecte casnice din eneolitic. De asemnea, au
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
stratul de calcar adâncă de 9 m, lungă de 18 m și înaltă de 4 m, situată la 62 m înălțime față de nivelul apei r. Racovăț. Sunt studiate 3 straturi de cultură care aparțin paleoliticului târziu și mezoliticului. Obiectele de cremene găsite numără peste 8000 de unități. Este rezervația peisagistică ocrotită de stat care se înscrie de minune în complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni. Suprafața - 746 ha. Complexul natural Gordinești - Buzdugeni - Brânzeni găzduiește peisajele cele mai impresionante și pitorești din bazinul
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
formate din romburi și triunghiuri incizate în lemn, așezate în cruci sau în linie. Aceste decoruri, ce se regăsesc și la portalul trecerii din pronaos în naos, prin dispunerea lor în formă de cruce amintesc de portalele bisericilor din Calna, Cremenea sau Sălișca datate cert în secolul al XVII-lea, susținând astfel tradiția aducerii din alt loc a acestei biserici. Într-un inventar întocmit la 31 decembrie 1932 biserica era considerată a fi în stare slabă, valoarea ei fiind de 5000
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
toarte de foc! Și nu asmuți limba de chiparos a splendorii, căci până În moarte voi fi căzut la pat, bolnav de Îndurare... ZIDURI MINCINOASE, PAPAGALI INFIDELI... Mă plimb printr-un acest oraș decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa pot strivi autobuzele foșnitoare de parcă niciodată n-aș fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite de Cântec... DE
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
venit triburi de păstori din stepele nord-pontice, care sunt presupuse neamuri indo-europene. Ipoteza prezenței hominizilor pe pământul românesc este sprijinită de unele descoperiri de pe Valea Dârjovului, unde s-au găsit de curând unelte de prund și așchii tăioase lucrate din cremene. La Dârjov s-au găsit și câteva toporașe de mână lucrate din bolovani de silex și cuarțit, prin tehnica de cioplire bifacială, caracteristică culturii abbevilliene. La mijlocul mileniului al VII-lea î.Hr. în SE Europei societatea omenească cunoștea profunde transformări. Un
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
manifestat ca adevărați deschizători de drumuri. În perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită. În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate. În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului. În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500
Istoria tehnologiei în România () [Corola-website/Science/318774_a_320103]
-
sate își construiau case spațioase, cu sau fără nivel, din lemn și lut amestecat cu pleavă și paie. Populația era antrenată în cultivarea pământului, creșterea vitelor, produceau unele de muncă, deși cunoșteau arama, totuși majoritatea uneltelor de muncă era din cremene. Așezările au fost mistuite de foc, rămânând urme de case, grămezi de lut, ar cu amprente de nuiele, vase de argilă și alte obiecte casnice. După cucerire Daciei de către Imperiul Roman în 106 e.n., aici s-a format un sat
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
6. Ion Minulescu a îndeplinit în perioada 1922-1940 funcțiile de inspector și director general în Ministerul Cultelor și Artelor. 7. Alexandru Ceușianu (1898-1970), poet, dramaturg și prozator. A publicat - Epistola albă. Comedie în 2 acte. [Reghin, 1930], 133 pagini și Cremene. Roman. Sighișoara, Editura Miron Neagu, [1940], 224 pagini. Nu este inclus în Dicționarul general al literaturii române. 8. Liviu Rusu a fost rechemat ca profesor în anul 1961, predând până la pensionare, 1971, cursul de Literatură universală și comparată.
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
Acesta, împreună cu patentul Nr. 1304, datat 29 august 1836, au protejat principiile de bază ale armei denumite Pistol Paterson. Colt nu a susținut niciodată că el a inventat revolverul, întrucât designul său era doar o adaptare practică a puștii cu cremene rotitoare a lui Collier, patentată deja în Anglia. Meritul său constă îndeosebi în utilizarea pieselor interșanjabile, invenția sa pretându-se astfel la producția de masă. Odată cu inventarea cartușelor cu înveliș de alamă s-a creat posibilitatea încărcării acestora în butoiașul
Revolver () [Corola-website/Science/315064_a_316393]
-
semi-sedentară a fost posibilă datorită abundenței resurselor, grație climei favorabile din acele vremuri, cu o cultură bazată pe vânătorie, pescuit și cules, inclusiv folosirea de cereale sălbatice. Uneltele erau accesibile pentru a face uz de cereale: seceri de piatră de cremene ascuțite, pentru recoltare, mojar cu pistil, pietre de măcinare și puțuri de înmagazinare. Lama de seceră apare pentru prima oară în era natufienilor. Caracteristicile secerei lustruite arată că erau folosite pentru tăierea tulpinilor cerealiere și este o dovadă indirectă pentru
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
sau, "ața" de la straița de mers la târg; bluz=jerseu cu sau fără mâneci, întreg ori cu bumbi; bruș= bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de trunchi de con cu două funduri și în care se depozitează țuică, vin pentru uz curent; băbură=cuptorul, mascarea din pod la gura burlanului făcută din piatră
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
hailantă, haialantă= cealaltă; hulă= faimă de proastă calitate a cuiva; haznă= folos, noroc de ceva. -"cu litera I" -ieșce, ieșci=așchie, așchii în general pentru aprins focul(O precizare -până în anii 1958 la aprinsul focului principala metodă, procedeu era "cremenea, amnarul și iasca"=un burete(ciupercă mare(fomes fomentarius) care crește la noi pe salcie si foioase care dupa o pregătire (prelucrare) constând din fierbere intr-o leșie specială ! de 3-4 ori câteva ore, se usucă preț de o vară
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
care pe timpuri a fost un cuib de lupi. În canionul Arionesti se întâlnesc o cascadă de 2 m, multe izvoare. În canionul Tatarauca se întâlnesc 2 varietăți de cascade și multe varietăți de praguri. Există stânci din calcar și cremene. "VĂGĂUNA LUPILOR" Este adâncă și greu accesibilă din cauza pantelor abrupte. A fost pe timpuri cuib de lupi. Deosebit de pitorești sunt esiturile calcarelor sarmațiene, care încadrează partea superioară a povârnișurilor între niște stânci de forme bizare. În zilele cu vânt stăncile
Rudi, Soroca () [Corola-website/Science/305246_a_306575]
-
din cadrul Combinatului Siderurgic Victoria care ardeau, zi-noapte. Atestat documentar în anul 1387, orașul Călan este situat pe locul unei așezări rurale din Dacia Romană, Ydata pe timpul dacilor, Aquae în timpul ocupației romane. Nenumărate dovezi materiale (fragmente de ceramică arsă, piatră șlefuită, cremene, topoare, brățări din bronz etc.) au fost descoperite în satele Valea Sângeorgiului, Sântamarie de Piatră, Strei Săcel și Strei, atestând prezența omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele găsite în cele două peșteri din dealul Măgura, păstrate
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
astfel de obiecte, ce pot fi considerate ca posedând valențe artistice sunt descoperite în sudul Africii, zona Mediteranei, Europa centrală și de est (mai ales în zona Mării Adriatice), Siberia (lacul Baikal), India și Australia. Este vorba de piatră cioplită (cremene, obsidian), lemn sau scule din oase. Pentru a vopsi în roșu era utilizat oxid de fier, pentru negru - oxid de mangan, iar pentru ocru se folosea argilă. Alături de picturi rupestre, astfel de vestigii au fost descoperite în regiunea franco-cantabriană. Picturile
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]