500 matches
-
La exterior pereții sunt tencuiți cu mortar de var și nisip, și văruiți. Acoperișul este învelit cu tablă fălțuită și vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este înălțat un turn scund cu un mic foișor pentru un clopot și o toacă de fier, acoperit cu un coif scund piramidal. Turnul, la fel ca și acoperișul, este îmbrăcat în tablă. În interior
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
patru ori mai mari decât lungimea corpului, gâtul lui Brachytrachelopan a fost mai scurt decât coloana sa vertebrală. Împreună cu alți dinozauri saurischieni (cum ar fi păsările și alte theropode), sauropozii au avut un sistem de saci de aer, evidențiați prin crestături și cavități goale în cea mai mare parte a vertebrelor lor. Oasele goale, pneumatice, sunt o trăsătură caracteristică tuturor sauropozilor. Oasele asemănătoare cu ale păsărilor, a făcut ca, cel puțin un exemplar de sauropode găsite în secolul al 19-lea
Sauropoda () [Corola-website/Science/324865_a_326194]
-
are planul dreptunghiular, terminat în partea sa estică cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Pe latura de sud biserica are și un mic pridvor. Tot pe latura de sud se găsește și intrarea în biserică. Aceasta, frumos încadrată de crestături sub forma unor brâuri în relief ce delimitează șiruri de linii întretăiate dispuse în casete - decor alterat, din păcate, de intervențiile ulterioare, conduce vizitatorul spre pronaosul bisericii. Pridvorul se întinde pe toată lungimea pronaosului și naosului, fiind constituit dintr-o
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
fi descifrata. Tipul de plan este cel clasic cu altarul și pronaosul în prelungirea navei. Bârnele masive ale pereților, așezate direct pe pământ, fără tălpoaie, se îmbină în coadă de rândunica, cele de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se sting într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud, este străpunsa o fereastră. Acoperirea interiorului: tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
până și excepțional de frumosul portal dintre naos și pronaos, care fusese ornamentat cu motive geometrice prin crestare. Motivele ornamentale se mai pot distinge totuși: romburi, semicercuri, frânghia răsucită, dinți de fierăstrău. La fel fuseseră și intrările către altar, cu crestături bogate, azi ascunse sub plăcile de placaj, cu care au fost acoperite, ca de altfel și întreg interiorul bisericii. Arcul dublou, de mare frumusețe, ornamentat frumos de meșterul lemnar, este și el vopsit. Biserica nu avea grindă tirant, căci dimensiunile
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
girusul parahipocampal) și girusul cingular (care este o parte a marelui girus limbic) și i-a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
a dat numele de "plică temporo-limbică". Girusul cingular este mai mult sau mai puțin flexuos după persoană. El prezintă pe marginea superioară o serie de crestături, care rezultă din sinuozitățile sau festoanele șanțului cingular. Datorită dispoziției sale semi-inelare, și din cauza crestăturilor sale festonate care caracterizează marginea sa convexă superioară, Rolando l-a comparat cu o creastă de cocoș, de aici numele de "circonvoluție crestată", pe care i-o dau încă unii anatomiști. Girusul cingular este clar delimitat de-a lungul marginii
Girusul cingular () [Corola-website/Science/326803_a_328132]
-
a cunoscut mai multe etape în evoluția sa. Inițial, biserica avea o formă simplă, fără pridvor și turn clopotniță. Planul ei este determinat de forma dreptunghiulară a spațiului interior precum și de absida semicirculară nedecroșată. Se remarcă consolele, bogat împodobite prin crestături. Se presupune că inițial, naosul și pronaosul erau acoperite de o singură boltă comună, dar ulterior aceasta a fost redusă doar la suprafața naosului, pronaosului fiind tăvănit. Absida altarului este acoperită printr-o boltă semicilindrică. Într-o altă etapă, probabil
Biserica de lemn din Luieriu () [Corola-website/Science/320311_a_321640]
-
este format dintr-o armătură feromagnetică rotorică și o înfășurare rotorică de curent continuu. Pot exista două tipuri constructive de rotoare: cu poli înecați și cu poli aparenți. Rotorul cu poli înecați are armătura feromagnetică crestată spre exterior și în crestătură este plasată înfășurarea rotorică. Acest tip de motor are uzual o pereche de poli și funcționează la turații mari (3000 rpm la 50 Hz). Rotorul cu poli aparenți are armătura feromagentică sub forma unui butuc poligonal pe care sunt plasate
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
un spin și pot fi îndoite (pliate) într-un șanț. Înotătoarea caudală este mare, puternică și bifurcată; la peștii adulți are două carene laterale pe fiecare parte a bazei sale. Carena superioară este puțin mai mare decât carena inferioară. O crestătură superficială pe partea superioară și inferioară a pedunculului caudal. Linia laterală persistă pe tot parcursul vieții și este întotdeauna bine vizibilă cu excepția exemplarelor mari de "Makaira nigricans". Corpul este acoperit cu solzi lungi, ascuțiți, înguști și bine osificați, care sunt
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
și este mărginit anterior de către șanțul paracentral (preovalar), posterior de partea ascendentă a șanțului cingular (ramura marginală a șanțului cingular), inferior de șanțul cingular și superior de marginea superioară a emisferului. În mijlocul părții superioare a lobulului paracentral se află o crestătura ce reprezintă extremitatea terminală superioară a șanțului central Rolando, care împarte lobulul paracentral în 2 porțiuni: porțiunea anterioară - girusul paracentral anterior și porțiunea posterioară - girusul paracentral posterior. Girusul paracentral anterior, aflat pe lobul frontal, se continuă dincolo de marginea superioară a
Lobulul paracentral () [Corola-website/Science/326864_a_328193]
-
Fiecare fereastra avea un "kafes "(un fel de jaluzea ) pentru ca femeile să nu fie văzute de afară, în schimb ele puteau să vadă în afară. Aceste jaluzele erau compuse dintr-un sistem de bețe înguste atașate diagonal sau perpendicular în crestătura unei rame dreptunghiulare cu o distanță de 2-3 cm între ele. Pentru a masca silueta femeii care se uita afară, în partea exterioară a jaluzelei se aplica o pictură reprezentând arbori sau alte plante. Se putea privi de afară în
Locuințe tradiționale turcești () [Corola-website/Science/331923_a_333252]
-
rigorilor impuse de legea Apony, în 1907 școala și-a încheiat activitatea fiind redeschisă în anul 1923. Pereții, din lemn de brad pe temelie de stejar, delimitează un plan dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Consolele absidei au crestături în plan înclinat. Nava este acoperită cu o boltă semicilindrică, retrasă de la linia pereților și intersectată cu un timpan înclinat, pe latura de vest; absida, cu o boltă asemănătoare, racordată cu pereții dinspre est prin fâșii curbe. Clopotnița a fost
Biserica de lemn din Glodeni, Mureș () [Corola-website/Science/313826_a_315155]
-
lacră, peste care au așezat un fir de busuioc d-ăl verde, un strugure dat în copt, o cărticică din câteva foi - trebuie să fi fost din ale tatei - și un pistornic de lemn, vechi și cu tăinuite și sfinte crestături chirilice în steap, luat de la icoană, spre uimirea bătrânei moașe. "Trebuie să fie din cei ce pun sigiliu: ori popă, ori domn mare" - i-a spus mama dorința. Dar înainte de cântatul dintâi al cocoșului, tocmai pe când mama mă visa jucându
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
câte o boltă în leagăn, cea a altarului fiind intersectată pe est la capătul laturilor lungi, printr-un timpan, racordat cu restul laturilor printr-o suprafață trapezoidală. Pereții la exterior, cu excepția absidei, păstrează bârnele aparente, reliefându-se consolele, a căror crestături pornesc de la simpla cioplire, la retragerile succesive, în unghi drept, ajungând la profilul « cap de cal ». În secolul al XIX-lea a fost ridicată peste pronaos o clopotniță scundă, iar pe latura de sud o prispă cu arcade semicirculare și
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
Pacific. Au o înotătoare caudală mică, bifurcată. Înotătoarea pelviană prezentă, cu un spin asemănător cu un solz și o rază moale rudimentară (înotătoarea externă poate fi prezentă doar la juvenili). Partea spinoasă a înotătoarei dorsale cu 38-46 raze; o ușoară crestătură între partea spinoasă și partea moale a înotătoarei dorsale. Subfamilia afanopodine cuprinde 2 genuri, "Aphanopus" și "Benthodesmus", cu 18 specii :
Afanopodine () [Corola-website/Science/330884_a_332213]
-
un unghi obtuz, și se îndreptă în sus și înapoi (formând ramura marginală), spre marginea superioară a emisferei, pe care o intersectează la aproximativ 4 cm posterior de mijlocul acesteia și de șanțul central și produce adesea pe ea o crestătură, vizibilă pe fața externă a emisferei, care este situată imediat posterior de girusul postcentral. În partea sa anterioară convexă, șanțul cingular separă girusul cingular de girusul frontal medial. În partea sa posterioară ascendentă (șanțul marginal) el separă precuneusul de lobulul
Șanțul cingular () [Corola-website/Science/326840_a_328169]
-
o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Alte descoperiri făcute cu prilejul asfaltării drumului județean DJ 208 Suceava - Ipotești au surprins o conductă care traversa șoseaua îndreptându-se către platoul Cetății de Scaun. Conducta surprinsă constituie un
Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/324914_a_326243]
-
vestică pronaosul. Ieșirea se face prin latura sudică a pronaosului, printr-un portal romanic, ce dă într-un pridvor deschis. Acoperișul acestui pridvor, aflat de-a lungul naosului și pronaosului, se sprijină pe șase stâlpi patrulateri, din lemn, ornamentați cu crestături tradiționale românești. În partea vestică a bisericii din Mănăstirea, peste pronaos, în secolul al XVIII-lea, a fost ridicat un turn-clopotniță care, degradat fiind, în 1977, a fost refăcut, din lemn, cu foișor și coif alungit, acoperit cu șindrilă, ca
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că, tradiția nu înseamnă preluarea unor elemente caracteristice exterioare - cum sunt motivele populare de pe cusături sau crestăturile din lemn și plantarea lor "talequale" în pictură sau arhitectură, pentru a căuta să reprezente ceva specific românesc. Având însă o fire cercetătoare, artistul a căutat surse de inspirație și cunoaștere și în valorile culturale ale altora, în special ale
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
și cunoaștere și în valorile culturale ale altora, în special ale armenilor, persanilor și georgienilor. În opinia sa, din toate elementele care au avut contact în mod istoric cu arta românească au rămas ceramica, desenele de pe scoarțele românești, cusăturile și crestăturile în lemn. Recomandările lui Apcar Baltazar au fost prezervarea nealterată a motivelor populare și a modului de tratare a monumentelor românești medievale și bizantine, instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
să găsească clienți pentru acest sistem și doar două exemple s-au construit vreodată. Pe de altă parte, sistemul de celor trei americani "pentru telegrafie, ce a fost folosit prima dată în aproximativ 1844, a fost proiectat pentru a face crestături pe o bandă de hârtie, când curenții electrici erau primiți. a fost dezvoltat astfel încât operatorii să poată traduce crestăturile marcat pe banda de hârtie în mesaje text. La început, Morse a planificat să transmită doar cifre și folosea un dicționar
Codul Morse () [Corola-website/Science/302336_a_303665]
-
de celor trei americani "pentru telegrafie, ce a fost folosit prima dată în aproximativ 1844, a fost proiectat pentru a face crestături pe o bandă de hârtie, când curenții electrici erau primiți. a fost dezvoltat astfel încât operatorii să poată traduce crestăturile marcat pe banda de hârtie în mesaje text. La început, Morse a planificat să transmită doar cifre și folosea un dicționar pentru a căuta fiecare cuvânt în funcție de numărul ce a fost trimis. Cu toate acestea, codul a fost extins de către
Codul Morse () [Corola-website/Science/302336_a_303665]
-
cauciuc, pentru a oferi suficientă rezistență și rigiditate, sau din orice alt material cu caracteristici asemănătoare; b) vor avea o suprafață antiderapantă eficientă; c) vor avea 480 milimetri lungime, 115 milimetri lățime și cel puțin 23 milimetri grosime, dispozitivele sau crestăturile antiderapante fiind excluse; d) vor fi amplasate la o distanță de cel puțin 300 milimetri și cel mult 380 milimetri; e) vor fi fixate în așa fel încât să rămână orizontale. 4. - Nici o scară de bord nu va avea mai
jrc1238as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86377_a_87164]
-
fixată în acest mod va fi înlocuită, într-un termen rezonabil, cu o treaptă fixată ca și celelalte trepte permanente ale scării. - În cazul în care o treaptă de schimb este fixată pe parâmele laterale ale scării de bord cu ajutorul crestăturilor făcute pe marginea scării, crestăturile vor fi amplasate pe latura cea mai lungă a treptelor. 5. Saulele laterale ale scării vor fi făcute din două frânghii împletite de manila, neacoperite, sau din frânghii echivalente, a căror circumferință nu trebuie să
jrc1238as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86377_a_87164]