950 matches
-
dimineața de 2 iulie 1966, de pildă, Cioran se întorcea „beat criță” după un pantagruelic chef nocturn cu Ionesco: „Este incredibil cât poate E[ugen] să mănânce și să bea”, își notează Cioran în jurnal. Putem oare să dăm totală crezare notațiilor de jurnal semnate de Cioran? Sunt notații cvasi-caricaturale în ceea ce-l privește pe Ionesco. Știm că Emil Cioran era excesiv în scris și că ar fi putut să exagereze și în cazul depresiei dramaturgului. „A gândi înseamnă a exagera
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
de cauză)... Mă tem ca lupta de clasă să nu fi fost înlocuită de lupta între minorități și majorități, după modelul dialecticii marxiste. Victimizarea este, s-o recunoaștem, un eficient mijloc de propagandă (sau marketing). Să nu-i dăm mereu crezare și să practicăm discernământul! În mass-media contemporană există reacții care trăiesc din nevoia de-a inventa subiecte șocante, false revelații sau teme urgente de dezbatere. De asemenea, sunt ONG-uri pentru care alarmismul, fobiile sau panica sunt rațiunea lor de
MIHAIL NEAMTU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366796_a_368125]
-
prietenoasă, începutul și sfârșitul nu vor fi luate in considerare. Apoi, nu vor mai conta. Am inceput să urcăm. Sfârșitul dealului era aproape, podul se terminase și începură să se audă mașinile cum opresc la semafor. Apa nu mai avea crezare, iar avionul fusese lăsat la rădăcina unui copac. Numai căluțul cel verde rezistase agățat de mânuță și avea valoare de martor. Mai avem mult? Am obosit tare! Imediat. Câteva trepte. Hai să spunem o poveste. Trece timpul mai ușor. Și
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]
-
zi de 11 septembrie, 2011, propunandu-va să poposim în călătoria noastră imginara la ziua de 7 august, 1974. Personajul principal al incursiunii noastre în timp este Philippe Petit, faimosul acrobat francez care a comis dacă ar fi să dăm crezare ziarisitilor din acea perioadă cea mai mare “crimă artistică a secolului”. În acea zi de august, ochii întregului New York s-au ațintit asupra unui adevărat spectacol susținut de Philippe pe o frânghie între (pe atunci) recent construitele Gemene la o
INTRE DOUA LUMI, SPERANTA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367156_a_368485]
-
-i pese de nimeni și de nimic, adică de cei care l-ar putea împiedica în lucrul său. Da, artiștii sunt oamenii care simt cel mai bine libertatea! Și iată ce minuni au realizat folosindu-se de libertate! Să dăm crezare celui care spunea că artistul are menirea de a media între lumea de sus și cea de jos, aceasta fiind așa-nu-mita „poziție cos-mică a artei“. Tu-turor acestor artiști nu le-a ajuns gândirea. Pasiunea lor a țâșnit, fiecare dintre ei
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
Acasă > Poezie > Credință > AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului "Nu dați crezare oricărui duh. Ci cercetați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulți prooroci mincinoși au ieșit în lume" (1 Ioan 4, 1). Azi pot să spun că m-am înjunghiat Cu cerul descendent,confrate, Cu apă lină într-un vetust stigmat
AZI POT SĂ SPUN CĂ M-AM ÎNJUNGHIAT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363728_a_365057]
-
e vinovat. Cel puțin de treaba asta, nu. O avea el altele pe conștiință, dar nu pe asta, în nici un caz... Îl întreb acum, deși ar fi trebuit să‑l audă și procurorul „Știe tot”, că prea nu‑i dă crezare în nimic din ceea ce declară. Sunt și eu prea pretențios, poate, dar și domnia sa este plictisitor peste măsură”, l‑a catalogat comisarul pe procuror și, satisfăcut de această concluzie, a zâmbit ușor. Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (6) / Marian Malciu : Confluențe
CHEMAREA DESTINULUI (6) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364582_a_365911]
-
SINCERĂ! (PRIMA PARTE) Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: "Pentru această ... foarte simplă poveste pe care-ncep s-o depăn pe hârtie, nu aștept și nici nu cer cuiva crezare." (Edgar Allan Poe, „Pisica neagră”) Am aflat de curând că modelul de poșetă la care visam zi și noapte pe când urma să împlinesc douăzeci de ani, poartă un nume franțuzesc: minaudiere. La vremea aceea, văzusem o singură dată o minaudiere
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349457_a_350786]
-
E o bucurie pentru care nu sunt cuvinte...să ne vorbim iarăși, cu deschidere și speranța revederii (cu unii am și fixat o întâlnire...la bere!). “Povești” de acestea am mai auzit...și-am zâmbit...că nu le-am dat crezare...iar acum, le trăiesc...cu emoție și încântare maximă! Prânzul...a fost magic! Doar eu și M.! Nici prin gând nu mi-a trecut că va putea să dispară în plină zi de la job (știam ce agendă infernală are). Și
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]
-
Un prieten yogin îmi spusese cândva că e suficient să-ți dorești cu putere un lucru ca el să se poată împlini...că lumea...e lumea gândului nostru și, prin puterea minții, obținem orice. Era ziua când i-am dat crezare! Sunt o gurmandă...nu ascund asta...iar M. a ales un meniu “gustos și sănătos”(cum pot fi unii mereu cerebrali și cumpătați? Nu știu. Nu sunt ardeleancă, dar M. speră să mă “ardelenizeze” în câțiva ani. Predispoziția mea spre
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]
-
de la moș Nicolae și de la moș Crăciun devenit, vremelnic, moș Gerilă. An de an, îmi promiteam că am să-l întâmpin pe moș Nicolae, când va veni să-mi lase cadourile în ghetuțe. Exasperat de repetatele eșecuri, începusem să dau crezare zvonurilor răutăcioase ale copiilor mai mari care, în spiritul unei educații ce viza înlăturarea „obscurantismului”, susțineau că „moș Nicolae nu există”. Ros de îndoială, am pornit „cercetările”, în urma cărora, într-o geantă veche, pitită în debara, am descoperit cadourile pe
UN MIT SPULBERAT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350320_a_351649]
-
erau într un timp de rău, în altul de bine și tot așa, într o alternanță devenită specifică pentru media românească - scrisă, văzută sau vorbită din om în om. Mai ales când vin dinspre spațiile universitare, veștile nu prea merită crezare, nici cele bune, din păcate, nici cele rele, din fericire. În spatele lor sunt, deseori, interese, intrigi, grupări și competiții interne pe care nu le poți niciodată cunoaște cu deplină obiectivitate. Recunosc că nici despre poezia universitarului ieșean nu știam mai
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
în mijlocul șatrei și care erau legile lor. A ezitat, așezată pe un scaun lângă el dar văzându-l cât de mult insistă, a cedat rugăminții și a a promis că-i va povesti sincer și îl roagă să-i dea crezare adevăratei ei povești. După ce cu greu a oprit declanșarea unui puseu de plâns, nu știa dacă să-i dea crezare sau să intre și el în teatru și prefăcătorie. S-a calmat... Revenindu-și și-a șters lacrimile cu poala
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
mult insistă, a cedat rugăminții și a a promis că-i va povesti sincer și îl roagă să-i dea crezare adevăratei ei povești. După ce cu greu a oprit declanșarea unui puseu de plâns, nu știa dacă să-i dea crezare sau să intre și el în teatru și prefăcătorie. S-a calmat... Revenindu-și și-a șters lacrimile cu poala fustei, după care, cu o voce slabă, tremurând din tot corpul, a început a povesti: - Domnul meu, mă văd în
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
folosul acestuia în viața duhovnicească a creștinului... Răspunsul cel mai adecvat cred că se regăsește in acest articol, preluat din revista "Familia Ortodoxă" scris de Ion Bucur, și care face o radiografie perfectă despre internet și credință... ,,Iubiților, nu dați crezare oricărui duh, ci cercați duhurile dacă sunt de la Dumnezeu” (1 Ioan 4:1) Explicația credibilității uriașe a Internetului în rândurile noastre, ale credinincioșilor, este aceeași cu cea a succesului său în lume: un anumit gen de informație regăsit pe Internet
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
termen, toți echipați ca pe front, cu puști mitraliere automate pe care le țin îndreptate asupra-ne, dându-și silința să se holbeze fioros ... Sunt relatări tulburătoare din timpul cercetării și al detenției cărora cu greu le-ai putea da crezare, un fel de „ drum al robilor” spre moarte. Desigur că nu mi-am propus să analizez această operă interesantă care iese din tiparele literaturii. Sunt puțin cei ce s-au aventurat să-i deslege misterele literare. Ea rămâne totuși un
JURNALUL FERICIRII- DE N.STEINHARDT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364973_a_366302]
-
recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Constantin Tănase, de a înfrunta vremile și a fi deasupra vremilor, pe culmea spiritului! Arta teatrului are îngerul ei și de aceea actorii nu mai sunt stăpâni pe inimi, căci inimile lor sunt în mâinile îngerului! Ar avea o vagă crezare în lumea noastră viciată de râvnirea victoriilor politice, aceste spuse, dacă Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” n-ar fi arenă cu eroi care îndelung timp de la ctitorire până azi au luptat ca să ridice frumos cortina, jertfindu-și fiecare strop de
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
recesământul rusesc de la 1773-1774, unde la Greblești găsim, printre cei cu avere, un anume „Gheorghe sin Pătrașco - 29 ani”, care, în mod sigur, trebuie să fi fost un ascen- dent al neamului nostru. Evident, în ceea ce mă pri¬vește, dau crezare documentului istoric, ce dovedește că Pătrașcu este un nume vechi în Greblești. Și atunci de unde provine convinge- rea tatălui meu că bunicul lui, Chirca Pătrașcu, zis Barna, ar fi venit din Țara Făgărașului? Cred că pur și simplu el aducea
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
suflet, purtat mereu cu noi prin propria viață și a celor ce vin după noi, ca exemple a „trecerii „ noastre pe-aici către-acolo... Nu.N-am dorit să întristez pe nimeni, taman azi. Chiar dacă unii nu-mi vor da crezare.Dar lor, Măicuțelor noastre „ plecate ”( pentru cât timp?-nu prea știm, c-au uitat să ne spună ) lor li se cuvine, din partea noastră, a tuturor, în această zi, cel puțin un gând. Cât despre tine, cititorule...GO!...Carpe diem ! Gabriela
ŢIE, MĂICUŢĂ, LA MULŢI ANI ! ...IAR ŢIE, MAMĂ, DOAR UN GÂND ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366579_a_367908]
-
neplăceri în mai toate domeniile importante. Sănătatea, finanțele, călătoriile, familia și prietenii nu au făcut salturi calitative mari, dar și-au consolidat pozițiile, dând semne de stabilitate. Poate și pentru că pretențiile noastre n-au mai fost așa mari. Dacă dau crezare știrilor, situația generală este în curs de înrăutățire, așa că nu pot decât să mă bucur dacă la noi se menține nivelul constant. Pe măsură ce trece vremea, în ciuda neplăcerilor inerente avansării în timp, e un adevărat deliciu să constați cum se alege
2012-2013 – SE ALEGE GRÂUL DE NEGHINĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366084_a_367413]
-
tot corpul. Cutremurata, făceam un pas înapoi și că o chemare a genunei, mă apropiam iarăși de geam privind profund tulburata imensul gol de sub picioare. Cred că eram albă la față și la plecare parcă nu-mi venea să dau crezare tălpilor că pot calcă în siguranță. Paris În ziua în care ne-am hotărât să vizităm hotelul Paris din Las Vegas, am trecut mai întâi pe langă hotelul Flamingo, admirând culoarea lui asemenea frumoasei păsări de la care a împrumutat numele
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
că mor iar, flori de tei Când azi nu pot să-ți mai citesc poeme. Și vrei cu nepăsare să te-ascunzi Și să mă pierzi în tainică uitare Dar mugurii din germenii fecunzi Ai patimilor nu-ți vor da crezare... Pe mortu-n păpușoi să nu mai faci Într-o capelă rece-ntre icoane Că-i întărâți pe sfinți și chiar pe draci Și te sufocă-n ceară și coroane Și nici să te conservi în eprubetă Formolizat ca Bulă-n
AI SORBIT TOT ARSENALUL DORURILOR MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351837_a_353166]
-
Hristos mai mult din perspectivă duhovnicească decât din perspectivă fizică. Totuși sunt suficiente mărturii în Sfânta Scriptură referitoare la frumusețea fizică a Domnului, în pofida profeției lui Isaia care Îl vede pe Mesia ca fiind „urât” la înfățișare: „Cine a dat crezare soliei noastre și brațul Domnului cui s-a descoperit? Crescut-a înaintea Lui ca o odraslă și ca o rădăcină din pământ uscat. Nu avea nici chip, nici frumusețe ca să ne uităm la El și nici înfățișare ca să ne fie
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]