13,394 matches
-
de art. 19 din Legea nr. 682/2002. Cu privire la apelantul B., Înalta Curte a constatat că a formulat un denunț înregistrat la unitatea de parchet sub numărul X/P/2016, ce a fost trimis spre instrumentare la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Brașov (BCCO - Brașov), iar prin Ordonanța din data de 15 februarie 2016 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
are obligația verificării și respectării permanente a cadrului legal în ceea ce privește desfășurarea activității sale. De asemenea, pornindu-se de la înțelesul dat noțiunii de „acces la un sistem informatic“ în cuprinsul Raportului explicativ al Convenției Consiliului Europei asupra criminalității informatice (Budapesta, 2001) și al art. 138 alin. (3) din Codul de procedură penală, s-a arătat că, în situația în care un astfel de sistem este protejat prin măsuri de securitate, accesul se face de către făptuitor pe baza
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
În cuprinsul considerentelor acesteia (paragraful X.2.A) s-a stabilit că, „Spre deosebire de Legea nr. 161/2003, care, în art. 35 alin. (2), reglementa înțelesul sintagmei «fără drept», Codul penal, deși a preluat toate infracțiunile din titlul III - Prevenirea și combaterea criminalității informatice al cărții I - Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției din Legea nr. 161/2003, precum și o parte din definițiile date unor noțiuni («sistem informatic», «date informatice»), nu cuprinde o dispoziție similară. Având însă în vedere împrejurarea că prevederile
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
persoanei fizice sau juridice competente, potrivit legii, să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic ori de a desfășura cercetări științifice sau de a efectua orice altă operațiune într-un sistem informatic. ... Convenția Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 2001, ratificată prin Legea nr. 64/2004 Articolul 2 Accesarea ilegală Fiecare parte va adopta măsurile legislative și alte măsuri considerate necesare pentru a incrimina ca infracțiune, potrivit dreptului său intern, accesarea intenționată și
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
al României, Partea I, nr. 650 din 26 iulie 2018, paragraful 31, dar și literatura de specialitate (George Antoniu, Tudorel Toader și colaboratorii, Explicațiile noului Cod penal, vol. IV, Editura Universul Juridic, București, 2016, pag. 855; George Zlati, Tratat de criminalitate informatică, Editura Solomon, 2020, pag. 147-148; Georgina Bodoroncea, Valerian Cioclei și colaboratorii, Codul penal, Comentariu pe articole, art. 1-446, Ediția a 3-a revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, București, 2020, pag. 1670-1671), precum și practica judiciară, inclusiv cea a
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
se desfășoare fără drept, adică, cu alte cuvinte, ilegal sau neautorizat. Deși Codul penal a preluat, în capitolul VI - Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor informatice din titlul VII al Părții speciale, toate infracțiunile din titlul III - Prevenirea și combaterea criminalității informatice al cărții I - Reglementări generale pentru prevenirea și combaterea corupției din Legea nr. 161/2003, precum și o parte din definițiile date unor noțiuni („sistem informatic“, „date informatice“), nu a explicat și conținutul sintagmei „fără drept“, precizarea semnificației acesteia regăsindu
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
folosite în cadrul unei anumite activități, motiv pentru care orice analiză sub acest aspect excedează operațiunii de stabilire a tipicității infracțiunii reglementate de art. 360 alin. (1) din Codul penal (în acest sens a se vedea George Zlati, Tratat de criminalitate informatică, Editura Solomon, 2020, pag. 236, 240-241). Ca atare, atitudinea ulterioară a autorului, care nu se integrează în conținutul constitutiv al infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, poate cel mult întruni elementele de tipicitate ale unei/unor alte infracțiuni
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
procedurile prevăzute la punctele 2 și 3 din capitolul 3 al anexei la Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, și cu cerințele din anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță. (3) Structura și setul de date privind vehiculele și deținătorii acestora, necesare căutărilor automate prevăzute la alin. (1) , precum și elementele de date furnizate ca rezultat al
ORDONANȚĂ nr. 8 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251250]
-
1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale; ... ... 2. La articolul 6 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: f) identificatorul de utilizator unic
LEGE nr. 169 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255939]
-
Frontieră Română și Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, precum și celelalte unități de parchet au dreptul să solicite și să primească „informații financiare“ și „analize financiare“, iar Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins: b) Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, Parchetele de pe lângă Curțile de Apel și Tribunale; ... ... 2. La articolul 6 alineatul (2), litera f) se modifică și va avea următorul cuprins: f) identificatorul de utilizator unic
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Română și Direcția Generală Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne; ... b) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică și Secția parchetelor militare, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; ... c) Departamentul pentru Lupta Antifraudă. ... (2) Accesul celorlalte unități de parchet la registrul centralizat de conturi bancare, respectiv la informații financiare și analize financiare oferite de Oficiu se face
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
de vedere constituțional. Totodată, autoarea susține că se aduce atingere și dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, fiind neclar temeiul instituirii unui tratament juridic inegal între procurorii Direcției Naționale Anticorupție și cei ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cât privește condițiile de numire. ... 5. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului pentru a
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
constituită în acest scop.» [...]“; ... – Art. VII: „Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
a reglementat norme tranzitorii care asigură modul de conformare la noile cerințe legale. ... 12. Raportat la condiția de vechime minimă necesară pentru a fi numit în funcția de procuror în cadrul DNA și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), cu privire la evoluția contextului normativ existent începând de la data intrării în vigoare a actelor de reglementare primară care au înființat cele două direcții specializate, Curtea reține că, inițial, pentru a fi numit în funcția
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, și art. 8 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004]. Ulterior, prin art. I pct. 3 din Legea nr. 601/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2004 privind creșterea transparenței în
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 stabilesc, pe de o parte, că
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 22 noiembrie 2016, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 stabilesc, pe de o parte, că DIICOT este o structură specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, iar, pe de altă parte, că DNA este compusă din procurori specializați în combaterea corupției. Rezultă caracterul specializat al celor două structuri de parchet, ceea ce înseamnă că procurorii care le compun au o specializare în domeniile
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
în data de 23 iulie 2018 [...] s-a prevăzut majorarea, de la 6 la 8 ani, a vechimii în funcția de procuror sau judecător, necesară pentru numirea procurorilor în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism“ și, totodată, că, „potrivit art. V din Legea nr. 207/2018, «Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiți în funcție în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism“ și, totodată, că, „potrivit art. V din Legea nr. 207/2018, «Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiți în funcție în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri»“, întărește constatarea potrivit căreia preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018 nu motivează urgența, imposibilitatea amânării reglementării sau existența situației extraordinare
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
Ordonanța Guvernului nr. 92/2018, potrivit căreia „Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al Direcției Naționale Anticorupție, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
Legii nr. 207/2018, la care se face referire în nota de fundamentare a ordonanței, și care prevede că „Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt numiți în funcție în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție rămân în funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul acestor structuri.“, aceasta din urmă stabilind în mod just succesiunea în timp a normelor modificate din Legea nr. 304/2004 și a normelor modificatoare. De
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
ministrului justiției, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a prim-adjunctului și adjunctului acestuia, a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncților acestuia, a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncților acestuia, precum și a procurorilor șefi de secții ai acestor parchete, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; art. I pct. 5 din ordonanță a introdus un nou alineat la art. 54 din
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
pct. 1 din ordonanță a modificat alin. (3) al art. 79^1 din Legea nr. 304/2004, în sensul majorării de la 8 ani la 10 ani a vechimii procurorilor pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și, de asemenea, a modificat alin. (9) al art. 79^1 din Legea nr. 304/2004, în sensul precizării sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
din Legea nr. 304/2004, în sensul precizării sancțiunilor disciplinare prevăzute la art. 100 lit. b)-e) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru care intervine revocarea procurorilor numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. În acest context de reglementare, prin art. VII din ordonanța de urgență, legiuitorul delegat a stabilit că „Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]