730 matches
-
Oscar Print, București, 2003. Stănișor, Emilian; Bălan, Ana; Pripp, Cristina, Universul carceral, Editura Oscar Print, București, 2004. Stoica, Mihai Gheorghe, Concepții și teorii prihologice și psiho-sociale privind delincvența, Editura Multimedia, Arad, 1998. Sutherland, Edwin H.; Cressey, Donald R., Principes des criminologie, Éditions Cujas, Paris, 1966. Stoian, Mihai, Minorii în derivă, București, 1972. Sykes, Gresham M., The Society of Captives: A Study of a Maximum Security Institution, Princeton University Press, Princeton, 1958. Ștefan, Eugen Bruno, Minorii în detenție, teză de licență nepublicată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
www.oip.org Observatoire International des Prisons. www.penalreform.org Penal Reform International. www.kcl.ac.uk/depsta/rel/icps International Centre for Prison Studies. www.arapej.org Association Réflexion Action Prison et Justice. http://afc-assoc.org Association Française de Criminologie. www.apt.ch Association pour la prévention de la torture (APT). www.associationofprisoners.org.uk Association des prisonniers. www.icpa.ca International Corrections and Prisons Association. www.nacro.org.uk National Association for the Care Resettlement of Offenders. www.prisonactivist.org
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
2004. 212 D. Gonin, La santée incarcérée, Éditions L'Archipel, Paris, 1991. 213 C. de Beaurepaire, "Psychopathologie et détention: données et réflexion clinique", în Revue française des affaires sociales, vol. 51, nr. 1, 1997, p. 32. 214 Thierry Albernhe (coord.), Criminologie et Psychiatrie, Éditions Ellipses, Paris, 2000, p. 114. 215 Dominique Lhuilier, Aldona Lemiszewska, op. cit. 216 Maurice Diennet, Le Petit Paradis, Éditions Robert Laffont, Paris, 1972. 217 APADOR-CH, Raport anual 2002, București, ediția electronică. 218 Alain Cugno, Sortir de l'education
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pp. 202-206). Presiunea subculturilor delincvente promovate prin mass-media, filme, muzică influențează direct conduita minorilor și dinamica actuală a delincvenței și criminalității. Indivizii care săvârșesc infracțiuni precum furtul adeseori săvârșesc și agresiuni sau sunt implicați în traficul și consumul de droguri. Criminologia a stabilit una din cele mai strânse legături între delincvență și toxicomanie inclusiv alcoolism. Raporturile între sinucidere și toxicomanie sunt de asemenea foarte strânse. Sinuciderile și tentativele de sinucidere sunt foarte frecvente în rândul persoanelor care consumă substanțe psihotrope. Alcoolul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în familiile cu mulți copii. Pe de altă parte în literatura de sociologie a devianței se consemnează rolul negativ asupra procesului de socializare în familiile cu un singur copil. 4.1.3. Rolul factorilor psihici în determinarea comportamentului deviant În criminologia contemporană, factorii psihici au o mare pondere în etiologia crimei, alăturându-se factorilor biologici și sociali. Unii autori consideră factorii psihici având o importanță mărită comparativ cu restul factorilor criminogeni. Factorii biologici și sociali pot acționa doar dacă trec prin
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
factorii sociali și fizici sunt interiorizați și însușiți de factorii psihici, astfel încât primii trezesc nevoi, dorințe și planuri mintale care se pun apoi în aplicare. Studiul factorului psihic impune o tratare a fenomenului atât din perspectiva psihiatriei, cât și a criminologiei. O determinare din perspectivă psihiatrică clasifică acești factori în trei categorii: factori motivaționali, factori cognitivi, factori conativi. Factorii motivaționali sunt factorii propulsivi, cei care determină la acțiune. Aici se înscriu trebuințele, mobilurile, tendințele, emoțiile, dorințele. Factorii cognitivi sunt factori de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să anticipeze consecințele și implicațiile acțiunilor întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de inteligență mai mic se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat că în rândul tinerilor cu abateri comportamentale cu cât gradul de instrucție este mai scăzut cu
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
în această privință, dar trebuie subliniat că nu orice elev cu rezultate slabe este un potențial delicvent. 4.1.5. Aglomerările urbane și influența lor asupra comportamentului deviant Vecinătatea este, alături de familie, mediul primar al copilului. Încă de la începuturile sale, criminologia a semnalat corelația care există între infracționalitate și anumite cartiere, în care locuiesc într-o suprafață restrânsă mai multe familii. Mediul urban creează premisele dezvoltării unui mediu viciat, în care minorii sunt victime. Marile orașe acordă cadrul de existență pentru
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
direct al dezorganizării sociale unii autori evidențiază faptul că delicvenții juvenili crescuți în zonele defavorizate economic comit alt gen de infracțiuni decât delicvenții minori din zonele rezidențiale. Privind valorile sociale ca un important suport în determinarea comportamentului deviant al tinerilor, criminologii consideră că subcultura reprezintă o subdiviziune a modelelor culturale la care participă o parte din grupurile sociale. Din acest motiv, orice subcultură are un sistem valoric diferit de cel al societății. Acest fenomen este amplificat, de tendința asocierii minorilor în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
XVI-lea, pauperismul era considerat infracțiune și sancționat ca atare. Conform concepțiilor morale ale timpului, săracii erau considerați o subcategorie socială, formată din ,,ființe degenerate" care aleg în mod deliberat calea sărăciei. Aceste concepții urmau fidel interpretările Școlii Clasice de Criminologie, care aprecia că infractorii ajung în această condiție fiindcă reping soluțiile legitime și aleg calea ilegală. Această concepție a fost abandonată o dată cu apariția darwinismului, care adopta teoria cu privire la lupta pentru supraviețuire, care permite celor puternici să acumuleze bunuri, rezervându-le
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
New York. Aldinger, C., Whitman, C.V. (2003), "Skills for Health: Skills-based Health Education including Life Skills: An Important Component of a Child-friendly", Health-promoting School. The World Health Organization's Information Series on School Health: Document 9. Geneva,WHO. Amza, T. (2000), Criminologie teoretică, Editura Lumina Lex București. ANA, (2014), Raport național privind situația drogurilor. România Noi evoluții și tendințe. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO RN 2014.pdf. ANA, (2013), Raport național privind situația drogurilor. Noi evoluții, tendințe și informații detaliate cu privire la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
importante au avut și profesorul de geografie economică la Academia Comercială din București, Gheorghe Arghirescu, titular în perioada 1919- 1937, precum și Constantin Rădulescu (1872-1938), magistrat până prin 1894, apoi avocat în Baroul de Ilfov, iar din 1920 titular al cursului de criminologie de la Universitatea din Cernăuți 23. În lecturile noastre am mai întâlnit câteva personaje despre care unii autori arătau că și-ar fi susținut doctoratul în drept la Bruxelles. Din păcate, numele lor nu le-am regăsit în listele oficiale, prezentate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Saint-Petersburg unde se str?duie s? edifice un adev?raț �nv???m�nt de ?tiin?e sociale. La scurt timp s-a lansat �n politic?, pun�nd practic cap?ț carierei de cercet?tor. [Barnes ?.a., 1948] �n Italia, de la criminologie la sociologia paretian? �n secolul al XVIII-lea, marele filosof Vico � r?mas pu?în cunoscut �n Fran?a � se ar?tase foarte atent la diversitatea popoarelor ?i a obiceiurilor lor. Aceast? diversitate nu era fructul reflexiilor sau, ?i mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care domin? neokantianismul ?i idealismul, sociologia este identificat? cu pozitivismul comtian ?i la ea nu fac referin?? dec�ț unii cercet?tori izola?i precum Morselli. �n sfera academic?, c�teva elemente de sociologie s�nt introduse de c?tre criminologii al c?ror ?ef de grup este medicul Cesare Lombroso. Pentru acesta, orice om este riguros condi?ionat de morfologia personal? ?i de particularit??ile existen?ei sale. Fiind determinat, comportamentul fiec?rui individ este previzibil. Lu�nd criminalitatea că
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au produs vreodat? undeva, cu toate consecin?ele dezastruoase asupra unei imagini sociale at�ț de greu cucerite (Weiss, �n [52]). La c?derea fascismului mussolinian, sociologia disp?ruse aproape complet de pe scena intelectual? ?i ?tiin?ific? italian?: nici faimoasa criminologie pozitivist? de la sf�r?ițul secolului anterior, nici ?coală de sociologie a lui Pareto n-au avut posteritate �ntr-un univers ideologic fundamental ostil, dominat acum �ntrutotul de marxism. Doar inteligen?ia catolic? milanez? mai p?streaz? sociologia �n via??, iar
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din Abidjan, care l-a ajutat să-și termine studiile și să se înscrie la Seminarul Teologic unde a făcut doi ani. Cînd a venit războiul, seminarul s-a închis. La sfîrșitul războiului, Moussa s-a înscris la Facultatea de Criminologie unde a urmat patru ani, dar intr-o seară de Crăciun, pe cînd se întorcea de la biserică, a fost bătut și înjunghiat de un grup de necunoscuți. După ce și-a revenit, nu mai visa decît să plece într-o țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
serios, după care s-a putut prezenta la programul de integrare din Șomcuța Mare unde spune că a avut o profesoară excepțională. După ce și-a obținut și cetățenia română și a putut să-și echivaleze diplomele de bacalaureat și de Criminologie, s-a înscris la facultatea de Drept, acum își dă masteratul la Cluj și astfel Moussa-Moise Yeboua Quattara va fi în curînd primul avocat negru din Baroul României. Anul viitor, în afară de intrarea în Barou, Moise va face nuntă mare cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
3 % 0,2% 9,1% Suceava 80,1 % 1,4% 8,4% 3,3% 0,5 % 0,2% 5,5% Câmpulung 68,2 % 0,8% 16,9% 5,5% 0,1% 8,2% * Bucovina, revistă lunară de drept, sociologie și criminologie - doctrină, legislație și jurisprudență - sociologie generală - știință, clinică și legislație penitenciară comparată - antropologie și antropometrie - psihiatrie - psihologie și patologie criminală, apare în martie, 1927 la Cernăuți, redacția și administrația în str. Iancu Flondor nr.7. Director C. Rădulescu, doctor în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-le la dispoziție studii de doctrină, critică juridică, prin publicarea și adnotarea jurisprudenței instanțelor vis a vis de litigiile ivite și legile țării. Tratând chestiunile doctrinare de drept interprovincial, de drept comun și nouă legislație, dezbătând problemele sociale și de criminologie, revista își propunea să fie o „tribună a Bucovinei juridice, în coloanele căreia fiecare magistrat, fiecare avocat va putea prin studii, articole sau adnotări de hotărâri ale tuturor instanțelor judecătorești săși spună cuvântul asupra acestor probleme, în cadrul obiectului ei pur
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
volumului citat: „Această revistă, singura de felul ei în toată România, vine să se înșiruie cu demnitate alături de celelalte buletine ale Universității cernăuțene, cum sunt: Codrul Cosminului, Buletinul Facultății de științe din Cernăuți, Bucovina, revistă lunară de drept, sociologie și criminologie sub direcția dlui C. Rădulescu.” Lucrarea se încheia cu „Rapoarte de la al II-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al filologilor români” iar în anexă: N. Georgescu - Tistu: organizarea bibliografiei filologice, raport anual asupra activității Cercului de Studii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în rândul economiștilor, care atrag atenția asupra factorilor demoralizatori ce izvorăsc din pragurile democratice cu care se confruntă investitorii de peste hotare, dar și în rândul administratorilor publici (de exemplu Caiden și Caiden 1977) și criminologilor (precum Klitgaard 1991; Leiken 1996). Criminologii în special arată că corupția politică instituționalizată la nivel înalt este o sursă a criminalității financiare și a celei organizate, a ineficienței administrative și a corupției judiciare. La urma urmelor, dacă criminalii își pot cumpăra libertatea, descurajarea legală este minimă
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
resurselor, școala alienistă a lui Bénédict Augustin Morel, degeneraționismul lui Max Nordau a cărui carte, Degenerescență, era deja tradusă în românește în 1894, autorul fiind destul de popular la noi ca pretutindeni în Europa fin de siècle, dar și școala de criminologie ita- liană cu Lombroso, Sighele și Ferrero, precum și ceva darwinism reluat în discuțiile pe marginea lui de către Spencer și Haeckel, ultimul reproiectându-l într-o viziune de reflex milenaristo-distopic. Sub pretextul că dorește să rezolve un paradox al societății moderne, „de ce
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
1905, dată după care a retezat orice legătură cu Guvernul țarist și s-a lansat ferm În politica antidespotică, continuându-și În același timp dificila activitate juridică. Din 1905 până În 1915 a fost președintele secției ruse a Asociației Internaționale de Criminologie și la conferințele ținute În Olanda se amuza și uluia asistența traducând oral, când era nevoie, discursurile din rusă și engleză În germană și franceză și viceversa. Se pronunța elocvent Împotriva pedepsei capitale. Își respecta neabătut principiile În viața personală
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
emigrației, Rul (Cârma) până la asasinarea lui În 1922 de către un tâlhar sinistru, pe care Hitler l-a numit În timpul celui de-al Doilea Război Mondial Însărcinat cu problemele emigranților ruși. A scris mult, În principal pe teme de politică și criminologie. Cunoștea à fond proza și poezia mai multor țări, știa pe dinafară sute de versuri (poeții ruși preferați erau Pușkin, Tiutcev și Fet - a publicat despre acesta din urmă un frumos eseu), era o autoritate În materie de Dickens și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
adevăr, un om foarte activ, dar așa cum se Întâmplă deseori cu copiii unor tați celebri, eu vedeam activitățile lui prin prisma mea, care descompunea În nenumărate culori Încântătoare lumina destul de austeră pe care o zăreau profesorii mei. Diversele lui preocupări - criminologie, legislație, politică, activități editoriale și filantropice - Îl obligau să asiste la numeroase ședințe de comitet care se țineau deseori la noi acasă. Apropierea acestor ședințe putea fi Întotdeauna dedusă dintr-un sunet specific care se auzea dinspre capătul Îndepărtat al
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]