51,775 matches
-
de probleme omenești care sunt numai ale ei, o lume-unicat, inconfundabilă. Și totuși există afinități, există consonanțe de atitudine între opera bengesciană și aceea a lui Marcel Proust, există o întâlnire între acestea, măcar în punctul de unde amândouă dezvoltă o critică a snobismului, văzut ca dimensiune sufletească. Pe drept cuvânt subliniază Eugenia Tudor-Anton contribuția fondatoare a Hortensiei Papadat-Bengescu în proza românească a începutului de veac XX, alături de aceea a lui Liviu Rebreanu și Camil Petrescu, pe de o parte, și a
Noi cărți despre "marea europeană" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15269_a_16594]
-
mai seducător, Morți de rîs. Ele se anunță deja ca o referință bibliografică a domeniului abordat. La acestea se adaugă două eseuri de mai mici dimensiuni, dar nu mai puțin incitante, Uvertura metacritică și Arta în cauză. Temele sunt variate, critica imanentă, genul și opera, comicul și aprecierea subiectivă pe care i-o face receptorul, ficțiunea și dicțiunea la Chateaubriand, Poetica lui Aristotel, Estetica lui Hegel, catedrala ideală a lui Viollet-le-Duc, dar și westernul, jazzul, filmul serial, Vermeer, arta modernă. Digresiunile
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
prea controlată. Am revenit cu Figuri IV și am continuat, împingînd lucrurile mai departe, după cum bine ați observat, în Figuri V la acest tip de carte mai capricioasă, acest gen, dacă vreți, capricios care este culegerea de eseuri. Opoziția între critică și poetică este mai fragilă decît se credea... Critica, la fel ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență. M.C.: Lărgirea poeticii de la literar către artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
continuat, împingînd lucrurile mai departe, după cum bine ați observat, în Figuri V la acest tip de carte mai capricioasă, acest gen, dacă vreți, capricios care este culegerea de eseuri. Opoziția între critică și poetică este mai fragilă decît se credea... Critica, la fel ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență. M.C.: Lărgirea poeticii de la literar către artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
cu toate acestea, în Figuri V e mai mare interesul pentru literatură, asta nu pentru că țin să revin la literatură ci pentru că lucrurile s-au prezentat astfel, ceea ce bineînțeles nu promite nimic pentru viitor. M.C.: Păreți ironic față de ideea de critică imanentă, structurală sau tematică, care a făcut carieră în anii '60. Această luare de poziție vine dintr-o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp de decenii imanentă, nu este chiar atît de imanentă pe cît pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
imanentă, nu este chiar atît de imanentă pe cît pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția între istoria literară și critica literară, opoziția între critica singulară, numită și noua critică, sau critică tematică, degajată de orice presupoziții de istorie literară, și între poetica, sau teorie literară, cu caracterul ei general, mi se pare că această opoziție este mai fragilă decât se
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
atît de imanentă pe cît pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția între istoria literară și critica literară, opoziția între critica singulară, numită și noua critică, sau critică tematică, degajată de orice presupoziții de istorie literară, și între poetica, sau teorie literară, cu caracterul ei general, mi se pare că această opoziție este mai fragilă decât se credea și că, într-
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
pare pentru unele motive tehnice pe care le expun în acest text, dar fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția între istoria literară și critica literară, opoziția între critica singulară, numită și noua critică, sau critică tematică, degajată de orice presupoziții de istorie literară, și între poetica, sau teorie literară, cu caracterul ei general, mi se pare că această opoziție este mai fragilă decât se credea și că, într-un anume fel, critica la
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
noua critică, sau critică tematică, degajată de orice presupoziții de istorie literară, și între poetica, sau teorie literară, cu caracterul ei general, mi se pare că această opoziție este mai fragilă decât se credea și că, într-un anume fel, critica la fel, ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
decât se credea și că, într-un anume fel, critica la fel, ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
de literatura fin-de-sičcle franceză. Rimbaud a reprezentat un punct de reper pentru el. Les voyelles sintetiza o întreagă discuție despre "alchimia verbului": "A noir, E blanc, I rouge, U vert, O bleu: voyelles,/ je dirai quelque jour vos naissances latentes." Critica literară a remarcat în opera lui Rimbaud percepția sinestezică specifică simboliștilor, corespondențele între culoare, sunet și miros dintr-o perspectivă strict literară, iar din punct de vedere extraliterar tradițiile ermetice, ocultiste ce speculează litera, pe de o parte, și fenomenul
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
de asemenea o variantă franceză a prefeței semnate de Gabriel Dimisianu și a fragmentelor critice de la sfîrșit. Fragmentele critice, mai mult decît necesare în cazul acestui poet martor al atîtor decenii de tribulații politice și, de ce nu, de tribulații ale criticii literare în raport cu poezia sa, umplu un gol, dar oarecum cu zgîrcenie. Textele aparțin mai multor critici (Marin Mincu, Mircea Iorgulescu, C. Stănescu, Eugen Simion, Cornel Regman, Ovid S. Crohmălniceanu), dar sînt în general fragmente foarte scurte și urmează cumva o
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
sfîrșit. Fragmentele critice, mai mult decît necesare în cazul acestui poet martor al atîtor decenii de tribulații politice și, de ce nu, de tribulații ale criticii literare în raport cu poezia sa, umplu un gol, dar oarecum cu zgîrcenie. Textele aparțin mai multor critici (Marin Mincu, Mircea Iorgulescu, C. Stănescu, Eugen Simion, Cornel Regman, Ovid S. Crohmălniceanu), dar sînt în general fragmente foarte scurte și urmează cumva o linie comună de apreciere. Lipsește, de pildă, referirea la cronica din 1989 a lui Nicolae Manolescu
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
la cronica din 1989 a lui Nicolae Manolescu, cronică foarte importantă în exegeza acestui autor. Fie că sîntem sau nu de acord cu ce scria criticul în urmă cu 13 ani, abordarea lui era mult diferită de aceea a celorlalți critici ai perioadei și propunea o altă direcție. În viziunea sa, Geo Dumitrescu nu era un poet ironic și ludic, nu se înscria în familia "muntenilor", nu-i avea urmași pe Marin Sorescu și pe Nichita Stănescu, ci era "primul nostru
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
ne-am afla în fața unei opere care se încheie oarecum în anii '70 în sensul originalității, după care apar diverse antologii și colecții, deci problema permutării textelor, a montajului e una esențială. De altfel, poetul a și mizat pe aceasta. Critica a semnalat ineditul construcției din Jurnal de campanie, iar în 1989 Nicolae Manolescu făcea o întreagă discuție în jurul aceleiași probleme, optînd pentru dispunerea cronologică. Eugen Simion discută despre opera lui Geo Dumitrescu în Scriitori români de azi urmînd aceeași linie
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
față de anul scrierii poemelor. Una dintre ultimele poezii din volum e Libertatea de a trage cu pușca. Din volumul Biliard lipsește tocmai poemul pe care l-am învățat cu toții la școală, Cîinele de lîngă pod, poemul cel mai prizat de critică și cel mai cunoscut de public. Apare în schimb Fabula cu maimuța, poem prezent într-o antologie recentă a celor mai frumoase poezii, alese de un poet mai tînăr. Dacă nu e întîmplător, gestul poate fi considerat semnificativ. Geo Dumitrescu
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
a găsit distribuitori decât în zona germanofonă. Câștigător a fost desemnat filmul lui Haupt și s-au auzit voci care au considerat că succesul filmului s-ar fi datorat nu atât valorii sale artistice, cât mai ales susținerii venite din partea criticilor de limbă germană, (evident mai numeroși decât cei romanzi). Totuși, însuși faptul că, anual, anumite filme reușesc să treacă frontiera lingvistică și capătă o oarecare notorietate la nivel național, face ca ceremonia găzduită de cinci ani încoace de "Zilele de la
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
pentru sumarul antologiei Moartea morții mele (Editura Dacia, 1999). Studiu al mecanismului social-politic care a generat atîta deznădejde omului Vintilă Horia și atîta stare sufletească pentru poezia exilului, Cuvîntul înainte vine să completeze cu demonstrații abrupte, cînd este vorba de critică îndreptățită, și cu plăcerea restabilirii adevărului, cînd este cazul, capitolulVintilă Horia sau sensurile "resemnării" active, în trei părți: Biruința prin suferință; Replămădirea contemplativă a lumii; Un prag al trecerii din volumul de "reevaluări critice ale exilului" Întoarcerea proscrișilor (1998). Înainte
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Virgil Ierunca, acuzat - risum teneatis! - de pactizare cu comunismul: "Ca fost om al stîngii comuniste, Virgil Ierunca va păstra optica și metodologia acesteia, întorcîndu-le împotriva presupușilor dușmani. Va ignora mecanismul, pe "călăi", și va stigmatiza victimele. Rezultatul a fost o critică pe dos, fără perspectiva proceselor culturale lăuntrice din România. După 1968, prin Miron Radu Paraschivescu, dar și prin alții, Virgil Ierunca va reface legătura cu foștii lui comilitoni politici din România, fraternizînd cu echipa kominternistă din cultura română, devenindu-i
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
secția acestuia de propagandă, ci doi autori, de altminteri, cu totul marginali în ierarhia literară oficială, ar fi "stabilit" odioasele operații! Vînătoarea de vrăjitoare se desfășoară din plin. Prolectultismului, acțiunii sale antiaxiologice li se recunoaște doar o adresă antiromânească. Înlocuind critica necesară a comunismului, xenofobia se manifestă ca o încercare de îndreptățire a acestuia: "Seria de atacuri, de mai tîrziu, asupra lui G. Călinescu, semnate de Vicu Mândra, de N. Tertulian, care vor culmina în 1948 cu cele ale lui Ion
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
a comunismului, xenofobia se manifestă ca o încercare de îndreptățire a acestuia: "Seria de atacuri, de mai tîrziu, asupra lui G. Călinescu, semnate de Vicu Mândra, de N. Tertulian, care vor culmina în 1948 cu cele ale lui Ion Vitner, "Critica criticii" (1949), ca și cele de mai tîrziu, împotriva romanelor "Bietul Ioanide" și "Scrinul negru", își au originea în "Răspîntia" lui I. Ludo. Grosolănia de limbaj, disprețul față de valorile intelectului, exclusivismul dur, ura energică față de valorile și de spiritul culturii
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
comunismului, xenofobia se manifestă ca o încercare de îndreptățire a acestuia: "Seria de atacuri, de mai tîrziu, asupra lui G. Călinescu, semnate de Vicu Mândra, de N. Tertulian, care vor culmina în 1948 cu cele ale lui Ion Vitner, "Critica criticii" (1949), ca și cele de mai tîrziu, împotriva romanelor "Bietul Ioanide" și "Scrinul negru", își au originea în "Răspîntia" lui I. Ludo. Grosolănia de limbaj, disprețul față de valorile intelectului, exclusivismul dur, ura energică față de valorile și de spiritul culturii române
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
originea în "Răspîntia" lui I. Ludo. Grosolănia de limbaj, disprețul față de valorile intelectului, exclusivismul dur, ura energică față de valorile și de spiritul culturii române, care caracterizează articolele scrise de I. Ludo sub protecția katiușelor, vor trece în bagajul curent al criticilor literari autorizați". Suprarealiștilor (în bloc, căci ne aflăm la un pas de conceptul nazist al "artei degenerate" de către evrei!) li se pune în cîrcă adeziunea la comunism: Iar faptul că suprarealiștii devin cei mai prozaici și mai angajați oameni ai
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
dlui Popa la cele patru întrebări din revista ieșeană. E dreptul d-sale să creadă, de pildă, că autorul Momentelor este unul "de divertisment, de consum" și să se mire cum de au putut fi luate în serios și generalizate "criticile minore și particulare ale unui scriitor de mărunțișuri." Dar cînd dl Popa face un pas mai departe și socotește "o porcărie" ideea atîtora "că această canalie de geniu a oglindit epoca, dar a și format-o, pe ea și posteritatea
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]