55,283 matches
-
studiaseră la Paris și cei care aveau formație germană: se observa asta mai ales după plete, pe care "parizianul" din Mircești le purta cu mîndrie. Biografiile sînt suculente, cu amănunte neașteptate (și, unele, nu îndeajuns verificate). Tot să citești așa critică sau literatură, cum vreți să-i spuneți. A fost reeditată de curînd și Viața lui I.L. Caragiale. O savuroasă carte, mai mult decît simplu material documentar. Tot timpul îți pui întrebarea de ce un spirit atît de fin se epuizează în
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
că din confruntările aparent ireductibile dintre cele două părți apar, pentru cine știe să vadă, ca la o radiografie, punctele vulnerabile, nebănuite poate. Nicolae Manolescu este preocupat de "dificultățile -de a-i citi și de-ai înțelege- pe care noii critici le au cu scriitorii vechi". Ne place sau nu, tinerii îi judecă pe predecesori cu nonșalanță și este posibil ca anumite lucruri care pentru unii au însemnat o importantă miză, pentru cei de peste oarecare timp să devină dacă nu de
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
fost cu adevărat luptătoare dacă ar fi fost accesibile publicului larg la timpul potrivit. Ele există acum peste tot și e bine și așa. Or el este negat ca scriitor, pur și simplu, cu seninătate, de cel mai în vogă critic. Și atunci? Metafora are și ea rolul ei și numai graba poate justifica desconsiderarea ei. Eu cred că Ana Blandiana a rostit un memorabil vers "suntem un popor vegetal" și fie și numai pentru asta și ar merita să fie
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Gheorghe Grigurcu Și legendele au uneori cusururi. Șerban Cioculescu a intrat în legendă cu imaginea preponderentă a unui raționalist uscat, "voit antisubiectiv", excluzînd din componența actului critic "orice demers extralogic", oficiant al unei critici "de sistematică distanțare" față de obiect. Un gen de ascet al rațiunii de iluministă factură (nec plus ultra), căruia i-ar veni greu, dacă nu de-a dreptul cu neputință, a se apropia de
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
ermetică", n-ar putea, așadar, fi, socotește Șerban Cioculescu, decît una de "intuiție simpatică" a obiectului, care cere "o conivență a simțirii dincolo de convențiile artei sociale clasice", adică ceea ce estetica germană desemnează prin termenul de Einfühlung. Abdică oare autorul Varietăților critice, prin asemenea propoziții, de la criteriul rațiunii? Cîtuși de puțin, întrucît rațiunea se cade a intra nu doar în operația de tîlcuire a exegetului, ci și în cea de elaborare a poetului. Voința, disciplina, ca resorturi ale lucidității suverane, au constituit
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
clar, ci rostul de a păstra zonei obscure a conștiinței caracterul ei nebulos". Nu e departe teoria bergsoniană a duratei vii, concrete, calitative, de esență spirituală, sfidătoare a generalităților oneroase, care girează viul artistic, împărtășită în mod declarat de coechipierul criticului în discuție, Vladimir Streinu. Bineînțeles, nu sînt evitate obiecțiile de care se izbea (și se mai izbește!) o atare mutație a poeziei, ce, refuzînd adaptarea la un context inert, reclamă, invers, adaptarea unui public specializat la limbajul novator. Reprezentanții unei
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
evocatoare". Spre a consemna, în altă parte, "efectul magic al poeziei" sau "versuri de o astfel de magie". Ar fi putut fi menționată aici și notoria atracție a suprarealismului pentru practicile magice, pentru, în genere, primordialitățile enigmatice, dar autorul Itinerarului critic se arată reticent față de avangardă, asupra căreia are impresia a putea articula "îndreptățite rezerve"... Pe această cale, raționalistul oricum extrem de tolerant care a fost Șerban Cioculescu se apropie, s-ar părea în chip "scandalos" pentru cei obișnuiți a suspecta transcendența
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
le-a dedicat poeților noștri, de la Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, V. Voiculescu, Ion Vinea, Ion Pillat, Al. Philippide, Ion Minulescu la Virgil Gheorghiu, Radu Gyr, Radu Boureanu, Virgil Carianopol, Miron Radu Paraschivescu, confirmă disponibilitatea generoasă a criticului în raport cu poezia, antenele fine de care dispunea spre a o percepe și evalua, depășind etalonul strict cerebral, geometria rațională, într-o sferă a complexității inefabile. "N-are ce să caute aici cel ce nu e decît geometru! Dacă judecata lucrează
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
veninoasă între replicile ironice ale comesenilor. încetul cu încetul obiceiul se răspîndește, ca orice molimă a spiritului. Desigur, Caragiale este tot atît de vinovat pentru ivirea criticii de cafenea cît este Nietzsche pentru apariția hitlerismului. O altă rădăcină a exercițiului critic făcut după ureche, cu un talent care te scutește să mai înveți notele, ar părea că se află în interbelic. De la micul dejun și pînă la supeuri, marii noștri scriitori se întîlneau și conversau la masă, în localuri sau pe la
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
în favoarea lui). Orice cîrciumă sau cafenea postcomunistă e ridicată azi la rang de Capșa și orice criticastru crede că îl are pe Arghezi în el cînd se desparte de amici și se apucă de scris. Conversația de cafenea devine text critic astfel încît, citind o recenzie, de pildă, nu prea recunoști cartea despre care se scrie, ci recunoști opinia, îi știi sursa și poți anticipa judecata de valoare. Singurul care nu-și dă seama că scrie din auzite este semnatarul. Cei
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
circulație de Gabriela Omăt în Agende), Mihail Sebastian acuză mondenitatea criticii de întîmpinare și afirmă că ar fi capabil să stabilească �o listă complectă de relații și prietenii numai din lectura cărților de critică". Lucrurile au evoluat astăzi: lectura articolelor critice nu mai oferă doar oglinda prieteniilor literare, ci dă lista completă a ranchiunelor și dușmăniilor. Unii recunosc sincer: nu pot să-l sufăr pe X, nu pot să-i sufăr pe cei care... Răsfoirea cărții se transformă într-o simplă
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Instituționalizarea urechii ar trebui trecută în istoriile literare. Prioritatea urechii care ascultă față de ochii care citesc nu ține de generație, ci de înclinație, nu ține de o grupare (revistă) literară, ci de grupuscule de amici, nu e tutelată de un critic, ci de o firmă de local public, nu are legătură cu studiile, cu arta literară, ci cu arta de a prinde din zbor. Este, cred, principalul pericol din publicistica noastră de azi. Se citește cu urechile, nu cu ochii. Nu
Urechiștii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14865_a_16190]
-
Nicolae Manolescu Un critic literar a sărit ca ars cînd a citit într-un interviu al meu că operele literare ies treptat din actualitate ca să devină obiect de studiu. Mă amuză această naivitate jucată ca o feciorie intelectuală. Nu mai auzise colegul meu de
Actualitatea lecturii și studiul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14890_a_16215]
-
de haine noi în numărul anunțat de pe septembrie), reținem un articol al dlui Alexandru George despre sinuoasa cronologie a literaturii din comunism, despre "revenirile" unor scriitori și despre nulitatea altora. Cronicarul n-are a-i reproșa decît faptul că, foarte critic, e drept, ia totuși în discuție lamentabila Istorie a dlui Marian Popa. * Dl Romulus Cojocaru editează de ceva vreme la Turnu Severin (avem în față nr. 17) o revistă de cultură intitulată Caligraf, însoțită de antologii lunare (presupunem) din opera
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
ales câți cititori tineri mai pot atrage. Ar fi extrem de interesant, de pildă, de urmărit aceste aspecte statistic, în cifre referitoare la vânzări, vârsta cititorilor etc. pe care editura să le și facă publice periodic. O mare parte din dilemele critice referitoare la literatura ultimelor trei decenii s-ar clarifica, cred, cu rezultate dintre cele mai neașteptate. Dăruiește-ți o zi de vacanță este un volum antologic din proza scurtă a Gabrielei Adameșteanu, publicată în două cărți înainte de 1989. Prefața semnată
Povestiri actuale despre o lume trecută by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14868_a_16193]
-
după puncte de reper mobile, asemănătoare unor iceberguri, care înlesnesc înaintarea, prezervînd totuși, în adîncime, misterul. Unul dintre aceste criterii este și cel al abordării volumelor în ordine cronologică, respectat, în linii mari, din rațiuni ce țin de coerența discursului critic, autorul neezitînd totuși să sublinieze în cîteva rînduri, că în cazul lui Gellu Naum "starea poetică e permanentă și nu suportă limite artificiale". Însă omniprezența po(h)eziei nu-l împiedică pe critic să înregistreze, cu precizia unui seismograf, mutațiile
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
din rațiuni ce țin de coerența discursului critic, autorul neezitînd totuși să sublinieze în cîteva rînduri, că în cazul lui Gellu Naum "starea poetică e permanentă și nu suportă limite artificiale". Însă omniprezența po(h)eziei nu-l împiedică pe critic să înregistreze, cu precizia unui seismograf, mutațiile care au loc de la un volum la altul, nuanțele ironiei (cînd acidă, cînd blîndă), modulațiile discursului "subminat la tot pasul fie de un limbaj familiar, nepotrivit în context, fie de prețiozități asociate strident
O monografie by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14894_a_16219]
-
a) nu s-a putut face abstracție nici măcar în perioada comunistă. Mai ales că mulți dintre aceștia proveneau din țări devenite �frățești". Capodoperele lor au fost traduse și editate în limba română, iar numele lor au fost citate în studii critice sau de literatură comparată. De cele mai multe ori însă operele scriitorilor din spațiul central-european erau privite ca apariții de sine stătătoare, rod al genialității scriitorilor în cauză, fără a fi puse în relație cu spiritualitatea central-europeană, singura capabilă să explice apariția
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
în pielea lor. Ajunge să se identifice cu modul lor de a gîndi, să înțeleagă organic opțiunile lor, iar atunci cînd devin imperioase, despărțirile lasă în urmă o undă de duioșie. Cel puțin în această carte, Cornel Ungureanu este un critic sentimental și tonul său dobîndește adesea accente de melancolie tipice literaturii post-imperiale. Delicatețea cu care descrie erorile politice ale lui Slavici din ultimii ani de viață este pe deplin edificatoare în acest sens: �Slavici va fi în continuare un strateg
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri de muzică și de șampanie. A lipsit cu desăvârșire Ministerul Culturii și Cultelor, ceea ce a dat un plus de farmec fiecărui moment. P.S. O parte dintre cărți au fost prezentate de un critic literar foarte valoros, care m-a rugat însă să nu-i divulg numele.
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
eficientă exact pe dos!), adică de nepus în practică, și ridicolă, cum să zic, teoretic. Îmi amintesc că, prin anii '50, cînd apăruse un roman considerat scandalos, cu scene erotice ori violente cîte vrei, și într-un limbaj verde, un critic literar a găsit un argument plin de haz împotriva celor care solicitau interzicerea lecturii lui mai ales de către tineri: Credeți, a zis criticul, că din romane învață tinerii să vorbească sau să se comporte urît?" Firește, nu l-a ascultat
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
Jung, cât și Steiner vor fi avut grijă (fiecare la momentul și în contextele specifice) să precizeze cu strictețe că nici personalitatea lor culturală, nici teoriile lor nu trebuie preluate dogmatic, ci așezate întotdeauna sub semnul provizoratului și al revizuirilor critice de către urmași. Demersul lui Gerhard Wehr din această carte nu este așadar, printr-o frumoasă consecvență cu spiritul operelor maeștrilor săi, nici unul foarte transparent (deși e totuși foarte bine documentat), cât unul al intuiției și al racordurilor nu foarte evidente
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
n-are nici cît să înfășori pe un deget. Preda nu trișează niciodată. Scoate din situații cu totul convenționale (în spiritul vremii) observații morale valabile necondiționat. Valorifică fapte diverse (precum cel de la care pleacă Intrusul) în reflecții foarte acute și critice. Nu este nici urmă în cărțile lui (inclusiv în cele de articole și interviuri) din optimismul oficial al regimului comunist. Dintre scriitorii mari ai deceniilor de dictatură, Preda este cel mai lipsit de iluzii, cel mai pesimist în considerarea, etică
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
că-i ia cronica. Pînă una-alta, așa incoloră ideologic cum e, România literară se comportă democratic față de opinii. Cît privește valorile, aici nu încape... multiculturalism. Vîrsta, sexul și celelalte nu contează. Lipsa de parti pris ideologic nu exclude spiritul critic: nu vreau să fim partizani, nu publicăm doar postmoderni sau clasici, n-avem idei preconcepute privitoare la modalitățile artistice. Dar ținem la spiritul critic. Publicăm ce socotim noi că are valoare. Indiferent de... culoarea politică sau estetică. Presimțirile lui Ioan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]
-
încape... multiculturalism. Vîrsta, sexul și celelalte nu contează. Lipsa de parti pris ideologic nu exclude spiritul critic: nu vreau să fim partizani, nu publicăm doar postmoderni sau clasici, n-avem idei preconcepute privitoare la modalitățile artistice. Dar ținem la spiritul critic. Publicăm ce socotim noi că are valoare. Indiferent de... culoarea politică sau estetică. Presimțirile lui Ioan Rus Premiera unei triste inventivități. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu publică în locul comentariului zilei o scrisoare deschisă pe care un anume Răducan Ion o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14889_a_16214]