1,176 matches
-
este exprimat, comunicat, semnificat. în raport cu prima tematizare, care este propriu-zis ontologică, celelalte două sunt punctele de plecare pentru cele două criticisme filosofice: cel al cunoașterii și cel al comunicării. Ontologia inițială este subțiată, diluată, dar practic extinsă de către cele două criticisme, care nu se recunosc ca și ontologii. O dată cu a treia tematizare, ceea ce există devine coextensiv cu limba, cu comunicabilul. Lumea devine propriu-zis lumea semnificațiilor. Omul trăiește în lume sau, mai precis, are o lume nu un mediu, cum este cazul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
hermeneutica-deocamdată, neunite de vreo sinteză filosofică - să jaloneze câmpul problematic al raționalității semnificante, tot așa cum făceau eleatismul sau heracliteismul -pe care le sintetizează filosofia Iui Platon - cu tematizarea a "ceea ce este", sau raționalismul și empirismul - pe care le-a sintetizat criticismul lui Kant - cu tematizarea cunoașterii. 2. Raționalitate și semn "Stăpînul al cărui oracol este la Delphi nu spune și nu ascunde: el semnifică" Heraclit Limitele și direcțiile evoluției logos-ului în gândirea occidentală sunt înscrise în ruajul situației antropologice a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
-ul lumii noastre este inteligibilitatea semnificantă, întemeiată de limbă, de existența sistemelor semnificante. El se întemeiază pe 15 codaj-decodaj, metaforă-metonimie, analogii arhetipale și diferențe pertinente și totul este dat în simultaneitate. Se neagă astfel ontologia profunzimii și originii tot așa cum criticismul kantian negase mai vechea ontologie a transcendenței. Se estompează opozițiile: esențial și neesențial (aparent), exterior și interior, calități primare și calități secundare, profunzime și suprafață, abstract și sensibil, origine și descendență, centru și periferie. Pentru că limba, sistemul semnificant, este de la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
limbajului. Oricum, devine sigură constatarea că situația antropologică a omului este polarizată între 21 I gest și cuvânt. Problema majoră care apare este constituirea semnificației în raport cu cunoașterea și comunicarea, pentru că atât tematizarea cunoașterii cât și tematizarea comunicării au produs numai criticisme și n-au reinstalat ontologia, cum se sperase. In fine, mai apare și o problemă terminologică: semiotică sau semiologiei Semiotică este termenul grec, utilizat în variantele apropiate de logică și teoria cunoașterii și de circulație mai ales în mediul anglo-saxon
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
unei realități sufletești, morale, filosofice, psihologice, social-istorice, iar semnificatul a fost identificat cu referentul, i-a urmat secolul nostru, în care avangarda a practicat separarea semnificatului de referent. Impresionismul critic a autonomizat semnificatul operei literare, iar "formaliștii ruși" și "new criticismul anglo-saxon", care preced "noua critică" a semiologiei structuraliste franceze, separând și ei semnificatul de referent, l-au studiat împreună cu semnificatul său, prin analiza organizării interne a textului. Roland Barthes, făcând din literatură, prin analogie cu limbajul, un sistem semnificam, adică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a științelor spiritului. Hermeneutica psihologico-istorică devine astfel o metodă specifică științelor spiritului, adică disciplinelor socio-umane. Hermeneutica psihologico-istorică se bazează pe principiul filosofiei moderne potrivit căruia subiectul este cel care construiește lumea în cunoaștere. Noua etapă a hermeneuticii este posibilă datorită criticismului kantian. într-adevăr, Kant este cel care afirmă că subiectul produce lumea în cunoaștere, susținând teoretic intuițiile romantismului. O dată cu criticismul, lumea nu se mai poate raporta la principiul ontologic al vechii filosofii - formă, materie -, ci este produsul gnoseologic al subiectului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
principiul filosofiei moderne potrivit căruia subiectul este cel care construiește lumea în cunoaștere. Noua etapă a hermeneuticii este posibilă datorită criticismului kantian. într-adevăr, Kant este cel care afirmă că subiectul produce lumea în cunoaștere, susținând teoretic intuițiile romantismului. O dată cu criticismul, lumea nu se mai poate raporta la principiul ontologic al vechii filosofii - formă, materie -, ci este produsul gnoseologic al subiectului. Succedând lui Kant, Hegel nu-l contrazice decât pentru a adăuga cunoașterii o dimensiune istorică: cunoașterea nu rămâne indefinit egală
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
G. Droysen, contribuind esențial la afirmarea unei filosofii moderne a istoriei și a culturii. Predecesor al lui Dilthey, Boeckh este cel care susține ideea unei critici filologice a cunoașterii și culturii. Dar, deși filologia este soluția de a ieși din criticismul kantian, ea 100 nu produce nimic în cunoaștere, deoarece este "o cunoaștere a ceea ce a fost deja cunoscut". Astfel, celor două tipuri de interpretare consacrate de Schleiermacher, interpretarea gramaticală generică și cea psihologic individuală, Boeckh le adaugă interpretarea istorică, relaționând
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și a rămas o formulă secundă și recesivă în istoria filosofiei occidentale. Formula succintă a modelului ontologic pentru această epistemă este cea a transcendenței verticale, preluată de creștinism, ca relație între Dumnezeu și om. Tematizarea modernă a cunoașterii impune, o dată cu criticismul kantian, un alt model ontologic, cel transcendental. Acest model nici nu este atât unul ontologic, cât al unei cunoașteri care construiește realul. Transcendența verticală este înlocuită cu un fel de transcendență slăbită sau deviată, redusă la orizontal: cu transcendentalul. în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a distanțării de modernitate. Deplasarea de la o tematizare la alta poate apărea ca o aprofundare, pentru că, într-un registru mai general, cunoașterea este cazul particular al comunicării cu obiectul. Apoi, atât tematizarea cunoașterii, cât și cea a comunicării produc 131 criticisme, nu ontologii. Ceea ce este în plus comun aici este că ambele produse teoretice criticiste ale celor două tematizări folosesc energia existentă și fosilizată a modelului ontologic inițial. Ele funcționează numai prin deconstruirea, prima, a substanței sau formei în profitul subiectului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
câteva elemente pentru a fi un succes. Klein și Snell (1994) propun o abordare situațională a interviului de evaluare și studiind interacțiunile care au loc în această etapă a evaluării performanțelor pe 55 de diade evaluator-evaluat au concluzionat că: 1). criticismul are efecte pozitive doar dacă persoana evaluată are o relație bună cu cel ce evaluează și 2). stabilirea scopurilor are un impact mai mare asupra sub-performerilor care au relații proaste cu superiorii lor. Astfel, putem considera că nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
echipă în organizații. 2003 Efectul implementării IT asupra identității de rol D'Amato Alessia Marcato Antono Majer Vincenzo Grigolin Gioia Prin analiza unui climat organizațional este identificată poziția critică adoptată de o parte a angajaților în urma introducerii unei noi IT. Criticismul survine datorită pierderii identității de rol ca urmare a introducerii unui nou sistem de administrare a bugetului. 2003 Implementarea ISO9000: Percepția angajaților Macedo Katia Guimaraes Daniela Brazileiro Juliana Souza Patricia Analiza impactului ISO9000 asupra culturii organizaționale a 33 de companii
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
empiric de dobândire a cunoștințelor (prin transducție), modul „constructiv“ (prin abstracție, clasificare, inducție și abducție) și modul sintetic (prin simularea În domeniul virtual), moduri care, la limită, contribuie la Însăși edificarea teoriilor din cadrul științelor cogniției . Este posibil ca În sprijinul „criticismului“ profesat de către Hubert L. Dreyfus să vină distincția operată de Solomon Marcus Între cele patru moduri („analitic“, „holistic“, „experimental“ și „experiențial“) de Înțelegere a realității . În stilul gânditorului anglo-saxon, s-ar putea spune că În puterile computerului stau Înțelegerea de
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
Florence, Nicolai Rubinstein (ed.), Northwestern University Press, Evanston, 1968, pp. 70-108. ---, The Italian City-Republics, McGraw-Hill, New York, 1969, pp. 66-73. Wilder, Elizabeth, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia, Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932. Zorzi, Andrea, "Aspetti e problemi dell'amministrazione della giustizia penale nella Repubblica fiorentina", în Archivio storico italiano, 145 (1987). ---, "I fiorentini e gli uffici pubblici nel primo Quattrocento: concorrenza, abusi, illegalità", în Quaderni
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ideii unui cosmos în care mijlocul pământului era centrul absolut și sfera cerească exterioară era limită absolută; rezultatul a fost conceptul de infinit, un infinit prefigurat nu numai prin Dumnezeu, dar de fapt întruchipat în realitatea empirica". Perspectiva liniară ... infinitate. Criticism istoric ... eternitate? Dovadă că eternalismului filosofic i-ar putea fi "conferit" un rol în revoluția renascentista a gândirii istorice nu va fi probabil găsită vreodată. Eternalismul a fost o doctrină eretica care trebuie tratată cu prudență, în special atunci când intră
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scurtat la "Mario" dintr-o eroare de tipar. Mariano este înregistrat ca fiind decedat la 10 noiembrie 1489 în Elizabeth Wilder, The Unfinished Monument by Andrea del Verrocchio to the cardinal Niccolò Forteguerri at Pistoia. Studies în the History and Criticism of Sculpture, nr. 7, Northampton, Mass., 1932, p. 85. 5 Piero Vettori și Giovan Battista Ridolfi au sosit în calitatea lor de comisari în aprilie 1490; Francesco Vettori, "Vită di Piero Vettori", în idem, Scritti storici e politici, Enrico Niccolini
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
s Los, Columbia, London: U of Missouri P, 1983. De Luca, Vincent Arthur. Words of Eternity: Blake and the Poetics of the Sublime. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1991. De Mân, Paul. Blindness and Insight: Essays în the Rhetoric of Contemporary Criticism. 1971. 2nd rev. ed. Minneapolis: U of Minnesota P, 1983. ---. Romanticism and Contemporary Criticism: The Gauss Seminar and Other Papers. Ed. E. S. Burt, Kevin Newmark și Andrzej Warminski. Baltimore, London: The Johns Hopkins UP, 1993. Descartes, René. The Philosophical
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of Eternity: Blake and the Poetics of the Sublime. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1991. De Mân, Paul. Blindness and Insight: Essays în the Rhetoric of Contemporary Criticism. 1971. 2nd rev. ed. Minneapolis: U of Minnesota P, 1983. ---. Romanticism and Contemporary Criticism: The Gauss Seminar and Other Papers. Ed. E. S. Burt, Kevin Newmark și Andrzej Warminski. Baltimore, London: The Johns Hopkins UP, 1993. Descartes, René. The Philosophical Writings of Descartes. Trans. J. Cottingham, R. Stoothoff și D. Murdoch. 2 vols. Cambridge
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Self-Invention. 1985. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1988. Eaves, Morris, ed. The Cambridge Companion to William Blake. Cambridge: Cambridge UP, 2003. ---. William Blake's Theory of Art. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1982. Eliot, T.S. The Sacred Woods: Essays on Poetry and Criticism. 1920. London: Methuen, 1960. Elliott, Robert C. The Literary Persona. Chicago, London: U. of Chicago P, 1982. Else, Gerald F. Plato and Aristotle on Poetry. Ed., Introd., Notes Peter Burian. Chapel Hill and London: The U of North Carolina P
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Kemp-Smith. 2nd ed. London: Macmillan, 1933. Katz, Joseph. "Plotinus and the Gnostics". Journal of the History of Ideas 15, 1954. 289-98. Kim, Jaegwon și Ernest Sosa, eds. A Companion to Metaphysics. Oxford, Cambridge, MĂ: Blackwell, 1995. Kitson, Peter, ed. Romantic Criticism 1800-1825. London: B. Ț. Batsford, 1989. Klabes, Günter. "Political Reality and Poetic Mission: Hölderlin's and Shelley's Heterocosm". English and German Romanticism: Cross-Currents and Controversies. Ed. James Pipkin. Heidelberg: Carl Winter Universitätsverlag, 1985. 301-21. Lacoue-Labarthe, Philippe și Jean-Luc Nancy
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Creția. Trad. Dialogurilor: Andrei Cornea și Cătălin Părtenie. București: Editură Științifică și Enciclopedica, 1993. Popper, Karl R. The Self and Its Brain. New York: Springer Intl. 1977. Preminger, Alex, O.B. Hardison, Jr. și Kevin Kerrane, eds. Classical and Medieval Literary Criticism. New York: Frederick Ungar, 1974. ---, ed. Frank J. Warnke și O.B. Hardison, Jr., assoc. eds. Princeton Encyclopedia of Poetry and Poetics. 1965. 2nd ed. Princeton, N.J.: Princeton UP, 1974. Prickett, Stephen, ed. The Romantics. London: Methuen, 1981. ---. "The Religious Context
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
UP, 1993. Runzo, Joseph. World Views and Perceiving God. New York: St Martin's P, 1993. Rupp, Gordon. Religion în England 1688-1791. Oxford: Clarendon P, 1986. Ruskin, John. Modern Painters. Vol. 3. New York, 1856. Russell, D.A. și M. Winterbottom. Ancient Literary Criticism: The Principal Texts în New Translations. Oxford: Clarendon P, 1972. Ryan, Robert. "Blake and Religion". The Cambridge Companion to William Blake. Ed. Morris Eaves. Cambridge: Cambridge UP, 2003. 150-68. ---. The Romantic Reformation: Religious Politics în English Literature, 1789-1824. Cambridge: Cambridge
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Blake's Myth. U Park: Pennsylvania State UP, 1989. Abstract The Demiurge of London constitutes a succinct exegesis of Blake's poetics, which, much to everybody's surprise, hâș never made the object of a separate comprehensive study în Romanian criticism and theory. I have described Blake's visionariness aș an 'unsystematic system' and, contradictory though the formulă may sound, it encapsulates în an apposite manner the English artist's opinions concerning God, mân and art. My general critical intention hâș
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
80 Cf. infra. 81 Desigur, mai multe astfel de exemple pot fi identificate în epoci ulterioare. În secolul al XIV-lea, Giovanni Boccaccio crede că arta versurilor izvoraște "din sânul lui Dumnezeu" (Preminger, Hardison, Jr. și Kerrane, Classical and Medieval Criticism, 1974, p. 458). 82 Pentru mai multe amănunte, cf. Preminger, Hardison, Jr. și Kerrane, 1974, p. 312. 83 De exemplu, Damon crede că, în The Marriage of Heaven and Hell, îngerii sunt burghezii, iar diavolii sunt artiștii (1924, p. 91
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ediție este o reeditare a ediției a II-a. In legătură cu anumite probleme rai-am dezvoltat ideile sau le-am prezentat într-o formă modificată în diferite studii publicate în 1963 de Yale University Press sub titlul Concepts of Criticism și menționate în notele care însoțesc cartea de față. O altă lucrare a mea, History of Modern Criticism, încearcă să vină în sprijinul poziției teoretice schițate aici, împrumutând, la rândul ei, criterii și noțiuni de valoare din prezenta Teorie n
[Corola-publishinghouse/Science/85055_a_85842]