824 matches
-
de ceață amestecată cu vârtejul stropilor multicolori, “stratigrafiați” astfel de cerul coborât până aproape de pilonii magnificei construcții și firește ai țărmului insulei. În stânga, azuriul crud al nemărginirii oceanului pare pătat de neastâmpărul perpetuu al vântoaselor marine și tușează cu o cromatică in degrade întregul peisaj, estompând îngrijorător acuratețea privirii, iar eu lăcrimez și încerc să-mi repotrivesc fixarea elementelor din decor la locul cuvenit, sperând într-o memorizare vizuală de durată a ceea ce se oferă ochilor... Podul leagă dealurile Marin de
GOLDEN GATE ŞI COYOŢII OCEANULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367254_a_368583]
-
publicului. Icoane prezentate în rame masive, băițuite, din lemn de esență tare Un grupaj de 15 icoane gravate pe piele, prezentate în rame masive, băițuite, din lemn de esență tare, au fost expuse într-o galerie privată humoreană. Sobre prin cromatică, realizate cu exactitate rigidă prin programare computerizată (imaginea fiind imprimată prin arderea cu laser a suprafeței catifelate a pielii) piesele expuse par creații originale, deși doar imaginea - model a constituit inițial rezultatul unui proces creativ, reproducerea prin acest procedeu fiind
ICOANE PE PIELE de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349565_a_350894]
-
acelea ce au făcut parte, într-un mod sau altul, din arealul lor existențial. Crizantemele, florile - prag între toamnă și iarnă reprezintă practic ultimele cuvinte ale naturii înainte de a intra într-un somn de trei luni, până la sosirea primăverii. În cromatica lor caldă, par a fi ,,vorbe” blânde adresate nouă de mama-natură. Aceste ,,ziceri” a încercat să le surprindă pe pânză și Ștefan Luchian în tabloul său. Păstrându-și modalitatea de a compune spațiul prin distribuirea florilor atât în vas cât
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
natură - florile. Acest buchețel așezat într-o glastră oferă prin culoare, o nuanță vieții, destul de grizată. Pictorul a amplasat vasul in imediata apropiere a pervazului, conferind acestuia un statul de prag vizual, între două trăiri, cea interioară și cea exterioară. Cromatica interiorului este mult mai vie spre deosebire de cea a exteriorului, unde griurile elegante și puțin misterioase creează o atmosferă meditativ-contemplativă. Nicolae Tonitza, un pictor de o mare sensibilitate care a surprins pe pânză, cu mare dăruire, chipuri de copii, a fost
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
lut, frumos decorat a fost așezat cu grijă pe o scoarță oltenească, ce curge, asemeni timpului, în fundalul lucrării. Garoafe galbene, albe, roz țâșnesc din vas, ca un foc de artificii, creând o stare de bucurie celor ce le privesc. Cromatica este echilibrată și pastelată, oglindind parcă sufletul frumos al românului. Forma rotundă a buchetului este dublată compozițional de către farfuria pe care stă vasul. O altă fărâmă de viață a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
sufletul frumos al românului. Forma rotundă a buchetului este dublată compozițional de către farfuria pe care stă vasul. O altă fărâmă de viață a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în care pictorul Dumitru Ghiață reflectă prin cromatica savuroasă și bogat nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
cu motive incizate și împletituri din nuiele Ceramica utilitară a lui Dumitru Pașcaniuc din Marginea se afla la câțiva pași de ceramica decorativă a lui Eusebiu Iacinschi din Botoșani, care etala cahle și vase din lut cu motive incizate și cromatică specifică Kuty, cărora li se alăturau diverse obiecte miniaturale și păpuși din ceramică îmbrăcate în costume populare. Și pentru că ouăle de Paște și cumpărăturile făcute în târgul cu produse meșteșugărești, dar și în cel învecinat - în care se vindeau brânzeturi
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
într-o mască hipnotică, reflectată, și un chip de vis, abia perceptibil în partea superioară a pânzei. În centru, sculptura maestrului, din nou, ca evocare. Compoziția este încadrată de „cariatide”, mai carnale însă de această dată. Un bun efect al cromaticii. Dar putem vorbi oare la propriu de cariatide? Aș zice că înțelegerea „arhitecturală” ne-ar face să cădem, mai degrabă, într-o capcană. Personal, am impresia că mă aflu în fața unei singure femei, întoarse, în două ipostaze, ale cărei portrete
LECŢIA LUI BRÂNCUŞI de DAN CARAGEA în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350408_a_351737]
-
e ... negru, l-am privi pe respectivul cu mirare. Așadar, să încercăm să descifrăm, cu ochii și sufletul strămoșilor, sensurile mai profunde ce se ascund în albul, negrul, albastrul și roșul mărțișoa �relor de altădată și de acum. Insistăm asupra cromaticii mărțișo �rului deoarece, potri �vit pictorului W. Kandinsky, pro �blema culorilor depășește cu mult domeniul esteticului. Festivalul Mărțișorului de la Iași La Iași, din 2005 încoace, din 24 sau 25 februarie până pe 1 martie, strada Alexandru Lăpușneanu, vechi loc de promenada
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
ar fi să stabilim conexiunea între poezia lui Emil Druncea și cea a lui Constant Călugăru, se poate spune că cele două universuri lirice seamănă incredibil de mult, prin concentrarea sensurilor, non-abundența sintagmelor neologice, epatând prin expresivitatea simțirii și prin cromatica specială. În aura poeziei sale există toate culorile spectrului. În cele din urmă, ESENȚE(le) - „îmbuteliate“ în sticluțe mici - țâșnesc precum apele fierbinți ale unui gheizer în plină iarnă hibernală, polarizând mirarea la porțile aurorei boreale. La rădăcinile esențelor stau
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 630 din 21 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Începutul lui octombrie 2007. Pe șoseaua pierdută printre micile coline ce intră mai întâi printr-o pădurice atât de cromatică de-ți vrăjeau ochii cu îmbrăcămintea ei pictată grigorescian, soarele privind-o parcă prin lentile opace, mă îndreptam spre vechea așezare moldavă, Dorohoi. Ca și mine , vrednici invitați erau așteptați spre a-l sărbători. Atunci, el avea să împlinească 600
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
carpatic și are pieptul, mânecile și spatele încrețite în jurul gâtului.( Elenă Secoșan, Portul popular, Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Cămașă din prima parte a secolului XX aduce o noutate prin bogăția decorului și a cromaticii, elemente esențiale care o deosebesc de cea din secolul al XIX -lea, la care predominau culorile sobre, alb și negru, un decor simplu, caracteristici care sunt vizibile și la cămășile de la începutul secolului XX din Plaiul Cloșani. Ia caracteristicăde Mehedinți
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
este de asemenea Piesele sunt de la începutul secolului XX și prima jumătate a secolului XX . Este important de menționat că azi funcționează un atelier de confecționat cămăși femeiești la Ponoare- Oana Pârvan. Cămășile lucrate aici deși s-au îndepărtat de cromatică întâlnită la piese mai vechi cele de 1900, o cromatică sobra unde predomina negrul-alb, reiau motive decorative pa care le întîlnim la exemplare mai vechi. *Expoziție realizată de Varvară Magdalena Măneanu Referință Bibliografica: Ciupagul din Plaiul Cloșani”.Expoziție de port
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
de date ale talentului. Miracolul din tablouri vine din tălmăcirea emoțională a universului înconjurător, din mărturia artistică a unui suflet pur ca un cristal. Fiecare tablou este un gest exemplar al anotimpului, repetat cu atenție, încît putem vorbi despre o cromatică plină de strălucire, în care grația și suprapunerea sugestivă a planurilor vizuale merg pînă la îmbrățișare și pot fi apreciate ca o reflectare a divinului, concretizat în capacitatea artistei de a acumula și de a topi în creuzetul creativității o
NOBLETE SI VALOARE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348170_a_349499]
-
motive inedite, simboluri care nu au mai fost până acum folosite. Acest lucru face Pentegos și reușește să vină cu elemente noi. Interferența dintre spațiul nedefinit și muchiile ondulate ale „dunelor” alcătuiesc o structură imagistică amintind de aspirații impresioniste, dar cromatica primește un plus de picturalitate, refuzând însă decorativismul. Prin derulările sale picturale, Florin Popescu-Pentegos se înscrie în eșalonul novatorilor tineri în materie de expresie plastică. Maria Diana Popescu, Agero Ion Măldărescu, Agero www.agero-stuttgart.de Referință Bibliografică: Florin Popescu - Pentegos
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
tâlc ascuns. Și a venit și ora premierii. Trofeele, create de artistul plastic bistrițean Lucian Dobârtă, au fost demne cu totul de “Țiganiada” lui Budai Deleanu, înfățișându-i pe Parpanghel și piranda lui în diferite ipostaze. Lucrările de ceramică, purtând cromatica argilei și tenta verzuie a timpului, au atras privirile tuturor. Cei care s-au bucurat însă de ele pentru totdeauna, au fost premianții: Secțiunea Epigramă: Premiul I- Alexandru Oltean din Bistrița Premiul II- Ion M. Ruse din loc. Săcele, județul
JURNAL DE FESTIVAL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365907_a_367236]
-
frunza belșugului îndestulându-se, zi de zi, cu toate bunătățile care nu aveau decât cusurul de a fi verzi toate. Curând, curând, l-a cuprins dorul de o mămăliguță aurie, de un lapte alb și de alte bunătăți a căror cromatică să îți stârnească simțurile. Zi de zi frunza creștea acoperind vecinătățile, sporind bunăstarea, bunăstarea lor. Unul dintre vecinii de jos, căci aici erau singurii stăpâni, păgubit de lumina soarelui, a îndrăznit să urce pe proprietatea familiei devenită mai mult decât
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
în prim-plan, la galben intercalat cu verde-gălbui, la violet în planul îndepărtat, verde-albastru-violet în planul lateral, bleu ciel și alb cu ușoare nuanțe de gri pe bolta cerului. Renoir „Buchet de lalele” aduce o viziune proprie asupra formei și cromaticii, ce îmbină realitatea cu ficțiunea. Lalelele dispuse într-un vas de culoare albastră cu tente de verde au toate nuanțele de roșu și verde, alb-verzui, verde gălbui, pe un fundal de roșu vișiniu. Tabloul „Lalele în vas alb” se remarcă
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
eros dar și de suferință. Lirica sa conține fine inserțiuni de mitic, trasând pe harta destinului veritabile ” Cărări printre stele”, căi spre împlinirea viselor, aparent intangibile. Simplitatea și expresivitatea versurilor, limbajul fără nicio urmă de aroganță livrescă, multiplele pasaje auctoriale, cromatica rezervată a tablourilor sale existențiale, tăcerea înțeleaptă, iată câteva dintre resursele poeziei lui Ionel SIMA. O întreagă simptomatologie a unei ”boli” agreabile, inspiratoare de tandrețe, dar și răscolitoare, în egală măsură - IUBIREA. - Gheorghe A. Stroia, Membru corespondent al Academiei Româno-Americane
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
volumului de proză dintr-o perspectivă care nu-mi face plăcere. A se observa că mi-am refuzat bucuria neagră de a intra ex abrupto cu un rechizitoriu devastator cu vădite efecte de publicitate neagră. Pedalăm precum se vede, pe cromatica neagră, în speța noastră „zăpada neagră”. În anul de grație 2007, editura Valman, din Râmnicu Sărat, publica un volum al cunoscutei prozatoare vrâncene, Ștefania Oproescu, cu titlul, e lesne acum de anticipat, ZĂPADA NEAGRĂ. Un volum splendid de proză , cu
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
preajmă, cu irizări argintii și opalescente prelinse peste freamătul complice al codrilor, care-i sunt martori de când se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
tragă linia strâmbă. Țăranii știau să deseneze cu știință și sensibilitate, în ciuda faptului că unii dintre ei erau analfabeți.” Atât pentru icoana pe lemn, cât și pentru cea pe sticlă, Angela Ludoșan folosește tehnica tempera, pigmenți și emulsie de ou. Cromatica diferă în funcție de zona și școala din care provine icoana și chiar de particularitățile fiecărui artist. Aprecierile din partea cumpărătorilor reprezintă încununarea muncii iconarului. Participă la toate târgurile la care este invitată. Consideră că Expoziția de la Muzeul Țăranului Român este un filtru
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Academiei de Arte, Secția Monumentală, iar Letiția este absolventă a Facultății de Teologie. El face icoane pe sticlă, pe lemn, mozaic, pictează de 12 ani, Letiția face numai icoane pe sticlă. Ambii aleg izvoadele, temele și modelul și respectă desenul, cromatica, nu se abat de la model, nu merg spre kitsch-uri. Au ca modele școlile: Nicula, Țara Făgărașului, Țara Oltului, Șcheii Brașovului, Lancrăm, Poiana Sibiului, Gherla. Tematica este în funcție de cerințe și în funcție de starea sufletească a artistului. Tehnica e tempera și emulsie
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
cm., desenul se face cu horju, o sculă de horjuit (scrijelat), cu dălți cu profil „V” și „U” sau cel mai simplu prin scrijelirea cu vârful cuțitului, tăind pe rând pe ambele părți la unghi de 45 de grade. În ceea ce privește cromatica icoana de vatră poate fi lăsată natur sau pot fi pictate personajele. Fondul general se face cu baiț de nuc (obținut din învelișul cojii de nucă). Ca artist popular a implementat-o în cultura populară contemporană ca icoana din bucătărie
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Muzeul Satului din București, de 6-8 ani participă la târguri la Muzeul Țăranului Român. A căutat singură modelul, și-a creat o zonă proprie de interes în acest domeniu. Îi plac foarte mult școlile de la Nicula, Făgăraș, Țara Oltului. În ceea ce privește cromatica dorește să aducă un aport personal, pune mare accent pe transparență. Temele preferate sunt: Maica Domnului cu Pruncul, Iisus Hristos, Sfântul Nicolae. O icoană care îi este foarte dragă îi reprezintă pe Sfinții Mucenici. Radu Dincă din București este meșter
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]