1,143 matches
-
orelor, Va obosi să mai adaste Ivirea ultimilor sloi Și bolta nopții sale vaste Va-ncovoia și peste noi. FULGII Cad fulgii șovăielnici în stoluri fără număr, Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr Al dealurilor prinse de-o crustă argintie. Oștiri de nori aleargă... - Ce surdă simpatie, Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă? Ați prefăcut în domuri de-argint natura moartă Și-ați pus în peisagiu un nou fior de viață, Voi blocuri mohorâte, convoi de-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o clipă răspântia și bruma Și-am stat, și-am stat sub neguri, de asprul țărm legați: Doi arbori singuratici și desfrunziți de-acuma, Pe unda nenturnată a orei înclinați. Ne prăbușeam ... Când iată că, înclinînd privirea Acolo, jos, pe crusta de caldarâm și lut, Zărirăm două umbre unite: contopirea Sălbatecă, informă, a marelui Sărut. Păreau a nu cunoaște nici piedici nici osândă. Zăgazuri pământene n-aveau... Alt Demiurg Le stăpânea, desigur, cu-o pravilă mai blândă Făptura lor ciudată și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în furca pieptului luminând așteptarea ta la cules. Dealurile sărută cerul părtinitor cu hlamida metalică a toamnei, grăbită de presimțirea ploilor, măreția sărbătorilor să-i pună cunună de aleasă doamnă. Un semn al cerului se naște în semințe și rădăcini, crusta închisă a pământului se desprinde de oiștea lunii și o lumină tot mai rece cade în bătaia vântului peste fluturii morți. Vin vremurile întoarcerii-n cochilie, în odăile încălzite cu miros de busuioc și damf de tulburel, aștept săniile iernii
TOAMNĂ CU MIROS DE BUSUIOC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363095_a_364424]
-
vor realiza din cotizații”. Acest lucru nu se realizează, este numit subbibliotecar de formă, așteaptă un post de revizor care nu mai vine. Boala își urmează cursul inexorabil. Știrile din anii agoniei ieșene sunt triste. Acum abcesele picioarelor supurau, făceau cruste și-i produceau mâncărimi de nesuportat. La 1 august 1885 pleacă la Limanul de lângă Odesa unde stă cca două săptămâni, fiind renumit pentru nămolul lui care făcea minuni. Întors de la Odesa, poetul îți reia viața la Iași, mutându-se dintr-
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
Monarhiei, pentru a arăta întregii clase politice calea dreaptă a României”. Acea revenire a Majestății Sale, care a răvășit inamicițiile instalate între oameni pe baza orientărilor electorale a fost, după o jumătate de veac, prevestită simbolic de izbucnirea ierbii din crusta pământului, după înghețul unei ierni crâncene; în vremea de acum, evenimentul de pe 10 noiembrie este prevestitor într-o toamnă târzie, blândă, îngăduitoare, neîmbrumată, neninsă ci însorită, a întoarcerii republicanismului în iarna siberiană, natală. Lent, în pacea așteptării, crescuse în țară
ACUM! MARŞUL REGAL ROMÂNIA PENTRU VIITOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363116_a_364445]
-
Acasa > Versuri > Iubire > VIS STINS ÎN NOAPTE Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1905 din 19 martie 2016 Toate Articolele Autorului VIS STINS ÎN NOAPTE Nopți fără tine nopți de distanță nopți netrăite cu-o crustă de gheață Nopți fără noi sunt nopți fără lună nopți pustii când urlet de lup răsună Nopți nenăscute și nopți fără vrere visul se ascute sub ciob de durere ... Ioan-Adrian TRIFAN Referință Bibliografică: VIS STINS ÎN NOAPTE / Ioan Adrian Trifan
VIS STINS ÎN NOAPTE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367987_a_369316]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 196 din 15 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul care jubilează, cuvântul-ventriloc, cuvântul-proteză, fără noimă, care sub crusta groasă a batjocurii iradiază sacrul, nu doar laicizându-l ci profanâdu-l de-a dreptul, într-o manieră jignitoare și care minimalizează cras rostul-reazem al vremelnicei noastre treceri prin viață.... De violența sau bagatelizarea limbajului n-a scăpat nici lumea monahală
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
nu se sfiiește deloc să-și declare adevărata identitate lirică. Cartea Anei Urma este Dincolo de apusuri o Disertație după un poem. „luminând motivul dintâi al iubirii iau fărâme le sădesc în alt om și aștept și aștept până sevele frăgezesc cruste reci sau pământ înțesat cu orgolii și repet și repet până mugurii dau în iubire” --------------------------- Vasilica GRIGORAȘ 1 februarie 2016 Vaslui Referință Bibliografică: Vasilica GRIGORAȘ - CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ȘI GÂND DE ANA URMA / Vasilica Grigoraș : Confluențe Literare, ISSN
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
ești, iubitul meu, Când mă veghezi pe-un vis carnal, Când zahăr arzi din Dumnezeu Halucinând spiritual ... Icoane vechi în evantai Însiropând, să-mi dai ființă Pe-un colț de pâine uns cu rai, (Ce diabetică dorință ... !) Făcându-mi-l crustă pe gene Cu așteptări din flori de tei Și versuri eminesciene ... Ce dulce ești, când muști din ei ... ! Din ochii mei ca doi luceferi Ce-n semn de cruce, amorțiți, Nu vor mai fi vreodată teferi, Atât cât nu vom
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
lăsând în urmă nourii de praf, contururi confuze pe când gândurile mele orbecăiau printre cețuri peste care s-a așternut timpul bruind situații, scormonind în trecutul în care s-a cuibărit durerea, aceea care nu se vindecă, nu se usucă, nici crustă nu lasă. Memoria, numai ea le-a păstrat și îmi servește uneori câte o secvență, o felie ca o gazdă ospitalieră, câte una, când vrea, fără să le aleagă dintre momentele înșiruite pe funia timpului. Așa retrăisem drama care devenise
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
vraja visului de-o noapte” - cum recunoaște autoarea, sau poate, mici „scântei de vis”. Corzile inimii tale reverberează. Se întorc în ecou. Empatizează. Actul de creație este încă firav precum făptura ghiocelului sub zăpezi, dar are o forță care învinge crusta grea a gheții și omătului. Când se va ivi, el va împrumuta ceva din făptura soarelui. Și va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
nefericită, însă, că în privirile multor copii, ca și ale părinților lor, sunt umbre, că sărbătorile vacanțelor unora strălucesc, iar ale altora se învelesc în beznă. O mâhnesc sărbătorile cu strigăte tipizate de ajutor...! Nici lacrimile copiilor nu pot dezgheța crusta în care-s strânse ghem, ca într-un ghioc de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
intervale destul de dese. Ca un sistem de circulație sanguin, rețeaua tubulară amintește de irigarea cu sânge a corpului uman. Arterele și venele sunt goale în interior. Lava din afară, în schimb, s-a întărit la contactul cu aerul, formând o crustă, în timp ce masa fierbinte din interior a curs mai departe, revărsându-se în mare. Pe alocuri, unde magma s-a îngrămădit formând bule supradimensionale, coaja a crăpat, permițând luminii solare să pătrundă în profunzime. Așa au apărut acele mirabile săli subterane
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
Ce frumos! Abia aștept să-l realizăm! De ce avem nevoie? - Vom dizolva 3 grame de ferocianură de potasiu în 100 ml de apă distilată, apoi vom adăuga un cristal de clorură de cupru. Încetul cu încetul se va forma o crustă maronie-roșiatică, iar șarpele va începe să crească. Iar când crusta va depăși nivelul apei din vas, se va sparge. - Privește, micuțul șarpe s-a născut și începe să meargă! - Continuăm cu dotarea grădinii. Imediat vor apărea pomii. Dar nu orice
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
Vom dizolva 3 grame de ferocianură de potasiu în 100 ml de apă distilată, apoi vom adăuga un cristal de clorură de cupru. Încetul cu încetul se va forma o crustă maronie-roșiatică, iar șarpele va începe să crească. Iar când crusta va depăși nivelul apei din vas, se va sparge. - Privește, micuțul șarpe s-a născut și începe să meargă! - Continuăm cu dotarea grădinii. Imediat vor apărea pomii. Dar nu orice fel de pomi. Un soi anume, pomul lui Saturn! - Era
PARCUL DE DISTRACŢII de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/365174_a_366503]
-
și cerbii Beau timpul, iar verdele ierbii Se trece în colb și smicele. Pierdută, sau neantului dată Iubirea, prelinsă-n clepsidră De piatră, cunună la hidră, Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de stele ... / Ovidiu Oana Pârâu
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
unei biblioteci județene să-mi răsfoiască sângele o tânără cu degetele neiubite să se îmbrace în trupul meu în fiecare seară cu buzele curate dacă îți voi șterge ochii cu o cârpă umedă lumea ar cădea din ei ca o crustă numai așa îmi vei putea vedea suspinul pentru că transparența este limbajul pruncilor oricum voi cere ceea ce mi se dăruiește numai după ce refuz măcar o singură dată știai că demonii nu au avut niciodată o biografie? sunt doar niște străzi unice
NU SERVIM VIEŢI LA BUCATĂ de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351282_a_352611]
-
ci și biblioteca personală), ori mai curând gestului meu prietenesc și generos (atât cât este de presupus că există în astfel de situații !) nu-mi mai vorbește astăzi. Au preferat o schimbare de macaz, întorsul spatelui, uitarea le-a devenit crustă pentru a-i apăra de „agresiunea” bunului simț (atât de des invocat tot de ei, la o adică !)), au dat cinstea pe „arginții prezentului”, simplitatea atitudinii dezinteresate pe o nici măcar presupusă experiență dobândită prin lecturile cărților aflate întâmplător în posesia
DESPĂRE ÎMPRUMUTUL CĂRŢILOR... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351146_a_352475]
-
industriale, potrivit unui studiu publicat în revista «Science», joi. Acest ultim studiu arata că fluidele de acest tip acționează «ca o pernă sub presiune», favorizând alunecarea mai ușoară a faliilor.” „Asemenea cutremure se întâmplă în locuri unde presiunea fluidulelor de sub crustă este în mod natural ridicată, așa că nu suntem atât de surprinși că se întâmplă și în locuri unde presiunea fluidulelor de adâncime a fost mărită în mod artificial“, a spus Van der Elst, autorul studiului ce leagă creșterea cutremurelor din
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345661_a_346990]
-
blânde din acestă perioadă din an. Am avut privilegiul să mai găsim apă în lac și o varietate destul de mare de păsări de toate speciile, pentru că în lunile de vară mediteraneană, iulie, august -, apa lacului seacă lăsând în urmă o crustă salină de câțiva centimetri; în evul mediu lacul era folosit în scopuri comerciale, ca sursă de sare, astăzi constituie doar o minunată atracție turistică pentru cei care ajung să viziteze Larnaca. Incursiune în tainele lumii islamice: Hala Sultan Tekke În
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină Smerenia ne-așează în genunchi Lumânarea arde ca un trunchi Noduros, în valuri de lumină Doamne dă-mi puterea ca să ard Răutatea fiecărei zile Asemeni adierilor subtile Crusta de păcate ca un fard! Referință Bibliografică: Rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I, 23 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355765_a_357094]
-
de să-ți bage blonda mâna-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher-Masoch la Lvov, corecte și hipercorecte politic, pentru români e ca un Kitsch culinar neimportabil, avem și noi destule ciocănele de pui orientale și aripioare genial prăjite în crustă, ni s-a acrit de atâta caragialesc. E ca și cum, „aplicând“ și fiind trimis în delegație academică la Universite Sorbonne Nouvelle Paris III Asnières sur Seine, ai da la un colț de cotitură nas în nas nasol cu le general de
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
unei biblioteci județene să-mi răsfoiască sângele o tânără cu degetele neiubite să se îmbrace în trupul meu în fiecare seară cu buzele curate dacă îți voi șterge ochii cu o cârpă umedă lumea ar cădea din ei ca o crustă numai așa îmi vei putea vedea suspinul pentru că transparența este limbajul pruncilor oricum voi cere ceea ce mi se dăruiește numai după ce refuz măcar o singură dată știai că demonii nu au avut niciodată o biografie? sunt doar niște străzi unice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
din atâtea vieți Să facă roditor acest pustiu Doamne curățește-ne de vină Smerenia ne-așează în genunchi Lumânarea arde ca un trunchi Noduros, în valuri de lumină Doamne dă-mi puterea ca să ard Răutatea fiecărei zile Asemeni adierilor subtile Crusta de păcate ca un fard! Referință Bibliografică: Rugă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 322, Anul I, 18 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RUGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356631_a_357960]
-
Ediția nr. 1525 din 05 martie 2015 Toate Articolele Autorului E frig iubite,si nu-nțeleg de ce Sunt tot mai multe pete-n soare, Când trece trenul deznădejdii Bucuria că un fruct dispare. Când mi se lasă cerul pe rețină, Crustă-mi pune pe singurătate, În vechi decor vrea să mă țină Și ținte reci în liniște îmi bate. S-aprind din nou rază iubirii, Săgeată ei o simt tulburătoare, Chiar de nu cred în paradisuri Surâsul să-mi fie plin
DESTĂINUIRE de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369601_a_370930]