1,392 matches
-
pe cărarea din mijlocul nesfârșitului codru. Răsare în cale un arbore secular, la umbra căruia a a făcut popas cândva geniala Iulia Hașdeu, cea fără de norocul vieții... Urmează mânăstirea Voroneț, a cărei biserică denumită Capela Sixtină a picturii murale ortodoxe, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, este ridicată în secolul XV, pictată în întregime pe dinăuntru și pe dinafară de pictori ai locului, unicitatea ei fiind dată de culoarea predominantă, albastru inimitabil, în care se scaldă celelalte culori. Un mic istoric
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Studii > VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ȘI MĂNĂSTIREA COZIA - CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ȘI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 - 1418)... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
CEL MARE ȘI MĂNĂSTIREA COZIA - CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ȘI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 - 1418)... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
fost cu turcii, nicidecum cu ungurii, polonii sau moldovenii, cu care, de altfel, a încheiat alianțe trainice în lupta comună antiotomană. După căderea lui Baiazid, Mircea a intervenit în luptele interne ce au avut loc între urmașii acestuia. Mănăstirea Cozia - Ctitoria de suflet a Măritului Voievod precum și câteva referințe cu privirea la întemeierea Râmnicului Altfel spus, Domnitorul Mircea cel Bătrân este ctitorul Mănăstirii Cozia, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Cozia, cunoscut din documente: ieromonahul Gavriil [5]. Prima atestare documentară a orașului Râmnic, reședința județului Vâlcea, apare într-un hrisov al cancelariei Voievodului Mircea cel Mare, la 20 mai 1388. Documentul este un act de danie prin care domnitorul dăruiește ctitoriei sale de la Cozia, printre alte privilegii, și „o moară la Râmnic [...] și curtea Hinăteștilor”, să le fie spre folosul călugărilor de aici. În cuprinsul acestui act, sunt menționate și alte localități vâlcene: Călimănești, Jiblea, Seaca, Orlești și Hinătești [6], ceea ce
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
la începutul secolului al XVI-lea, când se dezvoltă localitatea Râmnicu-Sărat (Slam Râmnic), de care a trebuit să se deosebească [13]. Voievodul Mircea cel Bătrân s-a stins din viață la Argeș și a fost adus cu mare alai la ctitoria sa de la Cozia, așa după cum i-a fost voia. Despre acest funest eveniment, aflăm dintr-o cronică sârbească: „Anul 6926 [1418] s-a pristăvit [a murit] marele voievod al Ungro-Vlahiei, Io Mircea, ianuarie 31“ [14] și cronica lui Axentie Uricariul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
însă odihnă pentru trupul său obosit de la atâtea bătălii. Așa după cum am mai spus, în spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. În documentul din 1 iunie 1421, după trei ani de la moartea Domnitorului Mircea cel Mare, fiul său Radu Voievod, zice: «Cu râvnă către Dumnezeu, Domnul meu, îndemnat fiind de sfânta și de viață făcătoare Troiță
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mănăstirea Cozia. A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
istorie, perenitate, prezență și actualitate Prin urmare, Domnitorul Mircea cel Bătrân și cel Mare a avut o domnie lungă și grea, furtunoasă și plină de grijile Țării sale, și-a adormit întru Domnul în 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat la ctitoria sa, la Mănăstirea Cozia, unde odihnesc osemintele soției sale, Doamna Mara, osemintele celor cinci fii ai săi, dar și osemintele zbuciumatei și nefericitei mame a Domnului Mihai Viteazul, monahia Teofana, care și-a dat obștescul sfârșit cu gândul, mereu și
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mereu și mereu, la ,,drag fiul ei”, al cărui trup, pângărit de unguri, se odihnește sub holdele Transilvaniei, iar capul, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște, alături de tatăl său, blândul Pătrașcu cel Bun. Veghease cu osârdie Mircea cel Bătrân la ridicarea ctitoriei sale, Mănăstirea Cozia, aducându-l pe vlahul sârbesc Nicodim să o târnosească; chiar arhitecții și meșterii au fost aduși de dincolo de Dunăre! Câteva cuvinte despre emblema amplasată la intrarea în Mănăstirea Cozia ,,Dar Cozia nu este o copie după vreo
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
excriptae. Libri XVIII, Frankfurt, 1591, vol. 418, col. 268-269. [3]. Petre P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, București, Editura Corint, 2000, pag. 188-191. [4]. Vasile Drăguț, Arta românească, București, Editura Vremea, 2000, pag. 85-86. [5]. Arhim. Gamaliil Vaida, Mânăstirea Cozia, vestita ctitorie a lui Mircea Voievod cel Mare. 600 de ani de existență, Editura Episcopiei Râmnicului și Argeșului, Râmnicu-Vâlcea, 1986, pag. 22. [6]. DRH B, I, pag. 28. Arhivele Naționale București, Condica mănăstirii Cozia, nr. 712, f. 244 v. - 247, copie. [7
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
însă odihnă pentru trupul său obosit de la atâtea bătălii. Așa după cum am mai spus, în spiritul unei vechi tradiții, acest viteaz domnitor a dorit ca, după moarte, rămășițele lui pământești să i se odihnească în biserica mare de la Mănăstirea Cozia - ctitoria lui cea mai de seamă. Altfel spus, șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
mănăstirea Cozia.A încetat din viață după o glorioasă domnie de 32 de ani, fiind înmormîntat în ziua de 4 februarie 1418, nu la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, unde zăceau înaintașii săi, «ci la cea mai frumoasă biserică de atunci, ctitoria sa, mănăstirea lui de la Cozia». Locul de odihnă veșnică a Domnitorului Mircea cel Bătrân, are astăzi înfățișarea unui sarcofag egiptean, unic între toate mormintele boierești și domnești din țara noastră, dar caracteristic pentru forma mormintelor apusene medievale, întrebuințate obișnuit în
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Preamilostivul, să ne ajute, tuturor, în continuare, în tot lucrul cel bun! Amin!... Material documentar întocmit, redactat și realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2181, Anul VI, 20 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
-l sărbători. Atunci, el avea să împlinească 600 de ani de atestare documentară, fiind atât de bătrân, de-i citeai istoria prin pietrele clădirilor tocmai din timpul lui Alexandru cel Bun, dar și din timpul lui Ștefan cel Mare prin ctitoria sa zidită la 1495 - biserica Sf. Nicolae, cât și casele domnești ce-i serveau drept reședință. Asemeni altor orașe și Dorohoi a dat țării, aleși oameni de cultură, spirite desăvârșite. Numai de amintim numele marelui Enescu - muzicianul care a făcut
ARTA FOTOGRAFICĂ A LUI MARIUS PETRESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344559_a_345888]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ctitorie Biserica îmi pare o casă părăsită În curte năpădită de iarbă mătăsoasă, Cu razele filtrate prin ramuri ca prin sită
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ctitorie Biserica îmi pare o casă părăsită În curte năpădită de iarbă mătăsoasă, Cu razele filtrate prin ramuri ca prin sită, Ca o relicvă sacră din letopiseț scoasă. Clopotnița se-nalță tăcută și stingheră, Ca o remininscență se țes neauzite Vibrațiile
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
navă ancorată pe plaiul plin de soare, Respiră prospețime cu orice dimineață. Pe mai departe timpul prin marea lui răbdare Marchează veșnicia cu fiecare treaptă, Cu frunțile plecate spre sfintele altare Biserica îmi pare o casă ce așteaptă. Referință Bibliografică: Ctitorie de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CTITORIE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348117_a_349446]
-
să vă adresez aceste mulțumiri, simple și sincere, cuprins fiind de vii și adânci emoții, din cauza recunoștinței și a prețuirii ce v-o port în chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de
RĂMAS BUN ŞI VĂ MULŢUMIM ÎN MOD DEOSEBIT PENTRU TOT, de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365808_a_367137]
-
sosirea anotimpului friguros și al primilor fulgi de nea. Cu excepția iernii, în celelalte anotimpuri, în curtea schitului, ai impresia că ai pășit în rai, așa este de frumos. Puțin mai sus, pe malul drept al râului, se află Mănăstirea Cozia, ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân și este unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult ortodox din țară. Pe aici se perindă zilnic sute, sau pe timpul verii chiar mii de turiști, încântați atât de istoricul bisericii cât și de
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
sa în lumea celor veșnici a fost înmormântată în interiorul mănăstirii, alături de Mircea, domnitor al Țării Românești, căruia i se mai spunea și Cel Bătrân, cu toate că a murit la doar șaizeci de ani. Cei doi copii abia așteptau să viziteze această ctitorie despre care Sebastian le-a vorbit așa de frumos și erau mai ales nedumeriți când le povestise nenea Sebastian, de ce primul ministru de după revoluție, Radu Vasile, a hotărât să se întâlnească cu Miron Cosma, conducătorul minerilor greviști, tocmai în această
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
Tradițiile folclorice și etnografice ale Călimăneștiului datează încă din cele mai vechi timpuri. Mărturii orale din generație în generație atestă fără putință de tăgadă faptul că încă dela începutul secolului al XVIII-lea, în satul Călimănești ce făcea parte din ctitoria Sfintei Mânăstiri Cozia a Domnitorului Mircea cel Bătrân, duminica sau în zilele de sărbătoare,în piața de lângă primărie se desfășura un eveniment de mare tradiție folclorică ”Hora Satului” la care participau cu mare entuziasm tinerii și vârstnicii locului. La aceste
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
ani petrecuți în adâncă smerenie, post și privegheri nenumărate, la cererea patriarhului de Constantinopol, este trimis ca egumen în marea lavră a sfântului Ștefan din Adrianopol iar după șase ani egumen în marea lavră românească Cutlumuș de la sfântul munte Athos, ctitoria domnitorilor români, începând cu Vlaicu Vodă, iar apoi rezidită Matei Basarab și Vasile Lupu. Obștea monahală a Mănăstirii Cutlumuș era formată și din români nord-dunăreni, moldovlahi, macedoneni, transilvăneni și bănățeni. Între timp scaunul vlădicesc al Timșoarei rămânând vacant, românii cer
SF. IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ de ION UNTARU în ediţia nr. 989 din 15 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365040_a_366369]
-
să vă adresez aceste mulțumiri, simple și sincere, cuprins fiind de vii și adânci emoții, din cauza recunoștinței și a prețuirii ce v-o port în chip neîncetat, pentru tot ce ați făcut pentru mine personal, pentru universitatea orădeană - care este ctitoria dumneavoastră și de care (sau la care) mă mândresc cu faptul că am învățat și eu, pentru județul și orașul nostru, pentru Biserica noastră strămoșească, pentru învățământul universitar românesc, pentru știința și cercetarea românească, pentru atâția mii și mii de
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 [Corola-blog/BlogPost/365075_a_366404]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Neagoe Basarab s-a născut în a doua jumătate a sec. XV și se trăgea din neamul Basarabilor iar mama sa din cel al boierilor Craiovești. Cunoaște învățăturile creștine și virtuțile părinților de la Biserica Vâlcii, ctitorie a străbunicilor săi. A cules învățătura Sfintelor Scripturi ca albinele nectarul și aceasta va contribui la consolidarea profilului său moral și spiritual. A călătorit mult, a cunoscut marile spirite ale vremii beneficiind și de faptul că marele între patriarhi Nifon
SFÂNTUL VOIEVOD NEAGOE BASARAB de ION UNTARU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365100_a_366429]