297 matches
-
metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă din folclorul carpatic se arată fiului pierdut în pustietate: Dar voinicul ce grăia ? - Uș! corboaică neagră, Nu mai cloncăni ! Mă-sa ce grăia ? - Măre, voinicele, Cu cușma de miele, Cu ochi de șoimele, Nu-s corboaică neagră, Și sunt maică-ta. Voinic ce grăia ? - De-ai fi maică-mea, Jos că mi te-ai da Și m-ai căuta Și m-ai adăpa. Mă-sa c-auzea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
era, zău, nimănui În piept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari Români de viță veche Purtând opinci, suman,ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat-am astă vară Ca să scăpăm de turci, de jug Sărmana, scumpa țară
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
băieții din sat și se pregătea să dea drumul primei hore din Noul An. Frigul nici nu era simțit în aburii de vin fiert. Muzicanții suflau în alămuri care erau încălzite cu rachiu din plin. Flăcăii își lepădaseră de mult cușmele și sumanele și băteau zăpada înghețată. Fetele chicoteau pe la stogurile de fân atinse de zăpadă. Galbenul stins al fânului era învăluit de zăpada albă care pălea în bujorii fetelor rușinoase. Cele mai îndrăznețe se prindeau în joc. Moșnegii și babele
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
prin toată ființa ei, iar apoi le dă glas. Asta nu plăcea la lume. Lăcrima, dar satul nu uita că toate fărădelegile ieșeau uneori la suprafață prin cântecele ei. Frunză verde, foi de nuc Ionel, băiat uituc și-a lăsat cușma-n nuia La drăguța altuia. și-a tunat și- a fulgerat Tot cu ghioage sub șopron În șălili lui Ion. Iară el pe pat zăcând Zice că s-a’nchedecat De’o cioată, de un bolovan Tocmai’n deal pe
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu se mai aud chemările năvalnice în zeci de „limbi” ale păsăretului... Iată-mă-s în vremurile când pe la poarta hanului treceau legănându-se harabalele dinspre sau spre Pietrărie ori Păun... În ușa hanului se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul, pentru a se încredința că crăițarii sunt la locul lor. Hangița știe
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
picta orice în principiu, numai să fie pictat ceva, Chiar și pe Dumnezeu?! a întrebat el malițios, Chiar și pe Dumnezeu, i-a răspuns activistul, dacă-l îmbraci în suman și cu cămașă înflorată și-i mai pui și-o cușmă brumărie! Atmosfera s-a mai destins și meșterul s-a apucat de lucru, eu îmi terminasem peretele distribuit mie, fusese aprobat și mă pregăteam să plec, mă umplusem de amar săptămânile alea, dar n-a fost așa, fiind liber și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
divers al câmpului, al pădurii și satului aflat la poalele muntelui falnic. În rochițe de rouă, parfumuri și culori strălucitoare, florile înveselau peisajul rustic. Satul părea un uriaș tolănit printre cetini de brazi, pini și mesteceni viguroși. Își purta solemn cușma de nori pufoși și fredona, parcă, o baladă din spuma undelor zdrumicate pe pietrele lucioase. Când am înaintat pe cursul apei cristaline, o uliță îngustă își deschise brațele spre mine. Atunci am deslușit într adevăr frânturi de baladă: vioara lui
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
foc și de mușcătura câinilor; și se pun pe fugă și rup frontul; și acesta este războiul câinilor Împotriva călăreților.” Un astfel de câine feroce aștepți să iasă din burta carului blindat. Dar se coboară Împleticit un bătrânel obosit cu cușma pe o ureche, pe care și-o aranjează ca un vechil de țară și o babă cătrănită. Ăștia sunt prea stimații și mult iubiții conducători. Două epave, la care tună și fulgeră și cei care-i judecă și cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
copii de școală și-am venit să colindăm pe la case să urăm! Ne dați, ne dați, ori nu ne dați!" Nu vă imaginați cât de frumos este tot cântecul și cum răsună peste drumurile troienite și casele acoperite cu o cușmă de zăpadă! Și nu știți de ce se spune Moș Ajun! Pentru că el vestește pe fratele său mai mare și adevărat, Moș Crăciun. Este în ziua premergătoare acestei mari sărbători a Nașterii Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Astăzi învățăm și
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
trenuri de mare viteză, nu s-ar gîndi În nici un caz la un film intimist, n-ar pricepe de ce intimist și-ar pulveriza În cîteva minute de proiecție zeci de elicoptere, avioane cu pasageri speriați dar curajoși, doi munți cu cușme de zăpadă și-un cartier de zgîrie nori, ar angaja mii de figuranți numai pentru a se ivi cîțiva pentru o fracțiune de secundă Îngroziți În prim-plan, restul fiind Îngroziți În general, i-ar Îmbrăca, i-ar dezbrăca, sfîșiindu-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din start cu lanțuri printre degetele de la picioare dîrji, cu boneta de oaie așezată pe-un ochi, eram stagiari, era tragic, un pensionar ne-a somat să părăsim cinematograful, și-am rîs cu lacrimi pînă i-a căzut unui sătean cușma-n mocirlă. Încurajat de succesul mondial cu țărani de care-și amintește azi de parc-ar fi fost ieri, senatorul Îi va trimite o scrisoare lui Robert De Niro, În care-l invită să joace-ntr-un alt film regizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe Vladimir, răbufnindu-l ca un pârjol. Peste puțin timp, cătrănit din te miri ce, în văzul întregii gloate pusă pe benchetuială, îl trase deoparte pe magnatul de la Sans-Souci, îl strânse în brațe, țocăindu-l răsunător și luându-și paltonul și cușma din blană de iepure dădu să se echipeze de drum: Mulțumesc pentru ospeție, zise el grăbit. Făcând unele plecăciuni către întreg vălmășagul de cheflii, izbuti să redreseze dintr-un incipient plonjon, făcând câțiva pași repezi înainte, adăugând, apoi, cu înverșunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu un mic calpac cu mărgele, iar fruntea și gâtul sunt Împodobite de coliere de aur sau de argint. Portul bărbaților este mult mai simplu, constând din nelipsitul cojoc de oaie, dolmanul fără mâneci, cămașa lungă de pânză, opincile și cușma Înaltă de miel. Chimirul lat și Împodobit Îl duce cu gândul la centurile vechilor romani. În orice caz, o comparație Între descrierile lui Jókai și portretele de țărani români din tablourile pictate În aceeași perioadă de Barabás XE "Barabás" Miklós
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
întăi la Botoșani și apoi se refugiază în spatele zidurilor inexpugnabie ale cetății Hotinului de pe Nistru. Deși inițial moldovenii pricinuiesc pierderi mari atacatorilor, aflarea veștii despre fuga domnului din capitala țării, face ca oștenii moldoveni, conform obiceiului, să-și pună cușmele în vârful sulițelor, trec de partea lui Mihai și chiar cetatea Sucevei este cumpărată cu bani, încât apărarea Moldovei se prăbușește. Numeroasele grupuri ale armatei lui Mihai pornesc prin Moldova afirmând noua stăpânire și după obiceiul timpului, jefuind localnicii. În
Blitz Krieg pe meleagurile rom?ne?ti. ?nt?ia unire a ??rilor rom?ne?ti sub Mihai Voda viteazul by Ra?cu Paul-Emil () [Corola-publishinghouse/Science/83670_a_84995]
-
caci avea fața albă ca neaua și ochii de un albastru închis, ca cerul plumburiu, din zilele când soarele sta ascuns, ferindu-se de privirile oamenilor. Ea este o buna gospodină și învelește crengile copacilor în puf de zapadă, pune cușme albe caselor, iar pe pământ întinde un covor moale de nea. Dar nu peste multă vreme, lea venit timpul de măritat, caci nu-i era ușor Moului An cu trei fete. PRIMĂVARA lua de bărbat pe MUGUR. La nunta lor
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
și a învelit pământul cu covoare albe și moi de nea ca să nu înghete firele de iarbă, rădăcinile florilor, semănăturile din toamnă și să le tină cald până la primăvară. Și tot ea învelește crengile copacilor în puf de zăpadă, pune cușme albe caselor. Iarna și-a dat seama că surorile ei au trecut pe aici și ca să mai vină și la anul, a pus la păstrare sub mantiile ei albe și grâul și pomii, ferindu- i de ger și ingrijindu-se
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
este întunecos. Omătul este strălucitor și imaculat. Codrul tace, animalele stau ascunse prin grajduri și așteaptă hrană de la oamenii care le îngrijesc. Iarna, omătul este mare și la munte este minunat. Este frig și ninge mereu. Copacii și casele poartă cușme de zăpadă. Iarna este anotimpul sărbătorilor. În curând Moș Crăciun va porni în lunga lui călătorie. Copiii se bucură din toată inima de venirea acestui misterios Moș Crăciun. Dar până la urmă iarna-și cerne lacrimile repezi și se gândește cu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
în Germania, 82031 Grunwald, Robert Kochstr. 13A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Anina, str. Lenin bl. 44, sc. A, ap. 5, județul Caraș-Severin. 486. Rohm Niculina, născută la 4 iulie 1968 în localitatea Valiug, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Cușma Iosif și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 86161 Augsburg, Fallerslebnenstr. 5, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, str. Castanilor nr. 86, județul Caraș-Severin. 487. Szinek Nicoleta Lizica, născută la 26 noiembrie 1971 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
așa a apărut pălăria, aceea pe care epica greacă o pune pe capul lui Oedip ori a Antigonei. Acolo, În Tesalia, sub soarele viu, căci pe la noi, unde mai mult ger este, cele mai valoroase capete s’au adăpostit sub cușma taraboștilor. Las’ că și cușma are loc astăzi. Măcar pentru că eu, băgat până peste cap În tradiție, de nu mai Încape și o pălărie, n’am ce ridica salutându-vă. Dar o Împrumut pe a delicatei noastre prietene, Mihaela, ca să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care epica greacă o pune pe capul lui Oedip ori a Antigonei. Acolo, În Tesalia, sub soarele viu, căci pe la noi, unde mai mult ger este, cele mai valoroase capete s’au adăpostit sub cușma taraboștilor. Las’ că și cușma are loc astăzi. Măcar pentru că eu, băgat până peste cap În tradiție, de nu mai Încape și o pălărie, n’am ce ridica salutându-vă. Dar o Împrumut pe a delicatei noastre prietene, Mihaela, ca să par civilizat; treaba ei dacă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fie biodegradabile - a se vedea pielea oii În care era livrată ea Însăși - fie refolosibile, ca aceeași piele pentru un cojoc, sau tot ca recipient, de un număr indefinit de ori, până ce ulciorul nu mai merge la apă, precum amfora. Cușma, poalele cămășii, traista, așișderea, reveneau apoi la Întrebuințarea obișnuită, alta decât aceea de ambalaj. Deja modernă, bucata de hârtie ajungea pe foc - unde nu deranja pe nimeni, căci e celuloză deci biomassă - ori pur și simplu devorată de descompunătorii prezenți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
intenții, dar... Cuvier își propunea să reconstituie ditamai viețuitoarea pornind de la un oscior; Hasdeu se străduiește să recompună portretul psihologic al voievodului muntean studiindu-i liniile feței, așa cum sunt înfățișate într-o gravură săsească din vremea domniei lui Țepeș. Din pricina cușmei, nu se vede vreo jumătate din fruntea eroului, ceea ce nu-l împiedică pe cercetător să creadă că "va fi fost înaltă", iar "o așa frunte nu putea aparține decât unui bărbat înzestrat cu cea mai viguroasă inteligență". Asta să însemne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mamifere și reptile În habitatul natural. Cu un trenuleț vechi, cu aburi, viu colorat, ce amintesc de Începuturile vieții coloniale În această parte a lumii, la mijlocul secolului al XIX lea, numit Puffing Billy se trece prin zone Împădurite, munți cu cușme Înzăpezite și vegetație alpină, câmpii pustii, plaje curate, podgorii Îngrijite și localități pitorești, cu frumoase grădinițe În fața caselor, pline de flori multicolore, unde se poate bea liniștit un ceai aromat sau o cafea parfumată 436. Deși confortul din Puffing Billy
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
la noi balcanicii „șmecheri”! Pe de altă parte trebuie luați În calcul și alți factori: nu există animale de 315 pradă, legislație foarte severă, spiritul de disciplină civic dezvoltat În rândul populației acestei țări. La orizont se profilează munții cu cușma lor argintie ce scânteie diamantin În soare. Alpii Sudici au Înălțimi de peste trei mii de metri altitudine, cu vârful Aoraki/ Mount Cook (3854 m), ce oferă peisaje spectaculoase, cu văi adânci, ghețari mirifici și platouri amețitoare 489. O sută de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
numărul de participanți la pelerinaje. O echipă de la televiziune face eforturi disperate pentru a se apropia neobservată de un bărbat care tocmai a trecut pe sub baldachin și s-a închinat la moaște. Are căciulă de blană de oaie pe cap (cușmă), bocanci grei în picioare, desagă bicoloră alb-negru de lână aruncată pe umăr - pe scurt, se înscrie perfect în stereotipul „pelerin de la țară”, pelerin „tradițional”. Reușesc până la urmă să prindă câteva cadre cu acesta, ba mai mult, ca din senin apare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]