254 matches
-
strict monoton (respectiv strict crescător, strict descrescător) (L. Curtui, Analiză matematică: 8). În unele texte, oricare alternează cu orice, în fața numeralului cardinal: oricare trei puncte, orice două puncte (A. Popescu, Matematică - Geometria: 42); este preferat însă oricare. 2.2.3. Cuantificatorul universal distributiv fiecare (folosit adjectival sau pronominal) este preferat în enunțurile științifice cu semnificație nongenerică: Câmpul gravitațional este o regiune din spațiu, limitată sau nelimitată, unde în fiecare punct se face simțită acțiunea unei forțe gravitaționale de atracție determinată în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
110) Dacă A, B sunt puncte oarecare, dar fixate pe dreapta d [...] (A. Popescu, Matematică - Geometria: 10) Pozițiile relative a două drepte în spațiu; drepte oarecare; drepte paralele; drepte perpendiculare (idem: 46) etc. 2.2.5. Formele de genitiv-dativ ale cuantificatorilor pronominali (fiecărui, oricărui, tuturor etc.) par a fi mai frecvente în registrul cult decât în celelalte registre: deasupra oricărei forme de sentimentalism (A. Pleșu, Despre îngeri: 92 și în CLRA) patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor ei (Constituția: 6
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
oricărei forme de sentimentalism (A. Pleșu, Despre îngeri: 92 și în CLRA) patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor ei (Constituția: 6) etc. 2.3. Articolul hotărât și articolul nehotărât 2.3.1. Articolul nehotărât poate îndeplini rol de determinant/cuantificator nedefinit. 2.3.1.1. La cazurile nominativ-acuzativ, selecția articolului nehotărât depinde, în mare măsură, de tipul construcției și de structura internă a grupului nominal. (a) În limba actuală, articolul nehotărât (sg. nominativ-acuzativ un, o) însoțește adesea grupul nominal în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
a) În limba actuală, articolul nehotărât (sg. nominativ-acuzativ un, o) însoțește adesea grupul nominal în contextele în care, în mod obișnuit, acesta s-ar utiliza fără determinant. Grupul nominal primește o interpretare semantică intensională, iar articolul este, mai degrabă, un cuantificator nedefinit. Astfel, este cunoscută tendința de a utiliza superfluu articolul nehotărât sg. (inițial după model francez și german, vezi Iordan 1948: 295, 441; ulterior și după model englez) și pl., pe lângă substantive cu sens propriu, cu funcție de nume predicativ, neînsoțite
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
precum: Pentru adulți s-au stabilit niște valori considerate optime ale colesterolului, LDL, HDL și TG (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 12). 2.3.2. Atât articolul hotărât (sg., pl.), cât și articolul nehotărât (sg.) sunt utilizate cu rol de cuantificatori generici ai grupului nominal, în diferite registre ale limbii: Îngerul păzitor e epifenomenul omului precar (A. Pleșu, Despre îngeri: 98 și în CLRA) Cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statului român [...]. Cetățeanul român nu poate fi extrădat sau
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
IVLRA: 56 și în CLRA). Construcția este, probabil, rezultatul unei recategorizări și anume al schimbării statutului categorial al articolului nehotărât, prin degramaticalizarea acestuia în vecinătatea numeralului 3. 2.4. Modificatori cu semnificație cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii cuantificatori. Ele nu formează însă grupuri cuantificate, ci au, mai degrabă, rol de modificatori ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul pronominal tot, alternează
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii cuantificatori. Ele nu formează însă grupuri cuantificate, ci au, mai degrabă, rol de modificatori ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul pronominal tot, alternează cu diverse adjective cvasisinonime (complet, global, integral, total). Ele indică faptul că referentul substantivului este conceptualizat ca ansamblu. Să se compare: tot volumul schimburilor comerciale și volumul total/global (sau complet, integral
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
implicați în obținerea unui rezultat. Ea indică performanța de ansamblu a factorilor de producție din a căror combinație a rezultat efectul util (idem: 9) declarație de venit global. Într-o situație specială se află adjectivul întreg, care îndeplinește rolul de cuantificator globalizant, în antepunere 4 (poziția sintactică obișnuită a cuantificatorilor grupului nominal), și rolul de modificator cantitativ (similar celorlalte adjective discutate sub 2.4.1), în postpunere: Există și situația în care un singur înger se ocupă de o întreagă comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ansamblu a factorilor de producție din a căror combinație a rezultat efectul util (idem: 9) declarație de venit global. Într-o situație specială se află adjectivul întreg, care îndeplinește rolul de cuantificator globalizant, în antepunere 4 (poziția sintactică obișnuită a cuantificatorilor grupului nominal), și rolul de modificator cantitativ (similar celorlalte adjective discutate sub 2.4.1), în postpunere: Există și situația în care un singur înger se ocupă de o întreagă comunitate (A. Pleșu, Despre îngeri: 90 și în CLRA), față de
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
17) risc maxim/minim risc înalt, moderat, moderat înalt (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 15) în cantitate moderată (idem: 24) nivel crescut, valori crescute, nivele crescute, risc crescut/scăzut (idem: 9, 10, 11, 15) capacitate de efort fizic mai redusă [cuantificator gradat] (M. Halmaghi, Psihologie: 8) multipli factori de risc (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 14). 2.5. Modificatori calificativi recategorizați (cu semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
mai redusă [cuantificator gradat] (M. Halmaghi, Psihologie: 8) multipli factori de risc (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 14). 2.5. Modificatori calificativi recategorizați (cu semnificație contextuală cantitativă) Structurile cu adjective calificative, care, antepuse grupului nominal, își modifică statutul categorial, devenind cuantificatori (de o bună bucată de vreme ["îndelungată"]) sau care, contextual, în postpunere, dezvoltă o semnificație cantitativă (A câștigat bani frumoși ["mulți"]), caracterizează vorbirea familiară (Stan 2007: 199-200). Adjectivul bogat, utilizat cu sens cantitativ în limba veche (ib.), încă apare cu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări cantitative. Tiparul sintactic este încă actual. Majoritatea cuantificatorilor substantivali sunt termeni vechi în limbă, cu valoare nedefinită: grămadă, mulțime, număr, pic, puzderie, seamă, sumă, sumedenie etc. - o seamă de însușiri (CORV: 94 și în CLRA), o sumă de legi naturale (A. Pleșu, Despre îngeri: 97 și în CLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
etc. - toate forțele sunt din patru câmpuri, câmpu' gravitațional, câmpu' forțelor nucleare, magnetic și electrostatic [...], tot restu' [forțelor] sunt derivate (IV: 352). Substantivele neologice au o distribuție mai limitată sub aspectul registrului și, uneori, sub aspectul selecției lexicale; de ex.: (cuantificatori globalizanți) ansamblul 5 bunurilor produse prin muncă (S. Mihăilescu, Economie: 6), totalitatea realizărilor prin care o întreprindere sau o economie (în ansamblul său) devine mai eficientă (idem: 7); (cuantificatori nedefiniți) doze mici de băuturi alcoolice (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
sub aspectul registrului și, uneori, sub aspectul selecției lexicale; de ex.: (cuantificatori globalizanți) ansamblul 5 bunurilor produse prin muncă (S. Mihăilescu, Economie: 6), totalitatea realizărilor prin care o întreprindere sau o economie (în ansamblul său) devine mai eficientă (idem: 7); (cuantificatori nedefiniți) doze mici de băuturi alcoolice (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 24), o infinitate de axe optice (E. Poll, Fizică: 97). Unele combinații, precum o serie de, sunt cvasiclișeizate, substantivul pierzându-și (total sau numai parțial) sensul lexical în context
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
339) că are acolo teancu de desene ["(implicit) multe"] (idem: 328). 2.6.2. O situație specială au substantivele care, indiferent de proveniența lor în limbă (împrumut sau conversiune pe teren românesc), pot fi interpretate drept corespondente substantivale ale unor cuantificatori adjectivali sau ale unor modificatori cu semnificație cantitativă; de ex.: dublul distanței, față de distanța dublă - lungime egală cu dublul distanței dintre axe (A. Popescu, Matematică - Geometria: 39). Diferența sintactică dintre cele două structuri se asociază cu o diferență de conceptualizare
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
mai importante caracteristici ale psihogenezei este caracterul său sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o caracteristică importantă, dat fiind că nu se face referire la alte caracteristici ale psihogenezei]. Fenomenul se manifestă în limbajele culte. 2.8. Cuantificarea redundantă Cumulul cuantificatorilor și/sau al altor elemente cu valoare (contextuală) cantitativă, în structuri redundante, este un fenomen frecvent, caracteristic limbii vorbite. Tendința spre subliniere a valorii cantitative afectează, într-o măsură mai mică, și registrul cult: saci a câte 80 de kilograme
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
grup nominal cu semnificație cantitativă intrinsecă], se văd o mulțime de oameni [subiect plural, exprimând mai multe entități; grup nominal cuantificat] (GALR II: 87). Uneori, se ezită între aceste două tipuri de acord. Astfel, acordul se realizează, greșit, cu termenul cuantificator, deși semnificația verbului sau a adjectivului sugerează raportarea sintactică (directă/indirectă), mai degrabă, la substantivul cuantificat: zeci de milioane de euro care ar fi trebuit cheltuite [corect euro... cheltuiți] (Rlib, 2008, nr. 5572: 1, col. 2). Alteori, în locul acordului gramatical
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
analizabile sau semianalizabile în română, astfel încât structura lor internă poate fi recunoscută total sau numai parțial (FC I: X-XI). Compusele de acest tip sunt analoge (semantic, iar uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate, elementul de compunere tematică având rol de cuantificator. Analogia este mai clară la substantive: biprismă [= două prisme] - Biprisma Fresnel. Dispozitivul este format din două prisme identice (E. Poll, Fizică: 116) microforme [= forme mici] - Microformele de relief au dimensiuni mici, sunt suprapuse formelor majore de relief și s-au
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
col. 1). 4.2. Pronumeralul n (vezi supra 2.1.5) s-a extins, în exprimarea familiară, și în compuse substitute ale numeralului adverbial - cardinal: de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ale numeralului adverbial - cardinal: de n ori sau ordinal: (pentru) a n-a oară. Pronumeralele apar cu rol de cuantificatori ai grupului verbal: citește de n ori. 4.3. În limba actuală, se extinde utilizarea tiparului sintactic în care adverbul cuantificator se atașează grupului adjectival sau adverbial, în antepunere, prin prepoziția de: cât (atât, destul, suficient, egal, consternant, descumpănitor etc.) de bun (vezi descrierea sintactico-semantică a tiparului, la Pană Dindelegan, 1992: 85-93, 103-111). În tipar sunt atrase inclusiv adjectivele/adverbele cuantificatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de mult spre înăuntru (A. Pleșu, Despre îngeri: 73 și în CLRA) Recurgem nepermis de des, și cu o stranie nonșalanță, la explicații de tip magic (idem: 94). 4.4. Este, de asemenea, în extindere tiparul cult în care adverbul cuantificator antepus se atașează direct grupului adjectival, fără prepoziție: relații ierarhice unanim acceptate (A. Țiglea, Sociologie: 49) [puncte] egal depărtate (A. Popescu, Matematică - Geometria: 54) parțial corectă etc. Unele sunt adverbe de mod, ca semnificație de bază8, și actualizează numai contextual
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cu statina, în caz de valori sever crescute ale colesterolului (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 29). 5. CONCLUZII 5.1. Analiza materialului de limbă pune în evidență varietatea sintactico-semantică a grupurilor nominale cuantificate (sau care includ constituenți apropiați semantic de cuantificatori) și diversitatea tendințelor care se manifestă în aceste structuri, în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice cuantificate, continuă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4) și construcții nominale partitive
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]