3,596 matches
-
i s-a contrapus un discurs abstractizant, uscat, cu resorturi abuziv extrapolate din alte sectoare ale cunoașterii. Generalizînd, să subliniem că nu există o metodă de-a selecta și urma o metodă, că inteligența omenească e mereu dispusă a se cufunda în ea însăși, a-și reface la nesfîrșit regulile după care se conduce în nesfîrșitul șir de situații ale cunoașterii. E riscantă elaborarea unei metode desprinsă de reflecția, prin forța lucrurilor, variabilă, asupra naturii adevărului. Există oare o metodă a
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
arată vreun semn de curcubeu. Și bieții oameni nu au nici măcar o Arcă, asemeni cu cea din vechime, pentru a scăpa de valul care crește tot mai amenințător" (27 mai 1944). Culcat în iarbă, cu ochii spre cer, tânărul se cufundă parcă în cosmos, în infinit. * Scriitorul simte mai totdeauna nevoia unui partener, a unei persoane căreia să i se adreseze, a unei cutii de rezonanță, să afle ecoul operei sale, mai înainte de a se înfățișa publicului. Caută dialogul, nu o dată
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
în discuții mă urmăreau cu privirea cei trei bătrâni de la masa din lateral.La altă masă o gașcă de prieteni vechi împart bucurii și tristeți,realizări și eșecuri dar și ultimele picături din sticla comună de tărie.Un tânăr era cufundat în arta câștigului încercându-și unica șansă de a se îmbogăți.Fața arsă de soare ,mâinile scheletice,uscate și roșii erau și ele mobilizate pentru eventualul mare câștig.O adevărată demonstrație de implicare trup și suflet.O mână de oameni
Divorț în "Cârciuma Prieteniei" by Lazarescu Corina () [Corola-journal/Journalistic/81242_a_82567]
-
buni și mai cultivați erau legionari". Disputele ce aveau loc reprezentau, ca să ne exprimăm astfel, o hărțuire a inteligenței de către ea însăși. Un regal al unei autodevorări ce anunța parcă, în fosforescența sa, noaptea postbelică în care avea să se cufunde conștiința românească: "Unii dintre ei nu se jenau să scrie texte împotriva inteligenței ca facultate mentală. Era la modă să denigrezi inteligența și tocmai oamenii foarte inteligenți o făceau, cu argumente foarte subtile". A fost cu adevărat un "fenomen crucial
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
podeaua de piatră și-o luară la fugă, ca niște gândaci de bucătărie speriați de-o rază bruscă de lumină. ș...ț Goliți de vlagă, bărbații providențiali își încheiară aglomerata și agitata zi trântindu-se acolo unde se aflau și cufundându-se într-un somn greu, bântuit de coșmaruri. Spre dimineață îi deșteptă țipătul jalnic al unui coleg mai tânăr, care se ridicase-n șezut și privea-n jur cu ochi rătăciți: ŤDoamne, ce-am făcut! Am futut Revoluția română!ť
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
caută la telefon ori corespondează cu mine, insistenți nevoie mare atîta timp cît urmăresc un interes, neezitînd a mă trage de mînecă necontenit cu doleanța ce-a ajuns a mă obseda zi și noapte, "scrie despre mine", dar care se cufundă în tăcere, îndată ce interesul a dispărut... Am senzația unui om care-și ascultă vocea înregistrată demult pe o bandă magnetică - Faceți dese deplasări, invitat fiind prin orașele țării, uneori sînteți chiar subiectul unor colocvii literare. Cît vă mîngîie acest gen
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
dragoste. Mă sculam cea dintâi, când încă toată casa dormea și mă așezam la pian, spre dezolarea celorlalți, care regulat își vedeau orele de somn deranjate prin exercițiile mele prea matinale. Lucram cu râvnă la fugile de Bach și odată cufundată în muzică, toate celelalte dispăreau pentru mine. Eram o copiliță de 10 ani, când cunoscui 3 personaje foarte importante muzicale: Jan Kubelik își începuse cariera lui miraculoasă de virtuos violonist și trecu și pe la noi. Bineînțeles că renumele lui de
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
convertirea venerică la stihurile unei cogitații asupra condiției umane critice, în care conceptul caută tonalitățile liturgice: „înaintea jertfei ți-ai/ adunat ucenicii la sîn/ și cu invidie le-ai zis:/ «Adevărat, adevărat grăiesc vouă, fericiți/ sînteți că puteți să vă/ cufundați în voluptatea/ morții!/ nu vă plîngeți,/ slugi netrebnice,/ că suferiți - / cu adevărat cumplită nu e/ decît neputința de/ a muri!»”. (veșnicia patimilor). Valeriu Stancu e astfel apropiat de modalitatea care se numea în interbelic „poezia de concepție”. Valeriu Stancu, Răstălmăcirea
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
Vicepreședintele PNL Varujan Vosganian remarcă într-o postare pe blogul personal că Parchetul nu cercetează ”falsul” actelor Curții Constituționale atât în corespondența cu Guvernul cât și în transmiterea către Monitorul Oficial, care a ”cufundat în ceață” această situație. Mai mult, liberalul consideră că toți care susțin revenirea președintelui suspendat la Cotroceni, purtat de un cvorum în care se regăsesc ”de-a valma, vot și boicot, vii și morți, prezenți și absenți, urăsc prea mult
Vosganian: Cei care-l doresc pe Băsescu la Cotroceni nu mai au timp să iubească România () [Corola-journal/Journalistic/43068_a_44393]
-
timpul de a iubi această țară”. Într-o postare pe blogul personal, intitulată ”Vot și boicot”, vicepreședintele Varujan Vosganian susține că recentele comunicate ale Curții Constituționale, semnate de către președintele Augustin Zegrean, în augusta sa înțelepciune, nu fac altceva decât să cufunde populația României ”într-o ceață atât de groasă, încât poți s-o tai, ca pe pâine, cu cuțitul” și se întreabă de ce Parchetul nu investighează, din moment ce în cazul chestorului Manoloiu, la ordinul președintelui suspendat, nu a avut nevoie decât de
Vosganian: Cei care-l doresc pe Băsescu la Cotroceni nu mai au timp să iubească România () [Corola-journal/Journalistic/43068_a_44393]
-
ar auzi încă. Aplauze fantomatice. - Ce prostii îndrugi! l-am dojenit și mi-am sprijinit obrazul de palma lui, ca să mă pătrund de căldura făpturii lui. Eram singură. Nu țineam legătura cu nici un prieten. Îi pierdusem în anii când fusesem cufundată în viața cu Michael. De fapt, nu aveam nici familie, cu toate că părinții mei locuiau în același oraș. Tatăl meu mă dezmoștenise cu mare tam-tam și în mod oficial atunci când mă căsătorisem. Nu putea accepta ideea că are un ginere de
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
Paul Aretzu să mă întorc în fața mea. să mă cufund în propriul chip și să vorbesc în gura mea, întorcându-mi limba în limba mea. cu palmele să-mi acopăr tot trupul și să-l cuprind ca pe lumina dusă acasă spre ziuă. cu genunchii strânși, îmbrățișându-mă cu brațele
Poemul saptamanii by Paul Aretzu () [Corola-journal/Journalistic/4330_a_5655]
-
a apucat? Cîteodată descopăr în mine porniri fabulatorii imposibil de stăpînit. Stau cu Ondina la măsuța noastră de pe balcon, ne bem cafeaua și deodată pleosc! un bolovan care se scufundă neauzit în apa tulbure a autismului melancolic. „Iar te-ai cufundat în nouri?...”, mă trezește ea la realitate ca o mămică grijulie. Și eu revin buimac la ceea ce mă înconjoară, fac figura unui pisoi zgribulit care abia a deschis ochii. Ondina are întotdeauna dreptate. Însă partea proastă a lucrurilor e că
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
libertate! Provenit dintr-o familie de modești negustori, posesori ai unui mic magazin, Vilar nu va trăda niciodată gustul pentru concret moștenit de la părinții săi. Ca un veritabil „comerciant”, el știe cum să țină socoteala banilor, verifică prețul costumelor, se cufundă în calcule lăsându-se absorbit de ele până-ntr-atâta încât, într-o seară, uită să intre în scenă; tot el stabilește retribuțiile actorilor, având mereu grijă să nu nedreptățească pe nimeni, ignorând democratic ierarhiile salariale, reușind chiar să introducă
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
vorbele rostite de el căpătau o sonoritate aparte, un soi de puternică reverberație. Vilar, căruia nu-i plăcea Racine și care îl prefera pe Corneille, rămâne jansenistul prin excelență al teatrului francez. El a crezut ca nimeni altul în scena cufundată în întunericul nopții, mai întâi noaptea de la Avignon și apoi, ca o reluare, ca o prelungire, noaptea de la Chaillot: ea învăluie actorii și face ca vorbele lor să răsune în fața unui public vrăjit de puterile magice ale teatrului. Platoul pe
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
spui. Nădejdea mă ajută Opreliștea s-o trec neabătut În marginea tăcerii așternută. „Pe mâine”, spui. Prea bine. Te sărut Trufaș, încredințat că sărutarea Va birui și moartea, și uitarea. Privire ațintită Privești. Privești. Privirea-ți ațintești Și ți-o cufunzi în lucruri. Ești privire Ce se îneacă în adânc de fire. Mâl greu în apa timpului tu ești. Și-e sufletul ciorchine tescuit. Și-s aripile inimii tăiate. Aprinse clipe-n țăndări sunt schimbate și scrum. Și-e visul dulce
Poezie spaniolă () [Corola-journal/Journalistic/4345_a_5670]
-
parti-pris-uri, ceea ce este o calitate fundamentală. El practică o tehnică extrem de curentă în lumea universitară americană, și anume o close reading (în combinație cu critica receptării și critica biografistă), dar tentația sa, cumva mărturisită la finalul monografiei, este să se cufunde complet, să se piardă în hățișul lumii textuale. Absorbit de lumea textelor faulkneriene, fascinat în primul rând de personajele sale, criticul devine un fel de entitate subiectivă obiectivată sau impersonalizată, care se desfășoară concomitent cu derularea textului comentat, inefabilul actului
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
Gheorghe Grigurcu Sumbră cît încape, frisonată de stări halucinatorii și agonice, apăsătoare în aparenta- i indistincție panicată, poezia lui Aurel Pantea poate da inițial impresia unei încă peri cufundate în întuneric, însă în care, dacă zăboveș ti puțin, începi să vezi, cu ajutorul cîtorva raze ce s-au furișat în spațiul său, contururile unor obiecte, aspectele unui mediu al vieții omenești. Deși nu chiar în chip realist, într-o accepție
O criză a transcendenței by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4232_a_5557]
-
ore consecutive. Nimănui să nu i se permită să intre, odată ce începe proiecția. Într-un fel, ceea ce privea era istorie, un film cunoscut oamenilor de pretutindeni. A cochetat cu ideea că galeria era ca un sit conservat, căsuța sau mormântul cufundat în tăcere al unui poet mort, o capelă medievală. Iată-l, Motelul Bates. Dar oamenii nu văd asta. Ei văd mișcare fracturată, cadre de film aflate la granița vieții încremenite. El înțelege ce văd ei. Văd o încăpere aflată în
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
în trunchiuri zînele lemnului și ale pădurii, dă aici pietrei o fecundă ezitare, regimul ei fără timp se convertește la evenimențial, la istorie, neuitînd totodată să fie natură. Oamenii cresc din pămînt, care-i susține parcă și-i adăpostește, își cufundă drama în liniștea rotundă a acestei tipsii de verde. Astfel, în evidența pregnantă a unei atare consimțiri, istoria eroică își vădește o dimensiune profundă, connaturală cu peisajul: nu doar proiecție orgolioasă a omului, ci vis al pietrei însăși, ca ea
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
lui Caravaggio, vizibile acolo, și crunta determinare cu care geniul său neînfricat ațintea supliciile martiriului și, implacabilă, moartea. Atras o clipă de clamorile uzului turistic, m-am deplasat și într-una din insulele arhipelagului, Gozo, cu vestigii megalitice, venerabil arhaice, cufundate într-o cronologie sfidînd- o pe aceea a Vechiului Imperiu faraonic. Și, mai ales, era menită să intrige o bănuială legată de cercetări recente, privind rătăcirile lui Ulysse. O expediție modern echipată, sub coordonarea lui Jean Cuisenier, cu specialiști diverși
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
viclean de pe fețele albastre, dar n-am mai apucat să mă gândesc la înțelesul lui, că m-au și înșfăcat de brațe și m-au dus înainte cu toată puterea. Totul a pălit în fața ochilor mei, de parcă aș fi fost cufundat într-o apă. În urechi mi-a răsunat deodată un strigăt voios: - S-a născut! Am deschis ochii și-am văzut că tot corpul mi-e înmuiat într-un lichid lipicios și că stau culcat lângă bucile unei măgărițe. Cerule
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
nevastă-sa, chemă liftul. Ce dacă-s numai două etaje, eu nu plătesc? E mare și nou, încăpem toți, sănătoși să fim. Ajunseră în apartamentul familiei Tălparu. Mai erau câteva ore până la ziuă, blocul - ca și celelalte din jur era cufundat în beznă, doar la ei luminile ardeau în toată casa. În sufragerie, trona masa rabatabilă, de 12 persoane, desfăcută, poate, atunci pentru prima oară, plină cu bucate ca la o nuntă. În capul mesei fu instalat Gheorghe, îmbrăcat cu o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
totul este bine, că suntem fericiți și că la vară voi merge cu fata la ea; a crezut săraca... A insistat să te întreb dacă vor strămuta și cimitirul și, dacă va fi așa, pe ea unde-o vei duce? Camera se cufundase în întuneric. Nu mai vorbea nimeni, doar tic-tacul ceasornicului de pe televizor se încăpățâna să înainteze, la fel de sigur, la fel de exact. Într-un târziu, Elena aprinse lumina. Să te servesc cu ceva, am o sticlă de șampanie, am cumpărat-o după divorț
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
întunericul de sub pleoape s-a mai diluat. Îmi apăs globii oculari și mă bucur de formele colorate apărute brusc în fața mea. Deschid ochii încet, ceața se împrăștie doar dintr-unul. Îmi curăț urdorile, mă așez pe marginea patului și îmi cufund fața în palme, ca să mai iau o porție de întuneric. De la bucătărie vine miros de scorțișoară. O fi făcut mama orez cu lapte? Pentru că viața e tâmpită și surprinzătoare, mai ales dimineața, memoria îmi dezgroapă amintiri din copilărie. Dintr-odată
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]