316 matches
-
b). A construit proiectul unei epopei naționale, un Dodecameron dramatic începând cu Dragoș-Vodă, care să cuprindă istoria noastră pe toată suprafața; c). Sentimentul țării și mesajul de adânc și autentic patriotism străbate creația eminesciană. Publicistica lui Eminescu este opera unui cugetător politic și moralist, a unui observator critic al moravurilor vremii sale. Mitul național stăruie permanent în mintea și sufletul poetului revărsându-se în creația sa, încât, pe acest drum al „valorificării istoriei și a folclorului, ca adevăratele izvoare ale poeziei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cum ar fi condamnarea comerțului mare și cămătăriei (dobînzii), a luxului și profitului exagerat, pro-povăduirea actelor de caritate și altele. După cum se poate observa, se încearcă o sinteză între moștenirea greacă, în special cea aristotelică, dreptul roman și valorile creștinismului. Cugetătorul care ilustrează cel mai bine această preocupare este Toma D'Aquino (1225-1274). În opera sa principală, Summa theologica, el întemeiază o doctrină filosofico-teologică ce-i poartă numele și care se bazează pe următoarele principii: ordinea providențială, demnitatea omului, munca și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale Iorga îl înfățișează ca „cea mai mare minte și cel mai mare om de cultură, cel mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care a fost confruntat. „Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale Iorga îl înfățișează ca „cea mai mare minte și cel mai mare om de cultură, cel mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care a fost confruntat. „Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și sfârșitul de mileniu II, reprezentat de secolul XX, secolul totalitarismelor - vreau doar să transmit o stare de bine, făcând referire la un text extrem de drag mie ce se potrivește perfect spiritualității Voronețului. Rememorez, deci, câteva gânduri ce aparțin unui cugetător ortodox, părintele Arsenie Papacioc: „Nu este niciodată cineva degeaba lângă tine. El este cu știința lui Dumnezeu. Ca tu să-l ajuți sau să te folosești. Te folosești, că poate are o putere de duh mai mare. Sau Îl ajuți
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
pare-se, într-o seară de vară mediteraneană, cînd, la ieșirea din mare, a fost cuprins de un soi de cutremurare ființială și și-a pus întrebările pe care și le pun din zorii omenirii gînditori "de meserie" sau simpli cugetători: ce caut eu aici?, de ce există ceva mai degrabă decît nimic?, există ceva după moarte? și, evident, există Dumnezeu?. Întreaga desfășurare a textului este și o scurtă istorie a credințelor noastre, fără partipriuri, fanatisme, sau încrîncenări de vreun fel, comentariile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o searbătă și meschină realitate. Această pictură, cu înțelesuri profunde și cu expresiuni tehnice fastuoase ca o râurare de purpură presărată de pietre prețioase, va rămâne un tainic și somptuos azil, un templu ermetic și vrăjit pentru visători, poeți și cugetători, pentru idealiști și esteți"51. Cu privire la teoria lui John Reed, trebuie precizat faptul că această "lectură" nu este una alegorică, unde rămâne esențială utilizarea dicționarului de iconuri alegorice și niciuna a unor stări tranzient, e ca în pictura simbolistă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
domus Fabia"28. Viziunea lui Ovidiu asupra lumii (Weltanschaung), așa cum se înalță din opera sa, se bazează pe elogierea libertății, pe glorificarea Republicii, și pe cultivarea valorilor nobiliare, marginalizate de regimul augustan, coborât la dictatura personală. Ovidiu era un liber cugetător și soluția cumulării delictelor sale legate de ordin moral, religios, politic culminând cu un crimen laesae maiestatis, ar explica verosimil motivele relegării. Aceste motive au, ca pretext, opera erotică ovidiană, iar ca hipotext, activitatea civică și politică a poetului. Ovidiu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
din generație în generație, cu aceeași persistență și tensiune dramatică; a preocupat și continuă să obsedeze pe toată lumea, indiferent de poziția privilegiată sau precară pe care individul o deține prin destinul lui omenesc, de savant ori de analfabet, de „liber cugetător” ori de credincios „practicant”. Dovada că anonimul carpatic nu a vizat decît realitatea iremediabilă a morții o constituie tonalitatea elegiacă, de imposibilă întoarcere, tocmai cea care s-a pus sub semnul negației privind oportunitatea gestului de a înlocui, pe moment
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și păstorului carpatic. Adevărată și reală este „moartea vitează” a soldatului căzut pe cîmpul de luptă, ca și „moartea glorioasă” a martirului, slujitor lui Iisus Hristos. Falsă este moartea comună, obișnuită, biologică, fără nici o conotație morală. Omul modern și „liber cugetător” își dorește cu lașitate și lepădare de sine un subit, o stingere spontană, eventual în somn; călugărul de la schitul de bună tradiție creștină preferă să i se dea, înainte de stingere, un canon de suferință, în speranța că, prin patimi, își
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iubit; Cine-ascultă și nu-nstrună arfa-i de cântări bogată, Căci comori de taine-ascunde orice râu... Lunca ingrată De-ar șopti, viața-i toată n-ar sfârși de povestit. .......................................................... Dar în camera îngustă lângă lampa cea cu oliu Palid stă cugetătorul, căci gîndirea-i e în doliu: În zădar el grămădește lumea într-un singur semn; Acel semn ce îl propagă, el în taină nu îl crede, Adâncit vorbește noaptea cu-a lui umbră din părete - Umbra-și râde, noaptea tace, mută
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Tu nedând v-o deslegare, duci l-a deslegărei uși. Ș-astăzi punctul de solstițiu a sosit în omenire. Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata istoriei întorcînd schițele ei; În zădar palizi, siniștri, o privesc cugetătorii Și vor cursul să-l abată... Combinații iluzorii - E apus de Zeitate, ș-asfințire de idei. Nimeni soarele n-oprește să apue-n murgul serei, Nimeni Dumnezeu s-apue de pe cerul cugetării, Nimeni noaptea să se-ntindă pe-a istoriei mormânt; Mulți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ta de flăcări și plină de urât. Istoria omenirei cu legi de poezie, Cu regii de răsboaie e ca și un poem; Dar totuși rog divina ca depărcior rămâie De corpul meu nevrednic - nu-mi vine la cherem. {EminescuOpIV 221} Cugetători ai lumei! o împuțiți eterul Cu sisteme înnalte, puneți-l în săltar. O ladă este lumea cu vechi buclucuri - ceriul De stele și comedii vă este un hămbar. Preoți cu crucea-n frunte, visternici de mistere, Voi sunteți sarea lumei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
el latră-n trecători. Ca tinerii la baluri e Don Juan de stradă, Se hîrîe în ură, se pupă-n promenadă, Ca omul are patimi, ca ei este zelos De-a îmmulți nainte tot neamu-i păcătos. Dar omul are atîtea: cugetători el are, Poeți, artiști, istorici, cugetători - căldare. 80. SUB CERUL PLIN DE NOURI... (cca 1879) Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit, Întins în zare lungă și fără de sfârșit, Iar colo-n miază noapte cu codrii de stejar Se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la baluri e Don Juan de stradă, Se hîrîe în ură, se pupă-n promenadă, Ca omul are patimi, ca ei este zelos De-a îmmulți nainte tot neamu-i păcătos. Dar omul are atîtea: cugetători el are, Poeți, artiști, istorici, cugetători - căldare. 80. SUB CERUL PLIN DE NOURI... (cca 1879) Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit, Întins în zare lungă și fără de sfârșit, Iar colo-n miază noapte cu codrii de stejar Se pierd una cu cerul Carpații seculari
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de fapt sunt niște chintesențe cu greutate atomică ridicată. Că lucrurile stau astfel urmăriți-le cu răbdare și veți constata că săpăturile sunt adânci și filoanele aurifere descoperite întrec pe cele din zăcămintele de la Aiud. „Când scuturăm Pomul Timpului - zice cugetătorul - toate fructele cad pe pământ, conform legii gravitației”. Ale lui au căzut în coșul editurilor. „Ne irosim în patimi și în lucruri de prisos și nu prețuim clipa care trece”. Aici aș adăuga eu că multe clipe prețioase au fost
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93051]
-
sunt pentru ea probleme a căror natură și îndreptățire le cercetează făr a se preocupa câtuși de puțin de rezultatele la cari va ajunge. De aceea orice idee preconcepută trebuie înlăturată mai dinainte. De aceea vom și observa, la orice cugetător serios, metodul genetic. Maxima cutare sau forma cutare nu are pentru el o valoare absolută, ci el, urmând legea fundamentală a minții sale, că orice efect trebuie să aibă o cauză și orice formă în timpul a trebuie să fi fost
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
printr-o dispunere expresivă a secvențelor narative, atmosfera stilistică marcată de o foarte subtilă ironie la adresa suficienței acestui personaj: O fată care mă iubea pe mine, îmi spunea că-i place fruntea și buzele. Spunea că am o frunte de cugetător. Dar ție, ia spune-mi, ce-ți place?... Tot fruntea! făcu Arethia redevenind calină. Ar fi vrut să spună "ochii", dar își dădu seama că l-ar fi jignit, și atunci spuse-se "fruntea", deși era ultimul lucru care-i
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
om și viața sa, între actor și decorul său"4. Precedând, așadar, reprezentarea sa literară, absurdul a preocupat gândirea filosofică, primind ca sensuri principale pe de o parte "ilogicul" și pe de alta, "antiraționalul". Beneficiind de acest aport teoretic al cugetătorilor, mulți scriitori exprimă cu mijloacele literaturii același eșec al rațiunii, prin aderararea nemărturisită sau nerecunoscută la o estetică a "nonexpresiei" care pune în valoare absurdul. Contestatar înverșunat al stereotipiilor și al clișeelor care parazitează gândirea, Eugen Ionescu n-a ezitat
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la o Menora. Acolo, timp de mai multe secunde, îi studie rana de pe obraz. Într-un grai greu de reprodus, ce amesteca vuietul vântului și vigoarea interjecțiilor, îi zise compătimitor: E o rană pe care o poate contracta doar un cugetător, un iubitor al contemplației care, nepăsător de cele din jur, se cufundă adesea în vise... Un războinic nu și-ar lăsa astfel fața fără protecție maximă. Profesorul ar fi vrut să-i răspundă: Mi-ar trebui, acum, o injecție antitetanică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
franceză. De ce nu, pînă la urmă, și una italiană? ș...ț Europa nu mai există efectiv decît în uniunile poștale și în congresele de filateliști". Așa că raționamentele lui Benda despre un "om european" sînt din start false (o "construcție de cugetător cartezian"), pentru că "un om european nu există și nu a existat" vreodată; și, în cel mai neaoș stil năist, Sebastian îi opune cartezianului Benda contraargumentul suprem: viața, viața "tumultoasă și prost crescută", nu are nimic de-a face cu "confederația
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
și susținută cu d-a sila. Astfel este orice "despotie", constituția celor mai multe state mahometane, ba chiar multe părți din alte constituții, precum sclavia, claca ș. a. a. (v. Scohopenhauer, Lumea ca voință și idee, vol. I, pag. 409). Rolul pe care cugetătorul îl dă forței brute este următorul: într-o lume plină de ființe rele și mincinoase precum este a noastră dreptatea este slabă și trebuie susținută cu puterea, iar tot geniul politic, toată munca seculară a statelor consistă numai și numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în ce punct s-ar fi ivind. Lucrul stă astfel. Cultura omenirii, adecă grămădirea unui capital intelectual și moral nu seamănă cu grămădirea capitalelor în bani. E drept că cei ce trăiesc astăzi se folosesc de rezultatele dobândite de alți cugetători înaintea lor, însă acele rezultate ei nu le capătă deodată, ca o strânsură părințească, ci trebuie să și le aproprieze prin o nouă muncă individuală, prin studiu. Civilizația omenească se-ncepe oarecum din nou și din fundament cu orice generație
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sub pretextul că răposatul ar fi fost liber-cugetător; și pe când episcopia dispune înmormîntarea după ritualele bisericii răsăritene, al cărei fiu sufletesc era răposatul, autoritatea mireană, anume prefectul, pune numaidecât temei pe declarația unui venetic și susține înmormîntarea după ritualul liber cugetătorilor, și aceasta nu în cimitirul comunei mirene, adecă al orașului, ci într-acela al unei biserici de lege răsăriteană. Și "Romînul", foaie ce se pretinde, dragă Doamne, națională, susține purtarea necuviincioasă și nelegiuită a prefectului față cu dreapta indignare a P
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la ținta dorinților poftite de toți bine cugetătorii și adevărații patrioți" (Albineț, 1845, p. XXXII). Criptic și evaziv, nu putem decât intui că ținta dorințelor adevăraților patrioți este unirea celor două Românii, Moldo-România și Munteno- România, într-o singură entitate politică. Manualul... lui Moldovan, dedicat istoriei Transilvaniei, precum și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]