345 matches
-
un soare, drept din cer. Văzându-se latifundiar fără pereche pe acele locuri, și-a introdus, Întreaga mare suprafață de pământ, În circuitul financiar-bancar, punând În mișcare o adevărată fabrică de bani. Păunița natură a mai adus, În tot acest cuibar de Îmbogățire, un mare ou de aur: descoperirea, În subsol, a unui surprinzător de bogat zăcământ de țiței și gaze naturale. Investitori de Înalt rang, de prin toată lumea, sau năpustit, asupra acelui zăcământ, mai rău decât muștele pe un hoit
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
aminte de ăla. Caut unu la fel, cu gâtul alb și mătăsos, cu ochiul ca o mărgică, să-mi ciugulească din palmă și să-l aud noaptea: gu-rrruuuu, gu-rrruuuuu. Știu și să le descânt, ehei, îi aduc cu vorbe la cuibarul meu și-i fac să se înmulțească. Aș putea să trăiesc din asta, dar nu mă lasă meseria... Cădea și luna din creștetul cerului. Ținea în tinicheaua ei o lumină ruginită, ștearsă și se prăvălea, prăvălea... Gheorghe se ridică. - Hai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
putea fi acum orice, povârnișurile se îndreptau, grohotișurile de cioburi colorate, țesăturile destrămate, cartoanele și lemnele putrezite ca de corăbii scufundate căpătau culoarea opacă și grea a zidurilor, vârfurile se arcuiau. Orașul, cu pâlpâirile lui, rămase în vale ca un cuibar, încât, privind orașul, pe de o parte, urcușul de gunoaie, pe de alta, te întrebai care sunt, cu adevărat, resturile : ceea ce se aruncă sau ceea ce rămâne ? Isaia făcu un semn, prapurii o luară înainte, apoi Iadeș răsuci, ca un derviș
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
își rețină aprecierile negative: „Uf, uf, sultană, tu izvor de fiere,/ Tu măgăoaie și Semiramidă,/ Balaure cu față de muiere,/ Din iad îți sorbi a răului putere;/ Tot ce cășună moarte și obidă/ Virtuții nepătate zace-n tine/ Ca-ntr-un cuibar de vipere haine!” 1013 Apelativele folosite pentru desemnarea acestor malefice soacre sunt sugestive: „Dar scorpia, strigoiu-afurisit,/ Sultana țese ițe ucigașe/ Sub vorbe și purtare drăgălașe.” 1014, „Căci sultănească, hoașcă blestemată,/ S-a pus cu-ai săi sângeni să-i căsăpească
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
meu natura / se făcu un cerc dea dura, / Când mai larg, când mai aproape, / ca o strângere de ape. Metafora cercului dea dura amintește limbajul arghezian, în vreme ce comparația ca o strângere de ape pare un ecou peste timp al eminescianului „cuibar rotind de ape“. Se schi țează astfel un fertil dialog poetic peste vremi, prefigurând intertextualitatea care va defini creațiile postmoderniste din etapa a treia - cea metalingvistică - a creației stănesciene. Eul liric se situează în centrul acestui univers „pulsatoriu“ (când mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
frică (2); mare (2); nebună (2); oarbă (2); pană (2); păsări (2); porumbacă (2); proastă (2); puișori (2); slab (2); acasă; admirație; albă; animale; apreciere; aripi; aur; bec; bun; bună; bunica; bunici; cacao; carte; carul; cerc; cheală; creață; creier; cucurigu; cuibar; curcă; de curte; delicioasă; desene animate; difterovariolă; domestic; domestică; durere; ea; fiartă; ficat; fricoasă; fuge; fulg; galbenă; găină; găinaț; gălăgioasă; gînsac; grasă; grill; gustoasă; hamster; iarbă; ie; isteață; îmbătrînire; încălțată; înceată; mamă; mică; moartă; moarte; monstru; mort; moțată; neagră; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gospodărie (2); lapte (2); ou (2); ouă (2); pîine (2); prăjitură (2); produs (2); struț (2); tare (2); viitor (2); vopsit (2); alb curat; albastru; alimente; bogăție, borș; bun; cadou; calorii; carton; celulă; ciocolată; clătite; cloșcă; coajă albă; cocoșel; coi; cuibar; depinde; dezvoltare; durere; fierbinte; fragil; fragilitate; găini; gălbenuș+albuș; geneză; ghindă; gingaș; de gîscă; greu digerabil; grijă; aș intui; istorie; împărat; kinder; maro; mic dejun; minge; munci; neted; noroc; nucleu; ochișor; om; oribil; oțet; ou de găină; papară; păsări; perfect
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de soare": "Dimineață m-am sculat, / Pe obraz m-a spălat, / La biserică m-am gătat, / La icoane m-am închinat, / Lui Dumnezeu m-am rugat, / La biserică-am plecat / Pân` nu era popa-n altar, / Nici pasărea sculată pe cuibar, / Pe bură nescuturată / Și pe cale necălcată. / Cum am mers și cum m-am dus, / La bisercă-am ajuns, / În biserică-am intrat, / La icoane m-am închinat. / Bărbații, cum m-o zărit, / Unul la altul o ochit, / Femeile s-o cotit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
traiului de zi cu zi: "în ziua de lasatul săcului de postul mare, numaidecât se mănâncă ou, ca să-ți pară postul ușor"; "când pornesc la arat, pun înaintea boilor un ou, ca să nu li se pară greu aratul. Alții pun cuibarele sau ouă clocite, să se sfarme ușor bulgării, cum se sfarmă oul"; "oul întâi de la găină se îngroapă cu locul vacei, când are vițelul întâi, să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
suferință. Iov devine simbolul suferinței, el nu poate nici să moară, nici să trăiască. Suferința este cumplită, ea ne amintește de Blaga, poetul este ca și el "numai tină și rană". Învățat cu rănile, ni se mărturisește că ar avea cuibar corcit cu șerpi pe coapsă și corbii vineți îi sărută pieptul. Uitat în suferință, ca și Iov, părăsit de Dumnezeu, poetul exclamă: Fiind acum părăsit de tine,/ De ce-mi dai cicatricea în loc de rană,/ Doamne/ de ce mă lași pământului vulgar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
meu natura / se făcu un cerc dea dura, / Când mai larg, când mai aproape, / ca o strângere de ape. Metafora cercului dea dura amintește limbajul arghezian, în vreme ce comparația ca o strângere de ape pare un ecou peste timp al eminescianului „cuibar rotind de ape“. Se schi țează astfel un fertil dialog poetic peste vremi, prefigurând intertextualitatea care va defini creațiile postmoderniste din etapa a treia - cea metalingvistică - a creației stănesciene. Eul liric se situează în centrul acestui univers „pulsatoriu“ (când mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în ochi ș-apoi se pune petecă udă. Este „unt de ou“ (însă cine-l poate face?) care vindecă de tot albeața. Pentru albeață se suflă la vită scoică arsă și pisată, iar la femei se stoarce țîță la ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
biserică e semn că moare cineva în curînd. Cloșcă (pasăre) în casa unde șede vreo cloșcă pe ouă nu se frig ouă, căci la din contra, se vor înăduși puii în ouă. Cînd ai să pui cloșcă, duci ouăle la cuibar în căciulă și le răstorni deodată, ca să iasă puii cușmă-n cuib și să iasă cucuieți*; de vrei să fie și bogheți*, să te legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
legi cu un tulpan* la gît. Dacă ouăle ce se pun la o cloșcă se pun cu căciula, vor ieși din acele ouă numai cucoși, iar de se vor pune cu poala, vor ieși numai găini. Din ouăle puse în cuibarul cloștii din o cușmă sau o pălărie ies cucoși, iară din cele puse dintr-o basma ies puice. Ouăle se pun la cloșcă cu căciula, ca să iasă o dată toți puii și să șadă grămadă pe lîngă cloșcă. Cînd pune ouăle
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca uliul să treacă pe lîngă puii ce va scoate cu ochii închiși, să nu i vadă să-i mănînce. Cel ce pune ouăle la o cloșcă trebuie să se așeze jos, căci altfel nu va sta cloșca bine pe cuibar. Cînd pui cloșca la clocit, s-o învîrți de trei ori pe lîngă stîlpul hor nului și să zici: „Cum șede stîlpul aici, așa să șezi tu pe ouă.“ Să puie un copil mic cloșca pe ouă, că numai așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la clocit, s-o învîrți de trei ori pe lîngă stîlpul hor nului și să zici: „Cum șede stîlpul aici, așa să șezi tu pe ouă.“ Să puie un copil mic cloșca pe ouă, că numai așa va sta pe cuibar. Cloștile cînd se pun pe ouă, trebuie a calcula așa ca puii să nu iasă în ziua de Bunavestire, de Paști etc., c-apoi ar fi betegi și n-ar trăi. Cînd cineva pune ouăle sub o cloșcă nemîncat, piuie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ieși vor țipa veșnic. Ca să nu chiscuie* puii, ouăle fiind puse în lună nouă, pui și surcele sub ouă, zicînd: „Nu chiscuie ouăle, chiscuie surcelele.“ Cînd îi pune cloșcă lunea, îți scoate numai cucoșei. Lunea nu se iau ouăle din cuibar, căci părăsesc găinile ouatul în acel loc. Să pui cloșca totdeauna marți sara. Se crede că din ouăle puse joia sub cloșcă vor ieși numai cucoșei. Să nu pui cloșcă în lună nouă, că ies ouăle limpezi. De pui sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Găina trebuie tăiată sîmbătă seara, că de-o tai duminecă dimineața, în timpul slujbei, mor de boală găinile. Cînd cîntă găina dimineața, îți desface ce ți-i făcut; iar cînd cîntă seara, îți face cineva farmece. Cînd îți moare găina pe cuibar, ți se va îmbolnăvi femeia din greu la facere. Cînd găina face ou din părăsitură*, o calcă dracul. Cînd găina face ouă părăsite, nu merge bine gospodăria. Găinile care fac ouă stîrlice* se taie. Femeile să nu mănînce din ele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dimineață e semn de mare lipsă. Cînd se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e belșug, iar de se scoală dimineața și se culcă tîrziu, tot umblînd după mîncare, îi a foamete. Să nu se ia lunea ouăle din cuibarul găinilor, căci vor părăsi acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se culcă găinile devreme și se scoală tîrziu e belșug, iar de se scoală dimineața și se culcă tîrziu, tot umblînd după mîncare, îi a foamete. Să nu se ia lunea ouăle din cuibarul găinilor, căci vor părăsi acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine să iei, dar să nu dai. Să nu dai nimic din casă lunea, că toată săptămîna păgubești. Cînd cineva primește lunea bani, se bucură, că toată săptămîna va primi. Lunea nici să iei, nici să numeri ouăle din cuibar. Cum îți merge luni, așa-i toată săptămîna. Se crede că femeile care nu au copii și postesc lunea capătă copii. Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. E rău de plecat lunea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fura ori a tăgădui un ou are de la Dumnezeu șepte ani de sărăcie. Dacă se fură de la cineva ouă de găină, apoi se crede că șepte ani în acel sat nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai de pomană ouă la țigani, că îți fură cioara puii. Cînd coci ou în spuză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva ouă de găină, apoi se crede că șepte ani în acel sat nu vor rodi cîmpurile. Lunea nu se iau ouă din cuibar, căci fug găinile și nu se mai ouă. Cînd în zilele de post iei ouă din cuibar, trebuie să scuipi în ele. Să nu dai de pomană ouă la țigani, că îți fură cioara puii. Cînd coci ou în spuză, să nu-l acoperi peste tot, că se înădușă puii în gîscă. Cînd bagi ouă în foc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pămînt, trag a sărăcie. Dacă are cineva galițe* mici, apoi se crede că nu e bine a le număra într-o zi de post, c-apoi n-ar crește. Paserea care va fi pupată de om o mănîncă uliul. Cuibarul în care a scos gîsca sau găina pui nu se dă afară, ci se duce în pod, unde se ascunde, ca precum nu-l vede pe el nimenea acolo, așa să nu vadă cioarele, țărcile și ulii puii. Puiul cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]