326 matches
-
del nostro piano et coste di Pistoia, et che queste cose et noștri disordini l'havevono aspettati cento anni, [...] accioché le nostre possessioni cadessino loro în grembo [...], et che quelli fuochi, che erono insino a qui stați, pareva loro un culo di lucciola". Că aceste speranțe nu au fost realizate e demonstrat de faptul că în teritoriul pistoiez, pe parcursul secolului al XVI-lea, a fost construită o singură vila de tip florentin, mai exact cea din Igno, destinată episcopilor din Pistoia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din primele decenii ale secolului al XIII-lea, s-a elaborat un sistem arti culat și funcțional de multiplicare a cărților. Pentru toate cărțile de texte utilizate se crea o copie oficială, numită exemplar. Aceste exemplaria erau scrise În fasci cule, toate de aceeași lungime: fasciculele erau cunos cute sub numele de peciae. De aceste exemplaria se ocupă (mai cu seamă Împrumutînd din cînd În cînd peciae) stationarii, niște librari/bibliotecari, care lucrau În număr mare pe lîngă universități. O comisie
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
lui Marcellus se adaugă signa pon derum medicinalium. Pentru operele dramatice, se adaugă la text personae și argumenta, iar după text se pune conspectus metrorum. Textul este editat cu caractere simple (rotunde). Cu cursive se notează observațiile editorului. Cu majus cule se scriu formulele juridice, actele politice și altele asimilabile lor. Paragrafele corespund cel mai adesea capitolelor; În caz contrar, este preferabil să fie puțin frecvente. Citatele și cuvintele unui interlocutor se pun Între ghilimele. În paranteze unghiulare < > se pun literele
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
la persoana întâi plural, care se scindează apoi în persoana a IIa plural (verbele la imperativ) și în indici ai persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație, prin versurile libere, prin ingambamentul constând în „decupajul“ aleatoriu al versurilor (pândește sateliții și le smulge / aparatura electronică bă / plozilor nu uitați bateriile solare). Item 4: susținerea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cealaltă. Ana cea dintâi e o femeie care se năcăjea și se temea văzându-și copilul pus de Ghiță în spatele câinelui, țipă înspăimântată, grăi jăluindu-se, strigă speriată, apoi pentru a readuce zâmbetul pe fața soțului își purtă (copilul) fricoasă pe Cula. Această femeie își depășeste propriile temeri, nu fără urmă de tremur interior, dintr-o dăruire și o dragoste care emoționează. Ghiță însuși, impenetrabil și adesea constant indiferent, e cuprins la vederea acestui tablou de o înduioșare din ce în ce mai adâncă. Stând jos
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
fără materie. Odată cu dispariția obiectului din raza vizuală, de îndată ce iese din sfera senzației și per ceptiei noastre, organul de simt reține anumite imagini ale obiectului colorat. Cel care vede devine colorat „într-un anu mit mod“ pentru că reține asemănarea (similitudo) culo rii și a obiectului cunoscut. Reamintesc un aspect discutat în primul capitol despre vaz, anume că în actul perceptiv aferent vederii este implicată nu doar o schimbare spirituală (imate riala), ci și una intenționala. În urmă datelor adunate până acum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cetatea cnejilor români CÎnde) (Hunedoara); Ilovăț (Mehedinți); Bușteni (Prahova); Rășinari, Talmaciu și Turnu Roșu (Sibiu). Atît pentru țara noastră cît și pentru alte areale de pe glob, arta feudală reprezentată prin cetăți (de piatră sau de pământ - țărănești), castele și respectiv culele, reprezintă un real interes turistic, care va crește tot mai mult În viitor, conform unor prognoze În domeniu. O mare parte din acestea sunt renovate și amenajate, pentru a putea fi vizitate de turiști, iar În cele mai numeroase cazuri
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la ora actuală, peste 28 de astfel de obiective, declarate monumente istorice și de arhitectură, sau numai de arhitectură, după caz. În total, ponderea cea mai mare o deține cetățile de piatră, urmate de castele și respectiv cetăți țărănești și cule. Din rîndul cetăților din piatră, amintim pe cele de la: CÎlnic, GÎrbova și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), care prin cetatea de la Poienari - acel cuib de vulturi de la altitudinea de 850 m ce aduce mereu aminte nu numai de vitejia și eroismul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
satul RÎul Bărbat, Comuna Pui, Conacul Rudolf sec. XVIII, apoi Kendefii sec. XIV, toate În județul Hunedoara și respectiv castelul lui Brunkenthal din Avrig (județul Sibiu) construit după planurile palatului Schönbrun din Viena. În mod special, am lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din Viena. În mod special, am lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lăsat la urmă culele, aceste bijuterii ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea acestora dar și prin picturile interioare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ale artei românești a căror prezență turistică este atît de activă În special În județele Gorj și Mehedinți. Amintim doar pe cele din arealul Carpaților Meridionali și anume: Cula Cornoiu, sat Curtișoara-Bumbești Jiu (Gorj), Cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneț, Cula Nistor din Cerneț (Caraș-Severin). O atracție deosebită pentru turiști o exercită bisericile, multe dintre ele, monumente istorice, care influențează inclusiv prin stilul construcțiilor, a materialelor urilizate la realizarea acestora dar și prin picturile interioare cum ar fi cele de la: Bumbești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la un iyvor unde schimba intre ei coronite de flori si oua rosii legand prietenii durabile Malovăț Sapaturi arhjeologice: aseyare fortificata din epoca a doua a fierului(bordee), Bobaița Cetate dacica de pamant la Bobaita si monument de arhitectura populara Cula de Lazu OBÎRȘIA CLOȘANI. - m.arh.populară: case specifice zonei; - centru de prelucrare a lemnului: lăzi de zestre, În special cele realizate Între anii 18801910; - vatră folclorică; - ansamblu renumit de dansurti „Obîrșia Cloșani”; - centru artizanal; - mari crescători de oi. PODENI. - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mihai Lupescu, În Șezătoarea, vol. I, nr. 1, 1892, p. 18. 230. Pierre Bogatyrev, Actes magiques, rites et croyances en Russie subcarpathique, Paris, 1929. 231. Stelian Dumistrăcel, „Germanul În mentalul rural românesc”, În volumul Identitate/Alteritate În spațiul cultural românesc, cule gere de studii editată de Al. Zub, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. 232. Michel Asiel, „Material tradițional. Amintiri privitoare la Muntenia și În special la București. Un obicei ciudat”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, II, București, 1888
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pus pe tronul incaș de către Hernando Pizarro, după ce a fost ajutat să-l detroneze pe Atahualpa, ca răsplată, Manco al II-lea s-a Întors Împotriva spaniolilor. Prima lui rebeliune a fost Înăbușită la Ollantaytambo, În 1536. ∗ Pentru că rima cu culo (care În spaniolă Înseamnă „cur“) ∗ Generalul Franco a fost dictator militar În Spania, din 1936 pînă la moartea sa, În 1975. ∗ Carlos Gardel a fost un faimos actor și compozitor/cîntăreț de tangouri. ∗ Zeul Creator incaș. Cuvîntul este uneori folosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
datoriilor agricole și partidele politice - o sesiune parlamentară agitată, o lege buclucașă și o opoziție dezorientată”; „Bugetul municipiului Cernăuți și soarta funcționarilor săi” etc. În Crainicul Bucovinei, 1931-1932 au apărut semnăturile: N. Iorga, Sandu Plavic, Th. Andronic, A. Tomșa, Gh. Culei, V.N. Florescu, dar și nume ca acestea: Țepeș, Argus, Sever, D.P., A.B., A.O., M.N., A.T.A., PAN și altele. Promovând ideea revistei Gândirea, condusă de Nichifor Crainic, de a crea o organizație a tuturor artiștilor români care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Luptătorul, „un alt ziar apărut săptămâna trecută”, dar care nui nominalizat, și iarăși despre cei de la Luptătorul cărora Sandu Vârtej le închina o schiță în trei strofe de poezie modestă. La următoarele numere întâlnim și alte nume de autori - Gh. Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act de Orest Horia Pașcanu, un portret-interviu cu regizorul Sică Alexandrscu, glume
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la spectacolele de la Naționalul bucureștean scrie Codin Lăzărescu, în timp ce N. I. Lazăr recenzează volumul Cărvunarii al lui D. V. Barnoschi, N. Lascu romanele Gol de G. M. Vlădescu și Mărăcini de Lucreția Petrescu, alte cărți consemnate fiind Iudaica de Nicolae Iorga, Cula de la Măldărești de Olga Greceanu, romanul 1907 de Cezar Petrescu. Publicistica, relativ abundentă, ține de domeniul politic, articole semnând I. Diaconescu (Naționalism și antisemitism), Radu Budișteanu (Germania nouă), Mihail Polihroniade (Cincisprezece ani de la marșul asupra Romei), Petru Vignali (Perspectiva naționalismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
văd clar în acest paragraf reafirmate prerogativele speciale ale Rusiei în Principate. Referitor la “tulburările” provocate de evenimentele de la 1821, Convenția încearcă să restabilească legalitatea precizând că “Tot ce a fost uzurpat pe teritoriul Valahiei înspre partea Brăilei, Giurgiului și Culei (Turnului) și dincolo de Olt va fi restituit proprietarilor și se va fixa pentru numita restituire un termen în firmanele referitoare la aceasta, care vor fi adresate cui se cade. Aceia dintre boierii moldoveni care numai în urma ultimelor tulburări s-au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și artizanat, folclor și port popular, sărbători folclorice și religioase, tradiții și obiceiuri populare, muzee etnografice etc.) și modul de păstrare a acestora; - existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente istorice și de artă laică sau bisericească, monumente de arhitectură (conace, cule) și amenajările în scopul vizitării; - prezența unor resurse turistice bogate și activități tradiționale posibil a fi valorificate prin desfașurarea unor activități de vacanță cât mai variate: odihnă, plimbări în aer liber, cură de aer și soare, balneară sau heliomarină, înot
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
ea reprezintă de fapt o sinteză și o explorare intensă a suferinței, a credinței, a mântuirii redate printr‑un limbaj formal alcătuit din lumini dramatice, culori frapante și efect compozițional exagerat. Se observă în ilustrația de mai sus cum lumina, culo‑ rile disonante și distorsionările expresive din pictura lui Grünewald, întăresc tragedia și suferințele lui Cristos 8. 1.5. Tiziano Vecellio (1485‑1576) Este considerat cel mai important pictor din Nordul Italiei în secolul al XVI‑lea și primul artist care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de la acea vr eme au înțeles riscurile pe care le implică o astfel de politică, dar nu le au luat în seamă, considerându-le ca fi ind nerelevante pe termen scurt. Totuși, este m ai probabil ca astfel de cal cule să se aplice unor democrații, decât unor ț ări , precum Mexic sau Indonezia, unde guvernele au realizat, totuși, o liberalizare financiară, suportând costurile de mai târziu. Dovezile existente spr iji nă și mai mult ideea că astfel de riscuri au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]