1,817 matches
-
soția, Mihai Monoranu, Mihai Tomșa, Mircea Dorin Istrate, Ion Gâju, Mihai Naste, Victor Luca. Desigur, am nominalizat doar o parte din „constructorii” de punți de comunicare, de dialog, de lumină, din această zi senină de septembrie. Septembrie de miere! Anotimpul culesului! Scriitorii, jurnaliștii, au venit la această întâlnire, cu „panerele” literare pline cu fructele inspirației, profesionalismului lor. Cum remarca și amfitrioana manifestării, mureșenii, „fiind ei copii cuminți și harnici”, au venit la întâlnire cu cărți noi, proaspăt culese... electronic, date la
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Spor_de_lumina_la_echinoctiu_al_florin_tene_1380473959.html [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
fi moartea, și oferă interpretarea conform căreia tema o reprezintă imposibilitatea comunicării (...), consumată ca o criză nevrotică a autorului, determinată de întârzierea COMUNICĂRII acestuia cu publicul, prin creația sa” (n.n. întârzierea tipăririi volumului de poeme ale lui George Bacovia, deja cules, cu litere de plumb, tipar înalt, conform tehnologiei de imprimare anterioare apariției tehnicii offset !). Romanul Răscoala, una dintre cele trei capodopere ale lui Liviu Rebreanu, este abordată de Dorin N. Uritescu dintr-o perspectivă absolut nouă, în temeiul unei documentări
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator by http://uzp.org.ro/dorin-n-uritescu-sau-metronomul-spiritului-creator/ [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
Două degete pădurea Ridicase la un semn Căpcăunul cel nedemn, Muta mlaștinile-aiurea Bat în lume tobele S-a încins praful de pușcă Vin dulăi străini și mușcă Magistrații, robele Muezinul întârzie La scos vorbele din fes Și la vremea de cules Vânturile reci adie Amândoi atunci tăcum Uscau flăcările vatra Storceau lacrimile piatra, Pasărea ajungea scrum Referință Bibliografică: Uscau flăcările vatra / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
USCAU FLĂCĂRILE VATRA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Uscau_flacarile_vatra.html [Corola-blog/BlogPost/356293_a_357622]
-
locală rurală și națională, ci publicului larg. Rețin atenția cititorului domenii, aspecte cum sunt: I. Istoria acestor locuri (Plimbare de-a lungul istoriei comunei); II. Stilul eneolitic de la Suceveni; III. Ocupațiile comunităților neo-eneolitice; IV. Descoperiri arheologice privind vânătoarea, pescuitul și culesul din natură, practicate de comunitățile eneolitice din sudul Moldovei; V. Școala generală din Suceveni, Directorii, în decursul istoriei; VI. Biblioteca comunei; VII. Primăria comunei; IX. Personalități născute în comuna Suceveni; X. Graiul cifrelor privind dimensiunile și valorile vieții social-economice, culturale
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_acdconstantin_gh_pompiliu_comsa_1372439267.html [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
românii din diaspora au fost forțați să fugă de frica securității, care-i urmărea pentru ideile lor politice (adevărații refugiați politici!) sau pentru convingerile lor religioase, alții au fost nevoiți să muncească în străinătate (în construcții, ca îngrijitori sau... la cules de căpșuni), pentru a scăpa de sărăcia din țara-mamă, iar alții, români de excepție (medici geniali, cercetători, specialiști în tehnica de calcul) au ales să trăiască în țările în care munca lor este apreciată la adevărata valoare, într-ucât România nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/romanii-din-austria/ [Corola-blog/BlogPost/93934_a_95226]
-
din biroul directorial. * Toamnă bogată și frumoasă ca în acel an, demult nu mai fusese. Pomilor, aproape că li se frângeau crengile sub greutatea fructelor. Podgoriile erau pline de rod și șefii de ferme își făceau probleme; - că se apropia culesul și nu prea aveau cu cine să-l facă. Lanurile de porumb așteptau și ele să-și ofere rodul, iar silozurile din gări erau pline cu grâul treierat în acea vară. Marieta începuse să se pregătească pentru a merge în
FRAGMENT PROZĂ SCURTA DIN VOL. „LA VÂRSTA SENECTUȚII” (PARTEA A DOUA) de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494352525.html [Corola-blog/BlogPost/372058_a_373387]
-
să se mai întoarcă, Cruce pe mormânt veghează Și nume pe ea păstrează. Spre a morților cinstire, Crucile din cimitire Cu busuioc se-mpodobesc Și morminte se primenesc. Toamna, frunza-ngălbenește, Semn că, vara se sfârșește. Strgurii sunt buni de cules Și dragul inimii de ales. La o răscruce a vieții, Simbolul creștinătății Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț spiritual. Raza gândului a-mi duce În a veșniciei cruce. Sărbători sunt venerate
TRADIȚII ȘI RITUALURI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1442006891.html [Corola-blog/BlogPost/378232_a_379561]
-
viitor gospodarul să se bucure de o recolta bogată. Strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culeși astăzi. Ei trebuie păstrați că ofranda pentru păsările cerului și de aceea se numesc, în limbaj popular, strugurii lui Dumnezeu. în serile culesului, podgorenii fac focuri din vită uscată, în jurul cărora petrec cu mâncare, băutură și muzica. Pe 14 septembrie, la biserică se sfințesc busuiocul, mentă, maghiranul și cimbru, considerate plante magice. Acestea îi apără pe credincioși de diverse boli, dar veghează și
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce simbolizează Sfânta Cruce și ce NU trebuie să mănânci by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105246_a_106538]
-
Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului DIN VOLUMUL " IUBIRILE UNUI PESCAR MOTTO: “Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut.” Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444544435.html [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
Acasa > Cultural > Artistic > DULCE COPILARIE Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO: Dă-le oamenilor mai mult decât se așteaptă și fă-o în mod plăcut. Eram copil când toamna, după culesul viilor și statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele și cu pescuitul pe lacul Tatlageac . Familia mea, în afară de cele opt hectare de pământ agricol, deținea și jumătate de hectar cultivat cu viță de
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie_0.html [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
ce vântul îi pătrund: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din glasul pruncul ce strigă vieții Din firul ierbii, prins de griul ceții, Din vârful muntelui, cu stâncile-i abrupte Din stropii ploii cu marame rupte, Din crinul cel cules în palmă, Din bunătatea cea de pus la rană: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din versul scris adesea cu sudoare Care își cânt-un stih cu jale mare, Și din vitraliile în suflet azi zidite, Din clipele de
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Din_noi_ce_mai_ramane.html [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
ascuns este el găsind fără să caute * singură nu pot nimic nici să nu mor nu pot singură nici să rămân nici să plec deschizându-mi brațele-n cruce lumina adie cuvinte simbolul ei dulce le-atrage umbrindu-le către cules * unde sunt doi vin și ele pustii-înfloritoare-negemene unde sunt doi în numele lui este și purtătorul împărăției din ascuns ies frumoase și drepte ca îngerii lui dumnezeu și el se arată-n vedenie în întregimea lui blând * dacă nu am rostit
Umbrire către cules by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/14110_a_15435]
-
Liviu Ioan Stoiciu Am venit să văd minunea Întâi, să te măsori. Ce lungime are limba? Ce adâncime are gaura din ureche? Auzi la el ce prostii. Bă, vorbește frumos! Eram la cules de afine. Că s-a mutat din deal în vale și i se pare normal. Dintr-un cartier invadat de lilieci. Cine a mai pomenit. Erau zile în care nu mâncam nimic, sincer, că nu aveam ce. Dar n-ai
Poezie by Liviu Ioan Stoiciu [Corola-website/Imaginative/3201_a_4526]
-
vântule de miazănoapte și tu, vânt cald de miazăzi, suflați prin foi, ca niște șoapte, înmiresmându-mi, până-n zi, grădina-mi doldora de frupt, - ce-a lui e,-acum și nentrerupt. V Intrat-am în grădina mea, surato, nensurata mea: cules-am nardu-mi și-mbiere fostu-mi-a pâinea mea cu miere, și am băut din vinul meu și laptele l-am supt, al meu. Mâncați, prieteni, frați ai mei, și vă-mbătați cu drept temei!) - Eu dorm, dar inima-mi e
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
scrisoarea domnului Mircea Pal: 'Dragă diaspora, ai venit dar ai plecat... Nu-i corect!!!' sau Căpșunele, diaspora și oșenii Stimate domnule, Vă răspund la scrisoarea dumneavoastră publicată Da, unii români, unii oșeni, au plecat din țară acum mulți ani la cules de căpșune. Unii dintre noi au luat drumul pribegiei pentru că, într-o Românie post-comunistă, condusă de un post-comunist ca domnul Ion Iliescu, nu au mai avut cum să își asigure existența de zi cu zi. Au plecat cum au putut
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]
-
asigure existența de zi cu zi. Au plecat cum au putut. Au trecut ilegal granițele. Au ajuns prin lagăre de imigranți. Au început să lucreze ca sezonieri, pe contracte de muncă de câteva luni, în condiții oneroase în agricultură. La cules de căpșune, uneori. Au ajuns să facă grădinărie și să îngrijească bătrâni sau copii, fără forme legale de muncă. Printre oamenii aceia erau profesori sau asistente medicale, ingineri sau militari disponibilizați, care, fără drept de muncă, s-au mulțumit cu
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]
-
agațe de ultime fire de lumină întrezărite, ce apar la fereastra sufletului, încercând să o străbată din răsputeri... Masca speranței își întinde mâna din ce în ce mai mult, căutând să își facă loc, aducând sub chipu-i suav gânduri plecate din zori la cules de boabe de rouă, scăldate în primele raze de soare ivite la îngânarea dintre noapte și zi, pe care mai apoi le păstrează ascunse în sticluțe mici, picurând adesea din ele, în doze mici, esență de optimism, care va deveni
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1471300617.html [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
alături de datoria de a transmite mai departe și a îmbogății. Nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de ani, sintetizează gândirea psihologică a vremii completată
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
îmbogății. Nedefinit, o tradiție poate însemna totodată o mișcare religioasă, sau mai degrabă, o anumită practică simbolică cum ar fi tradițiile populare. 3 Fata uncheșului cea fără noroc, basm popular românesc cules de Tudor Pamfile. 4 Pescăruș-împăratul, basm popular românesc cules de C.Rădulescu-Codin. 5 Rollo May, (1909-1994), filosof și psiholog american, care, în lucrarea sa Existential Psychology, scrisă în urmă cu peste 40 de ani, sintetizează gândirea psihologică a vremii completată de o listă bibliografică importantă și perpetuu valabilă. Părerile
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Conceptul_de_autoritate_in_basmul_popular_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
venit la împețit”, „Avem o recoltă bună”, „Ca la nuntă”, „Cântec de nuntă din Moldova”, „Ciobănașul”, „Colo la Suceava-n luncă, „Hai la horă ș-om juca”, „Huțulca din Brodina”, „Merge lelea la Bacău”, „Nechează murgul de zor”, „Toamna, la cules de vie”, „Vreau să fiu mândrei pe plac”, „Ce-ai crezut bade, că-mi pasă?”, „Joacă hora măi flăcău”, „Spune mamă ce să fac”... Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Vasile Cănănău, Târziul consolidează uitarea / Aurel V.
VASILE CĂNĂNĂU, TÂRZIUL CONSOLIDEAZĂ UITAREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1447223606.html [Corola-blog/BlogPost/384732_a_386061]
-
că raporturile se invesează. Scrisorile lor de dragoste se apropie de drama Luceafărului mult mai mult. „Luceafărul” are ca izvor de bază poemul original de inspirație folclorică , „Fata-n grădina de aur”, versificat de Eminescu după un basm din Muntenia, cules și tipărit de călătorul german Richard Kunisch sub titlul „Das Machen im goldenen Garten” Lui Eminescu i-a plăcut soarta unei iubiri neîmplinite. Poemul însă, cumulând multiple și diverse izvoare rezumă două probleme fundamentale ale spiritului uman: creația și iubirea
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]