15,271 matches
-
die a efectelor acestora", a declarat Gabriela Firea. Senatoarea a adăugat că "este totuși o premieră ca un parlamentar să reproșeze Guvernului că a preferat un proiect de lege unei ordonanțe de urgență. În ce privește modul în care se va constata culpa celor care nu vor beneficia de amnistiere, o altă direcție de atac a adversarilor Guvernului, Ministrul Muncii a făcut precizările necesare. Primul proiect de lege prevede scutirea la plata debitelor pentru toți pensionarii, cu excepția debitelor constituite din culpa exclusivă a
Culmea parlamentarismului, dezvăluită de Gabriela Firea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21961_a_23286]
-
va constata culpa celor care nu vor beneficia de amnistiere, o altă direcție de atac a adversarilor Guvernului, Ministrul Muncii a făcut precizările necesare. Primul proiect de lege prevede scutirea la plata debitelor pentru toți pensionarii, cu excepția debitelor constituite din culpa exclusivă a pensionarilor, adică prin depunere de declarații false sau documente false, Casa de pensii având rolul de a verifica toate aceste dosare. Până în prezent sunt 30.000 de persoane, pensionari aflați în această situație, pentru care s-au constituit
Culmea parlamentarismului, dezvăluită de Gabriela Firea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21961_a_23286]
-
declarat la administrațiile fiscale. Amnistia fiscală vizează aproape 12.500 de mămici pentru care s-au constituit debite de 15 milioane de lei. Nu vor fi scutite de la plata debitelor toate acele persoane pentru care debitul constituit a fost din culpa exclusivă a acestora".
Culmea parlamentarismului, dezvăluită de Gabriela Firea by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/21961_a_23286]
-
vigoare de indemnizația pentru creșterea copilului/stimulentul, reprezentând sume încasate necuvenit, ca urmare a stabilirii unui cuantum eronat al indemnizației pe baza documentelor prezentate, se scutesc de la plata acestora". La art. III (1) se arată însă că "debitele (...) constituite din culpa debitorului materializată în folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității sau nedeclararea unor informații, care au avut drept urmare stabilirea eronată a cuantumului drepturilor sau a perioadei de acordare a
Guvern. Proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor, aprobate by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21977_a_23302]
-
a culturii române. De altfel, problemele dezbătute în Frica de libertate își mențin și azi actualitatea. Mai mult, ele dobândesc contururi noi - aici, acum. Nu trebuie uitat că personalități de primă importanță ale spațiului cultural german - ca Jaspers, cu Conștiința culpei (1946), sau Jung, cu Wotan (1936), După catastrofă (1945), sau Lupta împotriva umbrei (1946) - au încercat încă de foarte devreme să deceleze și să elucideze accentele iraționale ale nazismului. În ceea ce ne privește, asemenea tentative - având ca obiect comunismul - încă
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
bărbatul, călătorește chiar în ajunul noului an în orașul unde știe că își va găsi iubita de odinioară, spre a trăi alături de ea sărbătoarea. Nostalgie, sentimente încă vii dar reprimate, superstiție, teama de îmbătrînire, vagi regrete pentru ce a fost, culpă, curiozitate - toate acestea ar putea fi motivul care îl determină pe scriitor să-și caute amanta din tinerețe. Dar întîlnirea dintre ei nu se consumă, clasic, sub semnul vreunuia dintre motivele enunțate mai sus, și prin urmare nici retrospecția nu
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
a "alternanței la putere", au tolerat abuzurile, hoțiile și crimele uriașei găști pedeseriste. Spun asta pentru că voci specializate în diversiune tind să mute discuția de pe terenul infracțiunilor reale ale iliescienilor spre cel al prostiei păguboase a oamenilor lui Emil Constantinescu. Culpa actualului președinte a început în clipa în care a crezut că va ști să-i determine pe securiștii și pupincuriștii rămași de la Iliescu să lucreze în favoarea sa. Om dinafara sistemului, fostul profesor de geologie n-avea de unde să cunoască rețeaua
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
concepțiilor noastre în ideologia puterii, inoculată membrilor colectivității prin educație instituționalizată și prin mass-media. Teorie nu chiar inocentă: "Presupoziția că oricare regim politic este opresiv ni se pare foarte periculoasă și falsă; șefii regimurilor totalitare sînt astfel exonerați de orice culpă, căci ideologia ar reprima individul în virtutea unei necesități metafizice...". Totuși o determinare contextuală a modernismului se impune. E vorba de bifurcarea modernității, care e pe de o parte burgheză, precum o narațiune a rațiunii victorioase și a progresului, iar pe
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
la loc. Preferăm a fi beoțieni, inși lipsiți de simțul umorului (mai mult ori mai puțin descifrabil), decît a fi dezamăgiți de atitudinea lui Alexandru George față de predecesorii de seamă ai d-sale ca și ai noștri. Ne facem mea culpa, "luînd în seamă" că, încă de la debutul d-sale, interlocutorul nostru a "iscălit" o evocare a lui Tudor Vianu, "pe care nu ezit a o numi cea mai caldă pe care am înregistrat-o pe undeva vreodată (și pe care
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
este irelevantă în ceea ce privește argumentarea. Accentul asupra rolului jucat de România în evenimentele ce-au condus la Congresul de la Berlin din 1878 e o chestiune de interpretare sau de cântărire a faptelor. Data referitoare la Bulgaria este o scăpare neprofesionistă, mea culpa. Datarea greșită cu un an a clauzelor privind minoritățile n-are nici un efect asupra substanței lor. Omiterea Pactului Molotov-Ribbentrop nu înseamnă că am dorit să neg rolul lui în motivarea României în 1941 - a susține așa ceva înseamnă a face o
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
pe jos, - culoarele întortocheate, lungi, cu uși față în față prin care se aud răgete, zbierete, arii de operă sau romanțe, voci vocalizând... Ceva care totuși mă întărâtă totdeauna. Care mă aruncă îndărăt în adolescența rușinată, împovărată de sentimentul unei culpe nelămurite, de păcat neispășit, precum și de o libertate și în același timp de o scârbă de mine însumi... Cu toate acestea, caut mereu compania actorilor și actrițelor, care mă atrag. Am cunoscut în ultima vreme mulți, și mă simt solidar
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
la documente originale și să obțină aprobarea necesară în scris din partea șefului serviciului Colecții speciale/ șefului filialei și a direcției bibliotecii. Păstrarea liniștii în sălile de lectură sau în incinta bibliotecii este obligatorie (...) Cititorii BN au următoarele obligații (...) cititorului în culpă (...) și, în mod obligatoriu, i se va suspenda definitiv permisul de intrare în BNR (...) Dreptul de a aplica sancțiunile mai sus menționate (...) " și așa mai departe, pînă la "și, în mod obligatoriu, i se va anula dreptul de împrumut prin
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
lotul Pătrășcanu și pe cel al lui Koffler și al Victoriei Sîrbu, fosta soție a lui Foriș. Prin aceștia, s-a făcut legătura dintre Foriș, acuzat și lichidat apoi ca agent de Siguranță, și Pătrășcanu acuzat de aceeași vină, în culpă fiind și Koffler, un ins bolnav psihic și de la care se putea obține orice se voia. Lanțul se strîngea. Lui Pătrășcanu, pe lîngă celelalte învinuiri amintite, i se adăuga și aceasta. E probabil că Pătrășcanu nu a fost bătut nici
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
la pregătirea și efectuarea marelui recensămînt al României împuținată teritorial. Cu o rară dăruire conduce, în 1941-1943, o echipă de specialiști de la Statistică, pentru recenzarea românilor stabiliți dincolo de Bug, acțiune care, după război, a rămas baltă și considerată o permanentă culpă în ochii autorităților comuniste. Golopenția era un bănățean cuminte, învățat și cumpătat. De aceea, încă în 1945, cînd Sabin Manuilă, devenind membru încă în primul guvern Sănătescu, ca delegat al PNȚ și, apoi, în guvernul N. Rădescu, îl invită pe
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
găsit totuși, tot insistînd, pe lîngă Golopenția, dacă știa că Pătrășcanu urma să nu mai revină în țară. Invariabil, Golopenția făcea declarații negative (nu cred că, în această fază a anchetei, au fost bătuți sau bruscați). Se adaugă la aceste culpe, aceea că Betea, aflat într-un fel de clandestinitate, l-ar fi rugat pe Golopenția să meargă la Pătrășcanu pentru a-i comunica să nu se mai întoarcă în țară. Golopenția, încolțit de anchetatori, recunoștea numai prima parte a culpei
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
culpe, aceea că Betea, aflat într-un fel de clandestinitate, l-ar fi rugat pe Golopenția să meargă la Pătrășcanu pentru a-i comunica să nu se mai întoarcă în țară. Golopenția, încolțit de anchetatori, recunoștea numai prima parte a culpei, dar afirma, răspicat, că n-a apucat să-i transmită lui Pătrășcanu mesajul. Inutil. Anchetatorii reveneau, stăruitori, asupra acestui moment dificil, căutînd să stoarcă informații utile. Golopenția, neînfricat, continua să-și mențină opinia în numeroasele lui declarații. Și, deodată, în
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
unui bărbat atins în vanitate. Singura care încearcă cîte ceva, cu mici izbînde, este Silvia Codreanu în Casandra. Pare că toată lumea a poposit mai mult lîngă acest personaj, de la costum și machiaj, pînă la cele cîteva nuanțe ale disperării, ale culpelor, ale unei iubiri contorsioante. Din păcate, și aici o prea mare agitație manifestată aproape de fiecare dată la fel ar fi trebuit epurată de surplusuri, de creste prea mari. Senzația, la sfîrșitul reprezentației, mi-era destul de limpede: am asistat la un
Electra în 2001 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16162_a_17487]
-
lucrurile sînt mult mai complicate și ele nu pot fi traduse în termenii comozi ai identificării unui vinovat. Nici contemporaneitatea lui Stoenescu nu este vinovată de participarea aproape necondiționată la triumful artistic al pictorului, după cum nici posteritatea nu este în culpă din pricina galopantei erodări a unei opere atît de bogate cantitativ și așa de diverse stilistic și formal. Pentru că, într-un anume fel, pictorul însuși, prin natura talentului său, prin performanțele sale artistice și prin sistemul lui de relații publice determină
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
reprezenta un model opus celui matern. "Tatăl biologic și tatăl divin converg într-o unitate susținută acum de un fiu adult. Din acest moment, Apostol se înscrie pe drumul tatălui, pe drumul bărbatului, pe drumul eroului". Cu conștiința încărcată de culpa uciderii lui Svoboda, Apostol, revenit la credință, primește darul christic al vinei, care devine un destin bărbătesc. În/prin moarte, Apostol devine el însuși tatăl - bărbatul - al cărui destin îl reeditează". La fel procedează dl Liviu Malița cu romanul Ciuleandra
Rebreanu psihanalizat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16317_a_17642]
-
extinsă nu numai în spațiu, ci și în timp". Vina în literatură și discursul autobiografic este un studiu extrem de interesant, care aduce în prim plan diferite aspecte legate de psihologia creației, reliefând totodată modalitățile în care a fost tratată tema culpei în operele unor scriitori. Ideea "vinei" se regăsește în Însemnările de călătorie ale lui Dinicu Golescu - mai mult un "roman inițiatic", ca Wilhelm Meister Wanderjahre, "roman filosofic", de tipul lui Candide, decât un "jurnal", precizează criticul -, în drama lui Hasdeu
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
mari virtuți, zice Biblia. Nu este răbdare aici, este indiferență. O indiferență care vine din oboseală și din solicitarea îngrozitoare la care ne supune viața de zi cu zi. Cred că nemții au putut să-și permită o asemenea mea culpa colectivă, imediat după război, și datorită planului Marshall. Nu cred că te poți gîndi la trecut, cînd viitorul tău imediat înseamnă să supraviețuiești la limita cea mai de jos. Cred că în România este o asemenea îngrozitoare sărăcie, o asemenea
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
și ea se cere legiferata, dar raportul actual cu Restul Lumii, strivit de scorul 33:1, nu rezultă direct din vreo "invazie" de pus sub acuzație. În cauză nu sînt casele de distribuție, în genere private, care importă filmele. În culpă e baza etatista a rețelei de exploatare a filmelor, patronată de mentalitățile și interesele vechiului aparat, care blochează inițiativele, apetentele și competențele altora, cu corolarul mizeriei respingătoare a majorității sălilor dezertate de public și reduse numeric în Capitala (în afara celor
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
chemarea la răspundere a militarilor vinovați de dezastrul de la Turtucaia, de cel de la Flămânda (pe care el îl condusese dar nu i s-au pus la dispoziție de la Marele Cartier General, trupele necesare cu armamentul de rigoare). Și pune în culpă M.C.G. condus, atunci, de intimul ministrului de război, nefastul general D. Iliescu. Și mai relevă, în perfectă cunoștință de cauză, alte "aberațiuni strategice". Relevă, apoi, catastrofa tifosului exantematic care a secerat sumedenie de ostași. Cauzele au fost, pe de o
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
nu folosește însă termenul pentru a sugera motivarea literaturii prin similitudinea cu existentul, ci pentru a desemna legitimarea generică a acesteia prin însăși autoritatea precedenței literare. Astfel, chiar mimesis-ul este supus reinterpretării. Arbitrarul în raport cu lumea - resimțit de literatură ca o culpă (v. așa-numitul "complex al lui Cervantes") și camuflat atîta timp prin diverse tehnici și artificii - ajunge să fie asumat cu ostentație și orgoliu. "întorcînd spatele vieții", literatura se ia pe sine drept suprem Referent, găsindu-și, astfel, justificarea și
O reeditare by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/16535_a_17860]
-
fiind date publicității acum, din dorința Eugeniei Iftodi, destinatarul lor. Ele mi-au fost puse la dispoziție cu o deosebită generozitate, împreună cu fotografiile ce însoțesc acest text, de Eugenia Iftodi, încă din toamna trecută, iar întârzierea apariției lor este o culpă pe care mi-o asum și o regret, cu atât mai mult cu cât acest "personaj profund, spectaculos și, de multe ori, incomod" cum o caracteriza Pavel Șușară, a plecat, de curând, dintre noi. Fără a cuprinde elemente de spectaculoasă
Mărturii inedite despre Ion Țuculescu - In memoriam Eugenia Iftodi by Dr. S. Sturdza () [Corola-journal/Journalistic/11869_a_13194]