15,784 matches
-
primejdioasă, întrucât ar îndepărta de Dumnezeu. Întocmai cum nu trebuie să disprețuim cerul, pământul, aerul și toate celelalte lucruri, pentru că unii le-au înțeles rău, adorând făpturile lui Dumnezeu, în loc de a-L adora pe Dumnezeu Însuși, tot așa trebuie să cultivăm cele ce ne sunt de folos (xrv¿simon) pentru viața și pentru desfătarea sufletului și să fugim numai de cele primejdi oase pentru mântuire, nepunând creatura mai presus de Creator, cum fac cei nebuni... La fel, când este vorba de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
suna alarma în Capitală - hoituri de câini, găini moarte, ciori uscate din iarnă. Corpul profesoral, și el în dispersare, decisese ca noi, elevii bucureșteni refugiați în comună să organizăm o serbare în care să ridicăm moralul localnicilor și să-i cultivăm, iar în rest, să adunăm gunoaiele ce străjuiau de-a lungul șoselei, pe vreo doi-trei kilometri. Era război, punctul central al serbării a fost o piesă într-un act, o feerie unde, cu genunchiere de staniol, o coadă de mătură
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
de sine nu se mai fac auzite. Ceea ce facem, vrem să facem bine, fie că e vorba de o muncă onestă și inteligentă, fie că e vorba de o aventură sau de o crimă.” Aceste cuvinte ale Germanului inteligent și cultivat din finalul cărții deschid o perspectivă paradoxală și terifiantă: chiar și calitățile unui grup uman pot juca împotriva lui. Cînd Haffner scria rîndurile de mai sus, lagărele de concentrare, lagărele de exterminare, precum și crimele pe scară largă din timpul războiului
Istoria unui german by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13053_a_14378]
-
și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete la filmele lui Fellini sau de amestecul bizar de capete încărunțite și băscuțe multicolore care umplea, mai zilele trecute, sala de la Museo di Roma in Trastevere, la o serie de conferințe
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
apariția unor articole, poeme, eseuri, povestiri și chiar cărți întregi. Obiecțiile pe care cenzorii le aduc operelor literare suferă transformări în funcție de evoluțiile din viața politică. La începutul perioadei realitatea literară românească nu diferă cu nimic de proletcultismul pur și dur cultivat în anii ’50. Scriitorii par a se fi acomodat perfect cu acest mod de a se face literatură, în versuri și proză sînt celebrate momentul 23 august 1944, succesele obținute în cooperativizarea agriculturii, entuziasmul muncitorilor pentru reorganizarea fabricilor după naționalizarea
Foiletoniști de partid și de stat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13055_a_14380]
-
numesc Francisc al găgăuților, spune, că o rodie a plesnit de necaz și a vărsat semințele pe cîmpuri. Și curge sînge!” (ibidem). Ia naștere astfel un spațiu ambiguu, al respingerii și atracției, al eliminării și al recuperării idiomului poetic. Poeta cultivă variațiuni pe teme diverse, aidoma acelor cópii pe care pictorii moderni le fac uneori după tablourile unor înaintași, îngăduindu-și schimbări, imixtiuni ale viziunii și tehnicii lor proprii. În felul acesta întîlnim motive simboliste tratate prin mijlocirea notării unor senzații
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
să sintetizez anul scurs. Un an de solitudine, în fond, fiindcă desprinderea mea nu s-a produs - nici de Marica, de frâul ei, nici de ambiția exoterică, dans laquelle je suis mon propre ennemi. Pe de altă parte, continui să cultiv introspecțiile și retrospecțiile - sufletul și trecutul meu rămân cele două paradisuri cărora le tot sar gardul de zeci de ani. Asta nu m-a ajutat să mă eliberez de ursită, sunt tot bastardul unui ins vulgar; nobilii Karabetz se dovedesc
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
un impuls melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si versurile. Arhaizant, incantatoriu, de rafinament grav, pendulînd Între limbajul naiv și cel esoteric, căutînd rădăcina comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric, substratul distilat slujesc un vizionarism
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Într-un decor ce trimite la austeritatea monahala, fluctuațiile modei. Dealtfel, poetul ignoră ceasul modelor; ca dovadă, desi spiritele firave, alertate de mareele modei au expediat doina În sala de reanimare a liricii, dezinteresîndu-se de soarta ei, Cezar Ivănescu o cultiva. În consecință, el respinge risipă verbală și evită arborescenta lirica. Așa cum s-a mai spus, recuzita să nu e săracă ci esențială. Într-un moment poetic care traversa canonada antilirică, poezia lui Cezar Ivănescu se Încarcă de afectivitate; ea este
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
poezia lui Cezar Ivănescu se Încarcă de afectivitate; ea este ruga fierbinte și sfîșietoare, o implorație deznădăjduita, o muzică tînguitoare care redescoperă omul muritor: sublimul și eroarea coexista, materia folclorica e surdinizata, dar evidență. Această tulpina folclorica a unui baladesc „cultivat”, de un tardiv trubaduresc provoacă o revelație etnologica. Coborînd În arhaic, ecourile străvechimii se simt, potențînd efectul soteriologic. Formulelor de invocație, vechii tehnici a repetiției, rimelor simple, termenilor livrești li se alătură vocabulele arhaice (moldave, cu deosebire) și cuvintele „retezate
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de barbut. Celelalte două piese, C.V. Ministerial și Cravata, mai slab conturate în comparație cu primele, satirizează birocrația anchilozantă a unui minister (C.V. Ministerial) și înregistrează repetarea, în registru de farsă, a unei situații grotești (posibil simbol pentru nocivitatea comunismului, în Cravata). Cultivând mai ales un comic de replică, spumos dar pândit de inconsistență, piesele din volumul Avenida Populista oferă o lectură delectabilă.
Megalomani mari și mici by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9306_a_10631]
-
refuz, nerăbdare, apărare a statutului meu literar; fără ostilitate la adresa celorlalți. Voi fi fost, poate, prea înțelegător cu unii și alții, vreme de decenii. Doi prieteni par a încuraja, în ultima vreme, această orientare, fără a mă împinge să-mi cultiv, doamne ferește, situarea vanitoasă. Profesorul Al. Călinescu, sosit în vizită la fiul său (care, după ce a obținut diploma unei mari școli franceze, s-a instalat la Paris unde și-a găsit o slujbă demnă de studiile sale), a trecut să
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
50 de ani al Universității din Strasbourg, care se împarte între cele două slujbe și cele două ministere (Învățământ și Apărare), pe cale de a descoperi deliciile tiraniei. Toți trebuie să se teamă de el, cu excepția unuia care știe să-l cultive cu cinism. Directorul m-a lăsat în pace câteva luni, iar acum i-a cășunat să mă aducă la numitorul comun. Mi-e greu să-l iau în serios: sunt al treilea "cadru" în organigrama Centrului, iar doctoratului său universitar
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
de a stăpâni lumea. Imaginația lui întreține iluziile altora. Avea, de pildă, un fel de laborator secret unde pregătea fluturii pe care îi căuta profesorul de naturale. Răspândește ideea că, în mod tainic, K. F. avea o grădină unde își cultiva trandafirii despre care răspândea apoi zvonul că i-au fost aduși de prinț de la Paris. Demitizările de acest fel sunt și ele rodul unei imaginații productive și eficiente. În atmosfera de singurătate din Vladia, exacerbarea secretelor era un fenomen natural
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
fel sunt și ele rodul unei imaginații productive și eficiente. În atmosfera de singurătate din Vladia, exacerbarea secretelor era un fenomen natural. Misiunea inginerului era să întrețină iluziile (p. 309). Pentru el, adevărul era o invenție printre altele. Fiecare își cultivă ficțiunile lui. Ingenios elaborat, până a părea chiar artificios, romanul Vladiei se complică, în cele din urmă, într-o narațiune despre mecanismul ficțiunii. Vicol Antim își cheamă în Vladia prietenul din copilărie, pe Gelu Ravac, ajuns maistru constructor. În roman
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
lui, pentru noi cei de acum, pentru cei ce de-abea acum pătrund În lume și n-am uitat să turnăm primul strop de vin pe dala rece, pentru cei ce au fost, s-au străduit și au avut grijă să cultive minunata viță pentru ca nepoții și strănepoții lor să-i pomenească. Hai noroc și la mai mare!
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
și orchestrei Reuniunii maghiare), I. Willer activase temporar ca dirijor la Teatrul din Kecskemét, localitatea sa natală. La Lugoj, a fost maestrul și mentorul unei pleiade de viitori eminenți muzicieni: Traian Grozăvescu (I. Willer avea un talent deosebit în a cultiva vocile, în spiritul belcantoului), Zeno Vancea (lecții de armonie și contrapunct), Filaret Barbu (ore de vioară), Lelia Popovici (care, ulterior, va absolvi Conservatorul din Viena, devenind profesoară de canto la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din Cluj), Olga Costin
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
intonare, ca melos. Omul vocal nu tinde să se integreze doar în raport cu exteriorul sonor, dintr-un impuls „vânătoresc” de cameleonică imitare a sunetelor lumii (pândind de sub un sunet-mască). Mânat de dorul eu- ului sufletesc (se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
să citească. Mult și prost, poate dezorganizat și indecent de mult, pe sub bănci la orele în care se predă și nu se comunică. Dar cel mai important ÎI VA LĂSA CITIND la finalul clasei a 12-a. Nu le va „cultiva" gustul pentru literatură (cărțile nu îți dau să mănânci în ziua de azi), nici plăcerea lecturii (multe si nenumărate sunt plăcerile vieții) si nici spiritul critic („critic" e un cuvânt extrem de labil), ci îi va lăsa. Liberi, pe gânduri, cu
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
și o personalitate specifică. La ambii compozitori melodia este primordială, plină de emoție și de expresie, cantilena oferind soliștilor posibilitatea de a-și etala calitățile tehnice și expresive. Totuși, în timp ce Verdi urmărește planuri melodice ample, construcții de fraze cuprinzătoare, Puccini cultivă formele mici, mozaicul tematic, celula nedezvoltată, cu o putere sintetică unică în istoria muzicii. Puccini nu adaugă în operele sale, scene străine de structura subiectului, el nu crează balete sau divertismente, expresia sa muzicală este întotdeauna concentrată și servește în
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
dacă scriitorii erau agreați de sistem, puteau avea acces (dacă erau talentați, evident) la marile edituri, își puteau tipări cărțile în tiraje de neimaginat astăzi, de sute de mii de exemplare. Literatura de atunci era aproape ruptă de realitate, căci cultiva intens parabola, simbolul, iar poezia, dintre toate genurile literare, avea un statut cu totul privilegiat. Gândiți-vă la Nichita Stănescu - un poet care cultiva metafora și folosea un limbaj destul de ermetic, avea o popularitate formidabilă. În schimb, astăzi, publicul cere
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
astăzi, de sute de mii de exemplare. Literatura de atunci era aproape ruptă de realitate, căci cultiva intens parabola, simbolul, iar poezia, dintre toate genurile literare, avea un statut cu totul privilegiat. Gândiți-vă la Nichita Stănescu - un poet care cultiva metafora și folosea un limbaj destul de ermetic, avea o popularitate formidabilă. În schimb, astăzi, publicul cere literaturii accesibilitate și chiar facilitate. Literatura se vede obligată astăzi să renunțe la manierism, la estetizare, la cultivarea excesivă a parabolei și simbolului în favoarea
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
spui adevărul, care nu era pe placul puterii totalitare. Instituția cenzurii avea rolul de a verifica să nu se publice cărți care să vorbească sincer despre realitatea neconvenabilă din vremea aceea. Marii scriitori din perioada comunistă au fost barochizanți, au cultivat în exces metafora sau alegoria. Nichita Stănescu „vorbea", dar niciodată direct, ci prin metafore. În limbajul metaforei, se spuneau și lucruri despre realitate, dar cenzura accepta aceste trimiteri aluzive. Atât timp cât adevărul nu era mărturisit direct, el trecea de cenzură. Răul
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
de imnuri gospel (evanghelice) dintre cele două secole și alții. Un alt gen de imn, apărut la începutul secolului al XX-lea în cărțile de imnuri americane, și cunoscut sub numele de black national anthem (anthem național negru), a fost cultivat de James Johnson Weldon (ex: Lift every voice and sing, pus pe muzică de J. Rosamond Johnson in anul 1901). Mișcarea carismatică apărută după anul 1970 în Biserica Romano-Catolică și extinsă în Biserica Protestantă și Biserica Evanghelică din întreaga lume
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
James Johnson Weldon (ex: Lift every voice and sing, pus pe muzică de J. Rosamond Johnson in anul 1901). Mișcarea carismatică apărută după anul 1970 în Biserica Romano-Catolică și extinsă în Biserica Protestantă și Biserica Evanghelică din întreaga lume, a cultivat un nou tip de imn-miniatural, marcat de simplitate și scurtime melodică (ex: Seek ye first compus de Karen Lafferty, 1972) și de asemenea a încurajat introducerea în serviciile religioase a cântecelor scriptuale și congregaționale. În secolul al XX lea, sa
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]