336 matches
-
de corespondenți în toate localitățile mai importante din Transilvania și din celelalte teritorii locuite de români, precum și un sistem de comunicare directă cu cititorii, prin intermediul scrisorilor adresate redacției. S-a editat, urmărindu-se în primul rând acțiunea propagandistică și de culturalizare, dar fără să se piardă din vedere aspectul financiar, și o „Bibliotecă poporală”, alcătuită din broșuri (patruzeci și șase în 1884-1887 și în 1890) în care se republicau scrierile literare tipărite mai întâi în foiletonul ziarului. T. a mai scos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
director pe prof. Virgil Tempeanu. Apreciată în epocă, reprezintă azi o importantă sursă de 229 a fost o prețioasă sursă de informare pentru cunoașterea activității culturale și teatrale a timpului. Încă un prilej ca să se arate ce muncă uriașă de culturalizare ați depus în micul Fălticeni, mare prin oamenii pe care i-a dat, printre ei fiind și Dv. - ca fălticenean prin adopție. D-na Ungureanu nu mi-a mai scris de mult. A trimis de altfel o scrisoare adresată d
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de-a rândul, preferând căruțele și corturile lor tradiționale. Chiar dacă sub regimul Ceaușescu procesul de alfabetizare și de școlarizare a țiganilor a avut un relativ succes, integrarea lor organică în societate a eșuat. Urbanizarea forțată, arderea etapelor în procesul de culturalizare, lipsa unei educații la nivel de familie - toate acestea au lăsat intacte suspiciunile existente între țigani și celelalte etnii conlocuitoare. Mulți români își imaginează în continuare că toți țiganii sunt „bișnițari”, adică speculanți cu valută sau hoți de cai-putere. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și să acționeze în organizații formale, care implică mari cheltuieli. Funcțiile mass-media De-a lungul timpului, mulți teoreticieni ai comunicării în masă au identificat mai multe funcții ale mass-media. Astfel, diverși autori au menționat ca principale funcțiile de informare, de culturalizare, de socializare, de formare a opiniei publice, de divertisment și, nu în ultimul rând, cea educativă. Funcția de informare. Mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de informații. Aceasta face posibilă o circulație fără precedent a informațiilor de tot
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
plus, deoarece descrierea unui eveniment nu epuizează implicațiile și consecințele sale, informațiile furnizate de mass-media includ și o dimensiune anticipativă. În această categorie sunt deosebit de familiare și utile publicului larg datele referitoare la starea vremii sau prognozele economico-financiare. Funcția de culturalizare. Încă de la o vârstă fragedă, copiii sunt modelați de mediul social în care trăiesc. Treptat, ei dobândesc și asimilează normele de comportament, interdicțiile, prescripțiile și restricțiile, valorile, reprezentările simbolice și categoriile de gândire specifice colectivității lor. Acest proces de „enculturare
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mass-media ocupă un rol important în sistemul factorilor educativi, adăugând dimensiuni noi eforturilor generale de formare și dezvoltare a personalității umane. Aportul educativ este reprezentat în două moduri: implicit și explicit (Cerghit, 1972). Elementul educativ este implicat în realizarea informării, culturalizării sau socializării individului. În afara acestor posibilități educative spontane, eterogene, mass-media sunt utilizate pentru realizarea unei educații explicite, a unei acțiuni declarate în mod intenționat ca fiind educativă. Ereditate, mediu, educație Se vorbește foarte mult despre puterea modelului atunci când un copil
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Székely Paldi Istvăn, instruit în Olanda, continuator al celebrului Misztótfalusi Kis Mitklós (cel ce, la sfârșitul secolului al XVII-lea, pusese bazele confecționării artistice a literei de tipar). Este aici o reflectare importantă a convergențelor de idei și de preocupări, culturalizarea țării depinzând și de felul în care oamenii pot și simt necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane din Transilvania, valorificând experiența lui homo novus. „În realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și mulți frecventează școli superioare din țară. Este impresionantă efervescența culturală și numărul acelora care acopăr compartimentele vieții spirituale - istorie, religie, politologie, comunicare interetnică, publicistică, învățământ, literatură, artă, lingvistică, știință, sport. Populația rurală este antrenată într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au pornit nume celebre în știință, artă, diplomație, medii academice din România dar și în America și țări
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și cu o versiune în rusește. T. are și alte proiecte ziaristice, dintre care unele se vor realiza. Între 1917 și 1932 conduce, în calitate de director, „Soldatul moldovan”, „gazetă politică pentru soldați și țărani”. Se adaugă, în aceeași intenție lăudabilă de culturalizare și de acțiune politică democratică, „Basarabia” (1929-1930) și „Cuvânt moldovenesc” (1926-1939), serie nouă a gazetei cu același titlu scoasă între 1913 și 1921 de Pan Halippa, pe care o conduce împreună cu Onisifor Ghibu, sub egida filialei basarabene Astra și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
de confrați, cu o hiperbolă strivitoare, „un Caragiale al Ardealului”, B. are însă o altfel de însemnătate. El a fost mai cu seamă un om plin de energie, ingeniozitate și talent, un ferment într-o utilă acțiune de luminare și culturalizare. În perioada budapestană, sprijinit de alți studenți români, membri ai Societății „Petru Maior”, ia inițiativa întemeierii și finanțării revistei „Luceafărul”, fiind editor și redactor responsabil până la sfârșitul anului 1902, apoi doar editor, până în aprilie 1903, când trece gazeta în mâinile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din România), Gh. Santău (Impresii despre Avram Iancu), Ana Hoțopan (Paul Goma), Tiberiu Juhasz, Edda Illjes (La Pécs. Consfătuire pe tema învățământului și a culturalizării minorităților), Gheorghe Petrușan, Kozma Mihaly. Între cercetătorii și oamenii de cultură din România, foarte activi se dovedesc Eugen Gluck (probleme de istorie și relații reciproce), Mircea Popa (legături culturale și literare), Iulian Negrilă, Gheorghe Șora, Geza Kovacs, Gavril Scridon, Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
la medicină era grea, pentru că noi, cei veniți cu buzunarele goale, în acele momente prea am idealizat-o, neținând cont că această viață studențească ne-o desfășuram într-un oraș cu pretenții, cu ținută academică, cu atmosfera lui distinsă prin culturalizarea tineretului, hrana lui sufletească pe care o primeam la teatru, operă, cinematografe, conferințe și alte distracții, de a căror plăceri de cele mai multe ori nu puteam beneficia din lipsă de finanțe. Spiritul științific intens din acest oraș te determina să audiezi
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
pus nota 2 (doi), cu mențiunea "arogant, nedisciplinat"; dacă nu s-ar fi transferat, nu se știe ce soartă aș fi avut. Iată câtă importanță avea o gară în viața mea... Gara era atunci o instanță psihologică, un institut de culturalizare, o scenă. Cel puțin pentru mine așa era. De la sine înțeles că, deși lucrarea " La gară" a fost atât de vehement respinsă (dar câte capodopere nu au avut, la început, o soartă asemănătoare...), eu am păstrat un sentiment de slăbiciune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
păcat... Îmi place să mă culturalizez, asta-i... și cum văz că sunteți un om distins"... Împrăștia o aromă compozită de rom combinat cu vin... Așa a început experiența mea nocturnă. Nu puteam brusca o persoană care simțea nevoia de culturalizare nocturnă. Sunt politicos și l-am ascultat. Insul nu era atât de beat, avea doar problemele lui, pe care simțea nevoia să le povestească. Așa încât îl ascultam, trăgând cu ochii și la evoluția operației la care era supusă bătrâna mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
schematizează Geta Deleanu, civilizația economică, dezvoltarea științelor, artelor și literaturii naționale, precum și legislația națională. Pe de altă parte atrage atenția tot ea -, Eminescu operează o distincție între cultură și educație, aceasta din urmă fiind "parte integrantă a oricărui proces de culturalizare a unui popor". Demonstrația atâta câtă este arată că Eminescu, în gândirea sa filosofică asupra culturii, se bazează pe principii sociale, înțelegând aici principiul instrucțiunii, care nu este altceva decât nevoia de a păstra tradițiile poporului în realizarea unei "civilizații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii românești de după războiul nos tru cel norocos va trebui să insiste, odată și odată, asupra acestei farse a culturalizării maselor, cât și asupra dramei intelectua lilor noștri precipitați Într-un climat atât de ren tabil culturalilor și propagandiștilor, adică indivizilor fără nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nici un talent sau meserie avuabilă, și atât de ostil creato rilor de valori culturale originale, din acelea care Înfruntă, la rigoare, nivelul de Înțe legere și gustul prea comun al publicului. Am cunoscut și eu de aproape această minciună a culturalizării satelor și orașelor noastre. L am Însoțit pe Bucuța, cu Renault-ul meu de 6 HP, mai Întâi În două inspecții pe la biblio tecile sătești: una, dată În grija Învățătorului din Ciocănești-Ilfov, iar alta În a unui funcționăraș al Asigurărilor Sociale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în mod evident, situație ce îi poate bulversa echilibrul lăuntric, astfel încât găsirea soluțiilor la micile și marile dileme ale sale a devenit o necesitate, iar a fi competitiv este o condiție existențială. Procesul educațional este un act de socializare, de culturalizare, de formare și de dezvoltare a personalității, dus la îndeplinire de echipa didactică. Idealul educațional în învățământul românesc vizează dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, formarea personalității autonome și creative. Demersurile educaționale, vizând dezvoltarea personalității elevilor, impun participarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
Kerenschi, împreună cu alți 40 de activiști revoluționari pentru sprijinirea și adâncirea revoluției ruse. Ajuns la Chișinău, la sfârșitul lunii august 1917, cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele desfășurate în întreaga Basarabie au culminat cu constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
1947, această secțiune a editat un buletin rezumativ în limba franceză pentru informarea organizațiilor feminine din străinătate. Unificarea va fi menținută să dea și o mai mare dezvoltare muncii pe terenul cultural, mai cu seamă luptei împotriva analfabetismului, și a culturalizării maselor de femei, obiectivul esențial al activității feminine democratice, pentru care se va mobiliza concursul tuturor capacităților feminine din țara noastră. Secția juridică a fost chemată la o acțiune dacă nu tot atât de vastă, totuși destul de importantă. Juristele, magistratele și deputatele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
vadă o producție culturală, vor schimba canalul după cinci minute, neînțelegând nimic, tot va fi un punct câștigat. Data vii toare poate că vor schimba după zece minute. Nu vreau să fiu înțeles greșit: nu am porniri idealist iluministe, de culturalizare a maselor cu orice preț. Cred doar că, dacă arta și cultura vor ajunge în casele a cât mai mulți ro mâni, va fi un pic mai bine în țara asta. (2010) Copii în manej La circ, lumea se distrează
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de a crede despre aceste "prelecțiuni populare" că ar fi avut un nimb pronunțat de generalitate, că ar fi reprezentat un demers eminamente exoteric și că procesele de culturalizare în masă din perioada comunismului și-ar afla rădăcinile în astfel de gesturi socio-culturale. O eroare ce provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma buclucașă. Parcurgând, însă, lista prelecțiunilor de-a lungul numeroșilor ani în care ele
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
scriitori din Iași se întâlneau o dată pe săptămână și purtau discuții pe teme culturale, citeau fragmente din opere pe care apoi le discutau cu foarte multă seriozitate. Societatea Junimea s-a fondat la 1 martie 1863 și avea ca scop: culturalizarea maselor printr-o serie de conferințe numite „prelecțiuni populare-; aceste conferințe erau susținute de către membrii fondatori și aveau diferite teme: de religie, astronomie, folclor, filozofie. Promovarea unei literaturi naționale de calitate, elaborarea unei antologii de poezie și proză românească. Pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
culturale a lui C., slujită de inteligență nativă, de aplomb și de lecturi întinse. Lipsa de perseverență, poate și împrejurările nefavorabile au împiedicat accederea în primele rânduri, dar contribuția muzicologului, în a doua parte a vieții, mai ales în condițiile „culturalizării” proletcultiste, e mai mult decât meritorie. SCRIERI: Efluvii, București, 1931; Paladinul păcii. Viața și doctrina Papei Pius XI, pref. Andrea Cassulo, București, 1939; Wolfgang Amadeus Mozart, București, 1956; M. P. Mussorgski. La 75 de ani de la moartea compozitorului, București, 1956; Ghid
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
crucilor proaspete din cimitir, care întrecuse numărul morților din patru ani de război, însă viața își urmează totuși drumul înainte! Puțin după sosirea în sat sunt numit director al Căminului cultural. Până atunci se muncise bine și frumos în direcția culturalizării. Urma să mă descurc așa cum voi putea. Primul an școlar la Priponești a trecut repede, fără probleme deosebite. Sunt mulțumit de munca didactică și de cea culturală pe care încep s-o duc după directivele venite de la Bârlad. Se părea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]