336 matches
-
călugărilor terapeuți. Ideea creștină exercită astfel o influență determinantă asupra dezvoltării medicinei: ea dă o înaltă stimă vieții oamenilor, o concepție de egalitarism și milă pentru aproapele, imprimând tuturor credincioșilor în Christos sacrificii, în scopul ameliorării suferințelor celor bolnavi. Pe măsură ce culturalizarea omenirii devine realitate generalizată și cercetarea se aprofundează, povestea „nopții Evului Mediu“ întreținută de raționaliști, atei și de toți adversarii creștinismului pierde teren, făcând loc aspectelor pozitive din acest Ev. înfăptuirile medicinii caritabile uimesc și sunt pilduitoare. în această etapă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sporească grija medicilor și a societății privind viitorul uman al poporului francez și al popoarelor, căci semnalul său de alarmă are ecou continental și internațional. Rousseau crede sincer că resursele cerebrale pot salva lumea de boli, injustiție și îmbătrânire, prin culturalizare și educație individualizată. în „Discours sur l’origine et les fondements de l’inégalité parmi les hommes“, Rousseau previne prezentul de consecințele pre și imprevizibile ale relelor din societate și sugerează însănătoșirea acesteia prin schimbare mentalitară și restructurare socială. La
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris manuale școlare, cărți pentru mase și au desfășurat o bogată activitate științifică, propunând cultivarea conștiinței naționale prin educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orientat școala spre cultivarea sentimentului de prețuire a tradițiilor valoroase ale poporului român și de luptă pentru eliberarea sa națională și socială. Tălmăcirile și scrierile originale au fost numai câteva dintre contribuțiile cărturarilor români din secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Haret, în cadrul ei înființându-se Direcția Culturii Poporului, tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cunoașterea culturii poporului. Importante sunt și scrierile lui Dimitrie Cantemir, în concepția căruia educația nu este o preocupare limitată doar la vârsta copilăriei și a tinereții, ci durează toată viața. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, contribuții la culturalizarea poporului au avut și reprezentanții Școlii Ardelene - Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, I. Budai-Deleanu, Paul Iorgovici, Dimitrie Țichindeal. Ei au scris manuale școlare, cărți pentru mase și au desfășurat o bogată activitate științifică, propunând cultivarea conștiinței naționale prin educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
orientat școala spre cultivarea sentimentului de prețuire a tradițiilor valoroase ale poporului român și de luptă pentru eliberarea sa națională și socială. Tălmăcirile și scrierile originale au fost numai câteva dintre contribuțiile cărturarilor români din secolele anterioare la opera de culturalizare a poporului nostru, la educarea conștiinței și demnității sale. Însecolul al XVIII-lea și în primele decenii ale secolului al XIX-lea, în special pentru oamenii adulți de la orașe, bibliotecile ce funcționau pe lângă episcopii, mitropolii și în case parohiale au
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Haret, în cadrul ei înființându-se Direcția Culturii Poporului, tipărindu-se abecedarele pentru școlile de adulți, iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic și cultural (Neculau, 2004, p. 199). Putem concluziona că această a doua perioadă (cu apogeul în perioada interbelică) a reprezentat un moment de vârf în ceea ce privește universul rural, acțiunile întreprinse ducând la culturalizarea țărănimii, la vitalizarea educației sătești. De remarcat este optimismul care îi caracteriza pe intelectualii români din această perioadă, credința lor extraordinară în capacitatea de regenerare a poporului român, de a participa la ridicarea societății prin cultură și educație, la luminarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lor mai bine pregătiți sau cu posibilități materiale mai bune; folosind informația copiii câștigă încredere în forțele proprii, fiind capabili să analizeze, să pună întrebări, să cerceteze lumea înconjurătoare, să comunice; prin susținerea, și mai ales prin aplicarea proiectelor de culturalizare, biblioteca școlară contribuie la formarea capacităților de lectură și studiu individual, la formarea personalității, orientând, de la un anumit nivel, elevii, dincolo de instruirea de bază, oferindu-le informații suplimentare, putând să dezvolte aceste abilități și să corijeze în cazul celor care
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de interesul manifestat, elevul are posibilitatea, prin opționalul CITIRE DE PARTITURI, să cunoască un număr cât mai mare de lucrări aparținând unui mare număr de compozitori din epoci și stiluri cât mai variate, urmărind totodată și închegarea unui proces de culturalizare tangent istoriei și esteticii muzicale. CITIREA DE PARTITURI rămâne o disciplină absolut necesară elevilor de la liceele vocaționale, specializarea muzică instrumentală, elevi care vor deveni dirijorii, compozitorii, muzicologii și profesorii de mâine. NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind elaborarea programului școlar pentru clasa
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
activități didactice și extradidactice, acțiuni de muncă, creație, sport etc. Astfel funcțiile profesorului diriginte conturează sarcina, rolul și destinația acțiunilor acestuia, accentuând raporturile existente în interiorul actului educativ. Funcțiile dirigintelui sunt desfășurate gradual: 1. Funcția de comunicare/informare; 2. Funcția de culturalizare; 3. Funcția de consiliere/asistență psihopedagogică. Această funcție vizează realizarea eficientă de către diriginte a următoarelor acțiuni de: a) motivare; b) animare, stimulare; c) securizare afectivă; d) susținere morală; e) tutore, ajutor; f) entuziasmare; g) încurajare; h) orientare a copilului spre
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
verbală; c) structurarea informației; d) prezentarea informației; e) selectarea informației; f) ascultarea. Concret, sintetic, aceste competențe se comprimă la posedarea unui limbaj adecvat, coerent, valorificarea comunicării empatice, selectarea și structurarea informației conform criteriilor receptării mai eficientă a acesteia. Funcția de culturalizare necesită următoarele competențe: a) direcționarea inițierii elevilor în valori, prin valori; în conexiune cu: b) organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la nivelul vieții personale, cotidiene și a celei școlare. Funcția de consiliere impune: a) acordarea
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și mulți frecventează școli superioare din țară. Este impresionantă efervescența culturală și numărul acelora care acopăr compartimentele vieții spirituale - istorie, religie, politologie, comunicare interetnică, publicistică, învățământ, literatură, artă, lingvistică, știință, sport. Populația rurală este antrenată într-un larg proces de culturalizare judecând după numărul formațiunilor artistice, echipe de dansuri, de sport, creatori de artă populară, soliști de muzică, producție folclorică. Din aceste locuri au pornit nume celebre în știință, artă, diplomație, medii academice din România dar și în America și țări
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din pruncie ne vom scoate scria D. țichindeal și nu vom veni, nici nu vom cădea în barbarie, ci vom fi desăvârșiți în înțelepți bărbați, și în numărul celor înțelepte, luminate și mărite popoare ale Europei vom fi. Aspirația spre culturalizare este organică Iluminismului românesc și ea impune tuturor țărilor românești ca punct esențial de program: Să îmbrățoșeze cu cea mai desăvârșită sârguință întâi învățăturile de tot feliul, care acestea aduc luminarea, strălucirea, lauda și toate îmbunătățirile la un neam, carele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 59. Arune pumnul, Lepturariu românesc (Viena, 1862), IV, 2, p. 54. 60. V. Alecsandri, Opere complete (București, 1876), III. p. 574. 61. Dinicu Golescu, op.cit., p. 21. 62. Cf. Romul Munteanu, Contribuția școlii ardelene la culturalizarea maselor (București, 1962), p. 224. 63. Vasile Gergely de Csokotis, Omu de lume... (Viena, 1819), Cuvânt înainte. 64. poeții Văcărești, Scrieri alese, ed. Elena piru (București, 1961), p. 110. 65. Vasile Cârlova, poezii... (București, 1906), p. 151. 66. N. Bălcescu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ar fi o diferențăde natură, ci de grad (cel de-al doilea fiind interpretabil ca o eufemizare a celui dintâi), chiar dacă, din punct de vedere cronologic, biologizarea diferențelor tinde să facă loc, În a doua jumătate a secolului XX, unei „culturalizări” a acestora. Oricum, conform acestor analize convergente, se pare că nucleul dur al rasismului nu este reprezentat nici de „oroarea față de diferențe”, nici de „respingerea celuilalt” (ibidem, p. 353), ci de teama de metisaj, mixofobia, care se poate traduce În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o putere simbolică, culturală și comunicativă, din care grupurile minoritare sînt excluse prin definiție). Locutorii pot deveni membri competenți din punct de vedere cultural prin procese de socializare lingvistică (mai mult decît prin procese de achiziție), care să realizeze atît "culturalizarea" interculturalității, cît și "naturalizarea" culturii. Un alt tip (și grad) de interculturalitate detectăm în noțiunea "interlimbă", prin care se surprinde "interacțiunea de limbi și de folosiri" cu care se confruntă scriitorul, "relațiile, într-o conjunctură dată, dintre varietățile aceleiași limbi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și a plății salariilor, controlul activității sindicatelor, problemele legate de migrație, șomaj, conflicte de muncă, greve și, mai ales, propaganda subversivă printre muncitori. Poliția a contribuit, în mare măsură, la operele de asistență socială, iar Siguranța a susținut educația și culturalizarea maselor prin controlul efectuat asupra expozițiilor de artă, filmelor distribuite în cinematografe, repertoriul pieselor de teatru, a ansamblurilor de artiști români și străini aflați în turneu. În urma rebeliunii de la Tatar-Bunar, a fost analizată și cauza disfuncționalității dintre structurile de ordine
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de spiritul iluminist, pot fi descrise ca punând filosofia iluministă în slujba intereselor de stat. Curtea de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten Unmündigkeit). Dimpotrivă, statul habsburgic urmărea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în condițiile existenței pentru moment doar a câtorva școli de stat în principalele localități, din cele aproximativ 300 sate și orașe cât număra întreaga provincie, lasă să se întrevadă și o anumită viziune, legată de lărgirea procesului de alfabetizare și culturalizare a populației, pe măsura înființării de noi școli primare publice în Bucovina, pentru care trebuia să existe rezerva de carte didactică necesară. Dezideratul împăratului Iosif al II-lea, exprimat în vara anului 1783, cu prilejul vizitei efectuate în Bucovina, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]