262 matches
-
să poposim la o cârciumă din oraș pentru a ne recrea după o săptămâna de muncă și stress. Fără prea multă tragere de inimă am acceptat invitația. Greșeală mare. Am plecat cu autobuzul și am coborât drept în centrul orașului, cumătrul zicând: - Cred că la anexa restaurantului „Moldova” ar fi cel mai nimerit. Este bine aprovizionat, au ospătari tineri și serviabili, atmosferă plăcută. A rostit ultimele cuvinte discret, având senzația că privirile lui au trecut prin zidurile restaurantului. Am intrat. Mesele
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
rostit ultimele cuvinte discret, având senzația că privirile lui au trecut prin zidurile restaurantului. Am intrat. Mesele erau ocupate peste tot. Privind mai atent am observat într-un colț o masă unde mai erau două locuri libere. - Sunt libere? întreabă cumătrul cu o voce calmă, aproape șoptind. - Vă rog să luați loc, zic într-un glas cei doi. Ne ocupăm locurile nu înainte de a ne prezenta și a strânge mâna noilor cunoștințe. Am privit in jur. Rezemat de tejghea, barmanul, un
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
locurile nu înainte de a ne prezenta și a strânge mâna noilor cunoștințe. Am privit in jur. Rezemat de tejghea, barmanul, un individ burtos și cu o față roșie și transpirată, aștepta comanda. - Opt mici și o sticlă de Cotnari, zice cumătrul. Un fum înecăcios plutea deasupra meselor, ciocniri de pahare, vorbe mai slabe sau mai accentuate în funcție de timpul petrecut în restaurant. Afară vântul suflă mereu. Fulgi mari și denși, coboară dansând, apoi se lovesc de geamurile mari ale crâșmei. O parte
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
Timpul trece, din priviri observăm că cei doi sunt cam abătuți și tăcuți. În special unul înalt și slab. Avea o privire rece și o față supărată, un nas mare și coroiat. - Văd ca sunteți cam abătuți și triști, zice cumătrul; - E normal, răspunde celălalt vecin gras, burtos și cu o privire de țărănoi. - Fratele meu este necăjit și supărat căci tocmai acum când trebuia să taie porcul la țară, acesta s-a îmbolnăvit. Din câteva tatonări am aflat că cei
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
putea rezolva această situație și veți putea tăia porcul conform tradiției și odată cu oamenii gospodari din comună. Ca la un semn cei doi fac cu mâna spre ospătari, zicând: - Încă două sticle de Cotnar, câte-o friptură și apoi cafele. Cumătrul, încălzit de paharele de băutură, îmi face din nou semn pe sub masă, întrebând: - Dar ce boală are porcul și ce tratament trebuie făcut? - Precis are Enterobius Vermicularis și s-ar putea să aibă și Ascaris Lumbricoides. La acest diagnostic colegii
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
de băutură, îmi face din nou semn pe sub masă, întrebând: - Dar ce boală are porcul și ce tratament trebuie făcut? - Precis are Enterobius Vermicularis și s-ar putea să aibă și Ascaris Lumbricoides. La acest diagnostic colegii de pahar și cumătrul Felea se uită unul la altul. Dar cel mai uimit era colegul meu de serviciu care nu se aștepta la așa pregătire medicală din partea mea. - Pe înțelesul dumneavoastră asta înseamnă că porcul are oxiuri și limbrici, îmbolnăviri frecvente la animale
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
de o seară cum se îndepărtează învăluiți în întuneric și bătuți de gerul năprasnic ce biciuia orașul. Cu cei doi nu ne-am mai întâlnit niciodată. Am scris această poveste adevărată pentru cunoștințele de o seară, pentru prieteni și rude. Cumătrul Felea Constantin a plecat de mult spre alte tărâmuri și nu mai are cum să-și amintească de cele petrecute într-o zi geroasă de iarnă. Dar când voi merge în veșnica tăcere, poate îi voi aminti de cele petrecute
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
n-o scoate la capăt cu el? ... Mă nene, ăsta nu-i de glumă, cu ăsta, cum văz eu, nu merge ca de cu fitecine ia mai bine să mă iau eu cu politica pe lângă el, să mi-l fac cumătru. Și de colea până colea, tura-vura, c-o fi tunsă c-o fi rasă, l-a pus pe Garibaldi de i-a botezat un copil."35 Dacă personajele au impresia că se înțeleg comunicând, cuvântul anunță totuși, prin transmiterea unor
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1967). În paginile acestor publicații se lansează o nouă generație de scenariști și desenatori, precum Dem Demetrescu, de o rară precizie și forță grafică, G. Vlad, Mihail Gion, Rd. Arno, A. Petrescu, Alexandru Clenciu (realizatorul unei serii de succes, Isprăvile cumătrului Potroc), Virgil Tomuleț (lansat în paginile publicației clujene de limbă maghiară Napsugár, continuând în Șoimii Patriei), ori Mircea Possa (cel care creează pe versurile lui Mihai Gafița personajul Tililică în 1947 Tililică spaima zmeilor, în care se îmbină basmul tradițional
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sociologic e faptul că din fresca pe care nu șovăi să o numesc Argentina contemporană lipsește silueta ecvestră a unui gaucho, iar În locul ei se remarcă evreul, israelitul, pentru a denunța fenomenul În Întreaga sa cruzime repugnantă. Vajnica figură a „cumătrului mahalagiu“ acuză o analoagă capitis diminutio: vigurosul metis, care și-a impus pe vremuri lubricitatea „fumurilor și cuțitelor“ pe pista de neuitat de la Hansen, unde pumnalul se oprea numai În fața câte unui upper cut de-al nostru, se numește azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
italian, vestit pentru reprezentațiile În care Își schimba extrem de repede hainele, machiajul și vocea. Funes Funes, Gregorio. Cunoscut ca el Deán, „Decanul“ (1749-1829), a fost un ecleziast și om politic argentinian, liberal și reformator, argentinian. Gagiu. Traducerea dată cuvântului compadre, „cumătru“, cu diminutivul compadrito, care denumește un personaj pitoresc al mahalalei, simplu, fanfaron și bătăuș, care se distingea prin modul său de a se Îmbrăca (exagerând liniile modei), de a vorbi (lunfardo, argou În stilul celui practicat de delincvenții din mahalalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
unui rând de clondire. Ba, s-avem pardon! , o contrazise, pe nănașă, cu glas de stentor, Nicanor. Felul ales, în care vorbi Nicanor, asemenea orășeanului cu stația de amplificare, captă atât de puternic bunăvoința convivilor, încât lingurile conteniră de surprindere. Cumătrul mi-a spus, la un pahar dulce, numai mie, cum s-a urmat cu vestita nuntă din vale... Mesenii erau numai ochi și urechi. Natalia-bucătăreasa șefă, veni mai aproape, să nu piardă vreun amănunt. Marița, Carolina, Jana, Berta, cea sfioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poate pâinea lor. După această spălătură juridică Mihălescu voi să aibă și un certificat de la onorabilii săi colegi. Un Pișca" hoțul cunoscut de păduri din Teleorman, se însărcină cu murdara treabă de a-l curăți în Senat. Un raport de cumătru citit înaintea unor slugi guvernamentale fu de ajuns. De atunci criminalului, spălat de complicii săi, nu i s-a mai cruțat nici o onoare. Pe rând senator, comandor al Stelei României, director la Eforia spitalelor, director la Ministerul de Interne, înfruntă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
puternice, diminuând semnificativ spre cea de a treia categorie de rudenie, așa zisele rude prin Încuscrire sau mezalianță: soț-soție, socru-soacră, ginere-noră, cumnat-cumnată, cuscru-cuscră, tată vitreg-mamă vitregă. Se mai asociază acestora și așa zisele rude convenționale (a patra categorie): nași, fini, cumetri, care lărgesc cadrul familial, conferindu-i o extensie socială mai amplă. Toate aceste ierarhizări realizează neamul, În structura și formarea căruia căsătoria ocupă un rol central, ca etapă semnificativă Între cele două momente cardinale din viața familiei: nașterea care sporește
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de a treia categorie de rudenie, așa zisele rude prin Încuscrire: soț - soție, socru - soacră, ginere - noră, cumnat -cumnată, cuscru - cuscră, tată vitreg - mamă vitregă. Se adaugă acestor trei categorii cea de a patra, așa zisele rude convenționale: nași, fini, cumetri care lărgesc cadrul familial. Iată cum perimetrul familial prin extensie capătă o dimensiune socială din ce În ce mai largă, ceea ce a făcut ca În primele etape ale dezvoltării societății umane să constituie nucleul organizării sociale prin formarea triburilor, ginților, neamurilor și apoi națiunilor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că are să fie bețiv . A treia oară se naște copilul și Îngerul Îi menește băiatului să fie Împăratul Împăraților , să bată pe toți craii și atâta lume să taie, că n-are să rămâie decât piatră și apă . Vrea să fie cumătru cu pădurarul. Împreună cu soția boierului din apropiere, ministrul Spiridon botează copilul Constantin și-i dăruiesc familiei pădurarului bani, acesta devenind din sărac cu 8 copii, bogat cu 3000 de lei . Pe urmă, ministrul Îi roagă să aibă grijă de băiat
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
vânătoare zicând unui prieten că nu mai știe ce să se mai facă cu atâtea procese! Dar un polițist se plângea că nu mai are timp să se odihnească de atâtea beții, bătăi și furturi!” Adunarea aprobă cele spuse de cumătrul lup și dădu rândul la cuvânt lui Moș Martin, care grăi astfel: „Care va să zică eu sunt bătrân și cunosc bine pe om; că omul a mai greșit pe ici pe colea, este bine să i se treacă cu vederea, că de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
că are să fie bețiv". A treia oară se naște copilul și îngerul îi menește băiatului "să fie împăratul împăraților", "să bată pe toți craii" și atâta lume "să taie, că n-are să rămâie decât piatră și apă". Vrea să fie cumătru cu pădurarul. Împreună cu soția boierului din apropiere, ministrul Spiridon botează copilul Constantin și-i dăruiesc familiei pădurarului bani, acesta devenind "din sărac cu 8 copii, bogat cu 3000 de lei". Pe urmă, ministrul îi roagă să aibă grijă de băiat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede întâi...miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul...finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași în vederea procreării [...]." Faptul că, încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ți-am scris. Telegrama și banii expediați cred că-i primești înaintea acestei c. p. Te sărut cu tot dorul și dragul, Sandy. Sărutări de mâini lui tăticu, mămicăi și mamei moașe. Sănătate celorlalți. Sărutări de mâini și sănătate la cumetri. N.A. Depărtarea culegea și bucuriile tinereții, despre una foarte importantă ne vorbește și naratorul: „...În noiembrie 1942, pe o vreme potrivnică, dușmănoasă, cu lapoviță în România și ninsoare și viscol prin locurile în care mă aflam, primesc o veste minunată
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
am ore la liceu să mi le pun. Să vedeți colegele, profesoarele mai în vârstă, cum le vor privi. Știu ce înseamnă un șirag ca acesta”... Și spunându-și mândria, destăinuia modul cum se va compensa față de cumătră, de casa cumetrilor ei. „Țin foarte mult, cu mica mea pricepere, să fac ceva pentru unul din pereții frumoasei case de pe colină unde bătea soarele atât de minunat în dimineața aceea de iulie. Ceva făcut cu toată priceperea mea și sufletul meu. Poate
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ideea că a avut o problemă în familie. Că l-ar fi înșelat soția. Asta-i ce am aflat noi. M. M.: E posibil. Probabil. S. B.: Am aflat ce șopteau ofițerii, care știau de la căpitanul Rață, care îi era cumătru, îi botezase fetița. M. M.: Rață, am auzit de acela. S. B.: Era un ofițer cu un defect de vorbire, era bâlbâit: "B-b-băi, so-o-ldatule!". Noi râdeam de căpitanul Rață, spuneam că dă cele mai lungi ordine, dar era un tip
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
5: 2r) e. fericăciune fie tatălui de veacu, fericăciune fieție, fiului lui, ce cu duhul svânt iată împărățesc până în vecie (FT.1571−5: 2r) f. Și afle aiasta scrisoare a mea sănătoș pre domeavoastră (DÎ.1600: CXIV) g. Cându-l aduc cumetrii pruncul înaintea popeei zică popa așa: (CM.1567: 255r) h. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) i. După aceaia întreabe numele porobocului și, botezându-l, zică așa (CM.1567: 257r) j. Spinii și pălămida creascăție și să mănânci iarba câmpilor
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
observa și alternanța între subjonctivul fără să și subjonctivul cu să în interiorul aceleiași fraze (99c) și structura spațiului preverbal al subjonctivului fără să (verbul este precedat de constituenți focalizați). (99) a. Acicea popa grăiască (CM.1567: 256r) b. Cându-l aduc cumetrii pruncul înaintea popeei zică popa așa: (CM.1567: 255r) c. Spinii și pălămidacreascăție și să mănânci iarba câmpilor! (CM.1567: 262r) d. să rugăm pre miloste lui, fie cu noi svânta troiță (FT.1571−5: 1r) e. den naltul ceriului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]