571 matches
-
o împrejurare ca asta, simți dorința să-ți iei rămas bun de la cei pe care-i iubești, chiar dacă, de multe ori, avem impresia că contăm pentru ceilalți doar în funcție de averile noastre. Orgoliu Mă simt din nou foarte singur; încerc să cumpănesc și să analizez hotărârea asta contemplându-mi viața parcursă. Ideea că această ultimă călătorie a mea nu va fi niciodată cunoscută nimănui mă chinuie obsesiv. Cine știe dacă însemnările Aiei vor fi citite vreodată. Când îmi pun această întrebare, înțeleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să... Ștefan izbucnește într-un hohot schimonosit: De "magnific" ce-i, "Domnul" aista-i fără țară... Se cheamă că nici nu există! Daniil ridică ochii spre cer: Doamne! Iartă-l pre el, că nu știe ce vorbește! Câteva clipe mai cumpănește, apoi, își drege glasul și grăiește cu gravitate: Nevrednic sunt de cinste, dar, de crezi că aiasta îți aduce un strop de alinare... Facă-se voia ta! Mărturisește-te! Avem o noapte lungă înainte. Te ascult fiule. Vorbește! Ștefan pășește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Noi ne-am apărat cum am putut; dar să n-aibă grijă Luminăția Voastră, că le-am dat răsplata cuvenită și binemeritată..." Și ca încheiere adaugă: "Să știe Luminăția Voastră: Alții de-or veni, tot așa o vor păți!" Stanciu, cumpănindu-se de pe un picior pe altul, ia cuvântul: Aș sfătui pe Măria ta să nu-i mai stârnim mânia. Și așa l-am cătrănit peste fire și ne-o prăpădi cu totul, păcatele noastre... E gata cătrănit! Putem să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
grădina publică, între două ziduri de curioși cetățeni perciunați și de cetățene gătite, cari cu toții și cu toatele nu mai pot de bucurie că au venit ofițeri în orașul lor. Dorm la domnu Freitay, cârciumar. Acest domn Freitay, gânditor și destul de cumpănit la vorbă, are două fetițe: Roza și Beti, și nevastă-sa Ernestina e pe cale de a-i mai dărui o fetiță. Domnu Freitay îmi mărturisește că are de gând să ia în arendă o moșioară, căci negustoria aceasta nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asemenea slujbă. Wagner a fost achitat, ș-a plâns după verdict. Într-al doilea proces apar țărani dela Ceplenița. Moș Ion Ursu se sfădea dela o palmă de loc a gardului, cu Gheorghe Sava. Și-ntr-un rând venind bat, cumpănindu-se pe cal, a ieșit cu pușca la Sava, care lucra la gard. N-a tras cu pușca până ce n-a sărit Sava gardul asupra lui. Ș-atunci, după cum spun martore femei, ar fi căzut și pușca s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moralitate care s-ar confunda cu dispariția totală. Oricum, și costumul folosește la ceva. 5 April 927 [VIITORUL ROMÂNIEI] . Toți avem în minte o imagine fericită și paradisiacă a României viitoare. O țară ca o grădină. O visăm și-i cumpănim realizarea în toate planurile noastre. Căutăm soluțiile care ne-ar putea duce acolo. Fără îndoială că elementul culturii este principala forță care ne va îndruma pe căile viitorului. Cultura va ameliora omul va râdica valorile sufletești și va forma o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care îl dau împrejurările vieții oamenilor mari! Ce să zic de insignifianța noastră, a celor „de rînd”: mă sperie de-a dreptul, și aproape îmi anulează orice elan... politic! „Sporește în sufletul meu puterea” (Ps. 137). Am nevoie, căci mă cumpănesc rău. Am ajuns eu însumi să mă îndoiesc de mine și mi-i teamă că nu voi reuși să folosesc „cărămidăria” adunată. *Dialog într-o stație de autobuz: - Vasile ce mai face? - La lucru. - Daˇ Geta? - La lucru. - și Tanța
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lucruri bune pe care le-am reținut. *Carmen se imaginează o Vidră. „Dacă aș fi făcut teatru, asta aș fi dorit să joc”, îmi declară. Și imediat mă întreabă: „Nu găsești că mi s-ar potrivi?” Ezit să-i răspund, cumpănesc cu mîinile ceea ce-ar urma să spun. „Mon cher, nu mă cunoști, reia ea. Sînt o tipă țeapănă. Puțini bărbați găsesc o astfel de femeie quotidiennement. Poate niciodată în an!” Vidra noastră nu e fericită. Are probleme cu Răzvan
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
așa cum li se întâmplă adesea femeilor pe care natura le-a înzestrat cu o sensibilitate adevărată și care au simțit în viață emoții aprinse, prietenia ei avea ceva tandru și pasionat care îi dădea un farmec special. Spiritul îi era cumpănit, cuprinzător, întotdeauna picant, uneori adânc. O rațiune de aleasă calitate o îndrumase către opiniile sănătoase pe care le-a avut, și la care a ajuns așa, mai mult decât printr-o examinare atentă. Iar părerile și le dezvolta cu forță
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ministru, o atmosferă de ostilitate. Dar ce înseamnă cele cîteva sute sau cîteva mii de ființe de rea-credință, față de milioanele de români? Judecata dreaptă nu o vom face noi, ci cei care vor veni după noi; judecata lor nepărtinitoare va cumpăni binele și răul. "Gheorghe Tătărăscu era tot așa de puțin pregătit ca și restul oamenilor noștri politici să se măsoare cu viclenia asiatică a comuniștilor sovietici. Ce amară meditație va fi făcut în celula rece în cei șase ani de
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
ales femei în consiliile lor și mai cu seamă în cele două comune cu primari femei, exemplul acesta a arătat tuturor că țărănimea noastră - oricât este ea de influențată de prejudecăți atavice - știe totuși să găsească firul dreptei judecăți și cumpănind binele și răul - să pășească cu încredere pe un drum nou. Comuna Dăbuleni, Osicea de Sus, Dobriceni, Izbiceni și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
făurirea unei vieți de pace, lumină, sănătate și propășire pentru părinții, soții și copiii noștri. Dragostea și grija noastră de familie, de vatră și de țară ne va ascuți mintea și ne va întări voința. Ea ne va ajuta să cumpănim după faptele lor, pe adevărații prieteni, ca și pe dușmani. știm că nu ne sunt prieteni cei care pe vremuri au „înscris” în programul lor drepturi pentru femei, dar nu le-au înfăptuit niciodată. Să știe cei care uneltesc și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
cartea", abordat frontal, întrebat, consultat, dar și contrazis, apostrofat etc. este deopotrivă o lecție teribilă, o mare plăcere și o uriașă responsabilitate. Abia acum și astfel am înțeles ce înseamnă să-ți cântărești vorbele, să-ți vizezi bine țintele, să cumpănești verdictul. Dezavantaje? Intoxicarea de lectură, dispariția jubilației presupuse de cititul dezinteresat, riscul superficialității, concesiile (inerente) făcute frivolității, snobismului și capriciilor publicului (mi se cer mereu romane de dragoste, exotism, esoterism și cărți motivaționale, când eu sunt obsedat cum să trec
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
părinților mei, Sandu și Ruxanda „ În ochii mei acuma nimic nu are preț Ca taina ce ascunde a tale frumuseți: Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aș risipi o viață de cugetări senine Pe basme și nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec...” M. Eminescu, 1886 INTRODUCERE Gândirea istorică tradițională împarte cuvintele românești, ca origine, în latine
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
soare, iar coarnele cică i-ar fi fost lungi și pline de ramuri, și pe coarne și pe toată rămurica cică erau semănate pietre nestimate de sclipeau de o minune; iar de la vârful unui corn la ălâlalt s-a fi cumpănit încetișor de acolo până acolo un leagăn împletit numai din fire de mătase”. Transformarea totemică are un plus magic, ea venind împreună cu leagănul specific pentru inițierea feminină, după cum reiese din colindele de fată mare. Metamorfoza trimite din nou la practicile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
am rămas multă vreme la vorbă cu chiriașul. Am discutat de toate, despre viața noastră și cum războiul începuse și era în plină desfășurare mi-a pus o întrebare de natură politică, de care eu habar nu aveam cum să cumpănesc vorbele - cine va câștiga războiul, Stalin sau Hitler ? —Stalin, am răspuns eu, fără să dau importanță conținutului răspunsului, mai mult în glumă formul at, că eu eram lipsit de orice informație. Trecuse mai bine de două luni de când îl aveam
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
voi să vă facă bine, să vă arate afecțiunea lor și nu știu cum să procedeze. Dificultatea cea mai mare rămâne însă lipsa de iubire perfectă, universală, și, în sfârșit, creștină. Nu e ușor să te dedici pentru lumea necunoscută, pe când se cumpănește chiar și dacă să ne jertfim pentru prieteni! Numai iubirea lui Cristos poate face aceste minuni. Voi trebuie să vă rugați pentru ca această minune să se petreacă. Și se împlinește, în primul rând, în voi înșivă. Pentru că primii care trebuie
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
aveam o portiță de ieșire, am zis: - Nu mai am nici un fel de vise. Expresia lui Jay mi-a dat de înțeles că mai auzise și altele. - Ascultă, mergem la terapeut pentru consiliere, am recunoscut. Ne ajută mult. Jay a cumpănit o vreme. - Mergeți la terapeut. A continuat să se gândească în timp ce eu dădeam din cap aprobator. După trei luni de căsătorie? Nu prea sună promițător, prietene. - Hei, pe ce planetă ești? Ne cunoaștem de aproape doisprezece ani, omule. Nu e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
avem de spus și-n sinea lui cuvântul strâns pătruns cutreieră la rădăcini de file Mai vaste spații sună în auz, ecourile repetate ni le înfășură în noi cu mâini febrile și sufletu-i la pragul lui de sus. Se cumpănește partea cea mai pură desprinderea de sens din adâncime, o ultimă, de preț, învestitură. Acum se-ntruchipează din mulțime și urcă într-o singură făptură alesul conștiinței unanime.“ („Învestitură“, Glasul Patriei, 10 august 1971) „Străin, sub vaste zodii visate-n
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
este, în schimb, omul care nu se laudă și nu te laudă, care nu se lingușește și nu te lingușește iar vorba lui nu ascunde gânduri josnice, ea este pe măsura sufletului, te poți bizui pe sinceritatea ei; B) Este cumpănit la vorbă, gândește bine ce are de spus, nu dă drumul la cuvinte lipsite de sens. Mai degrabă tace decât să ponegrească pe semenii lui. Decizia lui este aceasta: a nu spune despre altul decât bine iar când nu are
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
o jalbă Vistieriei prin care cereau să fie scutiți de unele obligații în bani („banii ajutorniței”). Se arăta că s-au oprit numai 2 lei la 10, ceea ce nu se poate socoti asuprire, și nici spor, urmând ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
probabil, o necesitate firească de reconstituire a unui trecut comun, mai mult sau mai puțin îndepărtat, iar contribuțiile istoricilor sunt, de aceea, mai mult decât generoase. Studiul de față reprezintă nu atât un demers inedit datorat documentării, cât o încercare cumpănită de portretizare a comunității evreiești din Iași într-o perioadă de răscruce, jumătatea secolului al XIX-lea, care anunța schimbări importante pentru toți locuitorii Principatelor Române. O abordare în construcția căreia nu am fi izbutit fără a încerca să înțelegem
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
adevărat revoluție în învățământ, ceea ce ne determină să admitem că tot ce s-a făcut atunci, în perioada de început, și în cei 40 de ani de dictatură, trebuie privit cu ochi critic, văzând atât luminile, cât și umbrele, să cumpănim între ce-a fost pozitiv și ce-a fost negativ în evoluția și dezvoltarea învățământului. În legea de reformă a învățământului din anul 1948 sunt suficiente aspecte negative care nu pot fi trecute cu vederea. Între acestea se numără următoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
manuscrisul 2257 se pune semnul egalității între cele două: femeie-poezie! Ce cauți tu în ochiul cel mort, în floarea cea turbure a sufletului meu?60. Cercetător al creației eminesciene, Iosif Cheie-Pantea, surprinde cu finețe acest însemn fundamental al operei poetului: Cumpănind realitatea după criterii specifice, poezia se angajează în explorarea miezului ei ireductibil, în contemplarea esențelor pure, fenomen deosebit de pregnant în erotică (s.n.) unde [...] idealizarea femeii atinge câteodată treapta maximei spiritualizări: adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
murdări ? De ce nu?! Are un soț, o căsnicie, o poziție socială ! Judecați de la nivelul dumneavoastră. Cristina e tot femeie, ca mine. Da, femeie, dar cu un suflet mai sus, conchid eu ferm. Se lasă o tăcere încordată între noi; Brîndușa cumpănește îndelung, alegîndu-și probabil vorbele cu care să-mi dea replica. Mda, surîde ea. Am impresia că Ștefănescu nu a mințit cînd a scris că tu ai fost la Cristina. Știam doar că-i place să fie ironică la adresa bărbaților, uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]