217 matches
-
Iași, 2006, ediția a II-a Editura Curtea veche, București, 2009; Marea înfățișare a lui Mihai Ursachi, Princeps Edit, Iași, 2006; 101 dialoguri în libertate, interviuri, Editura Ideea Europeană, 2007; Vieți controlate, Editura Junimea, Iași, 2009; Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Eikon, Cluj, 2010; Gânduri despre poezie, Editura Limes, Cluj, 2010; 101 dialoguri în libertate II, interviuri, Editura Ideea Europeană, 2011; Despre barbari sau Invazia omului plat, Editura Litera Internațional, București, 2011; 101 dialoguri în libertate, interviuri, vol. II, Editura Ideea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
omului plat, Editura Litera Internațional, București, 2011; 101 dialoguri în libertate, interviuri, vol. II, Editura Ideea Europeană, 2011; Despre barbari sau Invazia omului plat, Editura Litera Internațional, București, 2011 (Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România); Farmecul discret al dreptei cumpăniri, Editura TipoMoldova, Iași, 2012 (ediție revăzută). Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN-clubului european, al Societății Ziariștilor Români și al Asociației Ziariștilor Români. Premii și distincții (selectiv): Premiul revistei "Poesis", pentru cea mai bună carte a anului (1994); Premiul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
impune, cu o profundă condiționare social-istorică, este acela al rosturilor practice, al finalității imediate a scrisului beletristic. Nici o supralicitare, ba încă, atunci când se cuvine, și o binevenită undă de ironie în comentariul echilibrat, clarvăzător al lui V., sprijinit, cu înțeleaptă cumpănire, pe tripticul autor-operă-public. Din jurul acestor factori, la care se adaugă alții, variabili (presa, librăriile ș.a.), se încheagă imaginea mai amplă, de o anume prospețime, a unei culturi, cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
Chaucer, Legenda ..., p. 51. 647 Robert O. Payne, op. cit., passim. 648 Dan Duțescu, comentariu introductiv în Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 29-30. 649 Geoffrey Chaucer, Legenda ..., pp. 54-55. 650 Ibidem, p. 58. 180 Nici un cusur n-avea: socot/ Că era dreaptă cumpănire/ În toată-a ei alcătuire.”651 Femeia deține toate calitățile cerute într-o epocă în care formalismul purtării nu putea fi încălcat: „Da, fiinc-atâta de frumos/ Danța, atâta de duios/ Cânta, și-atâta de unduios/ Zburda, și-atât de luminos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noastre intelectuale, forța și sinceritatea unui om discret și auster, distins și cald, onest și ferm, pe care un destin potrivnic l-a împiedicat să fie ceea ce era menit să fie: conducător al unei țări în derivă, model de omenie, cumpănire și bunăcuviință pentru o lume pervertită de levantini și bolșevici. Îmi aduc aminte, de asemenea, de răspunsul nediplomatic, potrivit unui tânăr de treizeci de ani, la întrebarea febrilă a distinsului istoric de la Manchester, Constantin Brâncoveanu (da!, descendent al Brâncovenilor), atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nicolae Bagdasar, asupra filosofiei noastre, stabilind un dialog rodnic și surprinzătoare sincronizări între gândirea românească și aspectele moderne ale celei occidentale. V. desprinde și descifrează în evoluția gândirii românești patru momente sau faze: faza învățării, cu o interesantă disociere între cumpănire și descumpănire ca forme esențiale ale unui echilibru de mentalitate, aspirație continuă a devenirii noastre istorice; faza înțelegerii, cu subtile diferențieri între cugetare - ca fenomen specific de manifestare a spiritului autohton (implicând obligatoriu contemplarea, până la cea de sine) - și gândire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
prohibiției celelalte manifestări discursive. O analiză extinsă a trăsăturilor limbii de lemn realizează Françoise Thom, în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
epocii, o notă fundamentală a Iluminismului românesc. Răspândirea sa este generală. La Ion Budai Deleanu referința la toate neamurile politice a Europei este insistentă și fundamentală. La fel, la petru Maior, care are nu numai noțiunea pentru el paradigmatică a cumpănirilor națiilor Occidentului celor luminate, dar și pe aceea tipic iluministă a cetății universale, a marii comunități a națiunilor: Toate națiile se cuprind în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitile numiri a singuratecilor nații sunt numai întâmplătoare. pentru iluminiștii români
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
alergizantele gazete și nici nu mi-aș sufla În pumni să-mi dezmorțesc degetele Înghețate pe pix În friguroase săli de lectură. Dar cu voia Domnului - pe care neîncetat rog să-mi păsuiască timpul și să vegheze asupra dreptei mele cumpăniri a acestor vremuri atât de Întristătoare, când nu trăiau indivizi ci mase, când nu existau căi ci calea - deci cu voia Lui, să ne Întoarcem la vocile vremii și să le ascultăm. „Tema cărții lui Ion Călugăru, Oțel și pâine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
magnificul zeu se arătă în toată spendoarea lui, înainte de a se scufunda în adâncuri, făcîndu-se nevăzut. Planînd deasupra locului unde plonjase și atingînd apa cu aripile lor, păsările acvatice zăboviră un timp peste vîltoarea stîrnită de balenă. Cu babaicile în cumpănire, cu vîslele scurte lăsate în jos și cu pînzele în voia vîntului, cele trei ambarcațiuni pluteau în derivă, așteptînd ca Moby Dick să-și facă din nou apariția. Ă O oră, spuse Ahab, stînd în picioare la pupa ambarcațiunii sale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pe cea istoric-naturală; însă cei care o vor vedea, îi vor înțelege proiectul său originar de rostire, nu doar "imaginile" sale de când s-a născut și până azi, îngrijit așezate în albumul său de familie. Demersul ce-și caută deja cumpănirea tinde să se constituie, în ultimă instanță, într-o fenomenologie, pentru că, în privința gândirii-positum, el rostește sau încearcă despre fenomenul noetic (gândirea ca dat), așa cum acesta și-a constituit sensul în vremea noastră trecută, iar în privința gândirii-fenomen, el se prezintă ca
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de Încercare a acestei realități Înseși. Pe de altă parte, mecanica este definită prea cu adevărat, de d1 Painlevé, ca „cea dintâi aplicare a raționamentului matematic la studiul constitutiv și cauzal al fenomenelor naturale” (p. 365). Mișcarea și contrapartea ei, cumpănirea (echilibrul), sunt În adevăr ceva absolut real care nu poate fi subtilizat prin nici un raționament sofistic. S-ar putea substitui lui Cogito ergo sum al lui Descartes axioma: „Umblu, deci sunt”. Cât despre fizică, aplicarea deducțiilor matematice conduce la stabilirea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cea mai interesantă sau profundă a autorului. Iată secvența a cincea, Îngerul: „Fluturându-și trupul/ ca pe un văl de sepie/ urlă peste toate spațiile./ Strânge apoi cutele înfățișării sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog și venerația manifestată față de marile figuri ale culturii. Relevante sunt îndeosebi sobrietatea și cumpănirea cu care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că era conștientă de valoarea creației acestuia. Revenind în sfera epicii, cu volumul Ploi și ninsori (1940) abordează proza de notație, de o molcomă vibrație lirică, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
Îmi cântăresc apoi periodic viața și faptele pentru ca, dacă ele nu s-au dovedit bune, să pot modifica proiectul din care s-au născut. Mă îndoiesc de ceea ce urmează să fac, așa cum mă îndoiesc de ceea ce am făcut. Această permanentă cumpănire a proiectului în care îmi înscriu viața, această permanentă evaluare a lui (care poate merge până la renunțarea la el), această permanentă verificare a lui prin raport cu ce e bine și ce e rău, drept și nedrept, învechit și înnoitor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
iar omul, care este forma desăvârșită făurită în Atelierul divin al creației, reprezintă chipul în care Voința, Unul Originar, își celebrează eliberarea supremă. Scenariul acestei apolinii divine, funcționând terapeutic față de Creatorul ei, este reeditat întocmai în Geneză. Înainte de a deveni cumpănire, stare proiectivă a Facerii, plutirea lui Dumnezeu peste ape este pura bântuire care însoțește plictisul ontologic. Iar întunericul care stăruie deasupra adâncului, a prăpastiei - abyssos - nu este doar starea elementară a nimicului, ci și reflexul ei psihic în sinea Duhului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mulțumită. - Eu consider răbdarea mai importantă decât sănătatea, zicea el și dacă trupul meu ar putrezi aici, la a doua venire a Mântuitorului va învia nestricăcios pentru că El a zis: Prin răbdarea voastră veți dobîndi sufletele voastre. - Recomanda moderație și cumpănire pentru că toate cele care întrec măsura, de la cel rău sunt. - Pentru cei luptați de gânduri zicea: Nu putem să oprim venirea lor dar ne putem împotrivi lor. - Omul care păzește rânduiala lui, nu se tulbură, spunea el adesea. - Întrebat ce
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]