574 matches
-
de mirt, împroaspătă nările Avocatului. Sigur, sigur, scăldătoarea Siloamului! Sfințirea și preschimbarea apelor! Osanà! își aminti acesta, clipind bucuros, către Poet. Boss, nașule! Scoate maimuța... ăă..., copilul, din coș și ține-l bine-n brațe, la vedere! vorbește și Sile, cumpătat, pentru prima dată după ungere. Ușor de zis, imposibil, însă, de înfăptuit! Gâgâlicea de Antichrist dă ca turbatul din mânuțe și din piciorușe, contorsionându-și spinarea rahitică și înțepenindu-se în defensivă, pe fundul coșului, ca lovit de tetanos. Pas
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
folos. Bătaia pe care o primise de la haidamacii directorului se cerea pedepsită cum se cuvenea. Mucosul, slăbănog și cu ochii umflați, s-a așezat picior peste picior la masa celor mari, și-a turnat un pahar cu vin, a băut, cumpătat, numai jumătate, și-a aprins o țigară, a tras câteva fumuri. Ceilalți se uitau la el cu uimire și cu nerăbdare, neștiind dacă să sară cu pumnii și picioarele pe el sau să-l Întrebe de sănătate la cap. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ajuns așa la infinit. Natura dorinței este infinită și mulți oameni trăiesc numai pentru împlinirea ei. Principiul cel mai bun dintre acestea, mai bun decât egalizarea averilor revine la a concepe niște măsuri pentru cei care sunt în mod natural cumpătați, astfel încât ei să dorească sporirea averii, iar pentru cei ticăloși să nu o poată face, dar fără ca ei să fie tratați nedrept, chiar dacă ei sunt mai puțini"50. Aristotel enunță principiul pe care îl vom considera a fi fundamental și
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
implicată în acceptarea provocării Șarpelui". Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 99. 181 "În limbaj științific, putem spune că funcția factorului de intervenție este să introducă, acolo unde acționează, un stimulent atât de bine cumpătat încât să poată izvorî din el variațiunile creatoare cele mai puternice. În limbaj mitologic, sau teologic, impulsul, sau motivul, care face ca de la o stare desăvârșită de tip yin să se treacă la o activitate nouă, de tip yang, se
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
înzestrat, exclama: „trăsătură dominantă a caracterului Sfanțului Vasile pare să fie o «deplinătate armonioasă» a darurilor cu care acesta a fost înzestrat. Biserică s-a bucurat de un număr restrâns de astfel de oameni, atât de desăvârșiți și atât de cumpătați. A îmbinat la un stadiu înalt geniul din Romă cu cel din Grecia. Sfanțul este atat un om al doctrinei, a cărui gândire clară, obiectivă, îndruma o întreagă generație, cât și un om de acțiune, cu un caracter ferm, care
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
utilizarea atentă și ocrotirea bunurilor care alcătuiesc condițiile materiale ale activităților școlare: manuale, mobilier, aparatură modernă, materiale didactice tradiționale, scule și aparatură de atelier și laborator, instalațiile electrice, sanitare, termice etc. În înțeles mai larg, econom înseamnă om chibzuit, calculat, cumpătat, rezistent la tentații, realist, cu simțul măsurii. Cuvântului econom i se atribuie însă și unele sensuri peiorative: zgârcit, avar, zgârie brânză, Hagi Tudose etc. Educația pentru formarea însușirii de a fi econom trebuie să înceapă din copilăria timpurie prin cultivarea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ce ești. Florile mele trebuie iarăși să sufere din cauza urinei tale nepământești. (Se întinde spre bufet după o vergea cu care îi arde câteva lui Herrmann, peste spinare) Na și na... tu, păcătos fără de Dumnezeu... (Istovită) Nici măcar florile vieții mele cumpătate nu le cruți!... HERRMANN (Țipă excitat): Florile tale trebuie să moară! Florile tale stau la fereastră și privesc întrega lume. Florile tale mă țin departe de tot și îmi vâră în capul înfierbântat conștiința ta buimacă. Mă doare totul, căci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
el... Onomastica ridică un piculeț vălul: așadar, Eusebiu întruchipează Pioșenia, se știe. Dar ceilalți? Timotei? Acesta îl cinstește pe dumnezeu. Teofil îl îndrăgește. Teodidactul este instruit de el. Chrysoglotos este omul cu limba de aur. Uranus este Celestul. Sofronie - înțeleptul cumpătat. Eulal - individul care spune numai binele. Nephal? Sobrul. Deci tot atâtea variațiuni asupra temei Virtuții și Cucerniciei. Aceste nouă personaje - zece cu tot cu servitorul - preiau suplimentar și simbolistica cifrei nouă: Muzele, Corurile care-i ierarhizează pe îngeri la pseudo-Denys, principiul organizator
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
lui Melibeus, între misoginism și filoginism, aceste texte propun două viziuni diferite ale relației dintre sexe. Sir Thopas consideră că nicio femeie nu este vrednică de iubirea sa (atitudine misogină), pe când soția lui Melibeus, alături de fiica sa Sofia, dă sfaturi cumpătate (atitudine filogină), este un simbolic personaj feminin ideal, o donna angelicata. Prima povestire se caracterizează prin tonul glumeț și ironic, a doua este încărcată de idei dogmatice, o dezbatere solemnă despre violență și răzbunare, care sfârșește prin a impune necesitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
va descoperi întâmplător în pustietate, va duce un trai smerit „în strai cernit de văduvă”, „mereu ascultătoare, cinstită și supusă”205. Este tot ceea ce sistemul social al epocii cerea de la o femeie. Beritola vorbește mereu frumos, ales, are purtări nobile, cumpătate, modeste. Ca și celelalte membre ale grupului, Emilia manifestă totală toleranță față de păcatele carnale, reușește să le găsească chiar și o justificare logică, înscriindu-le în sfera omenescului căruia toate îi sunt permise sau nu trebuie să i rămână străine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
angelicate dețin, cu certitudine, calități care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune gurii frâu e cea dintăi./ Așa să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Cum are, ține l, Doamne! împăratul.../ Mai mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră niciodată;/ Întrînsa-i gingășia întrupată;/ Iar inima-i-locaș de neprihană,/ și mâna - mână spartă la pomană.”752 Faima unei astfel de donna angelicata nu putea decât să facă înconjurul lumii, ajungând până în Siria și făcându
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cum ar fi Constanța sau Cecilia, trebuie să sufere pentru impunerea virtuții, Prudenția, în schimb, nu face decât să o înfățișeze pedagogic soțului ei.771 La cele cinci argumente pe care Melibeus le aduce, încercând să se debaraseze de sfaturile cumpătate ale soției sale, Prudenția are răspunsurile potrivite de fiecare dată, demonstrând că înțelepciunea poate fi și o trăsătură feminină. La început, Melibeus se teme să nu fie perceput de cei din jur drept un ignorant, pentru că dă crezare unei femei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea totdeauna răspundea cuminte;/ Măcar cât și Minerva de nțeleaptă,/ Ea pururi vorbea cu vorbă dreaptă,/ Necătând cuvinte-ntortocheate/ Spre-a dovedi ce știe și ce poate,/ Ci cumpătat grăia ca o crăiasă,/ Vădind în toate creșterea i aleasă./ Era de-o feciorelnică sfială,/ și vremea nu-și trecea în trândăveală,/ 840 Ibidem, pp. 160-161. 226 Ci inimos trebăluia mereu.”841 Virginia devine un model pentru toți, un exemplu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
totdeauna, să fie o fată demnă de respect: „Fecioara despre care zic, n-avea/ Nevoie s-o păzească nimeni;/ și-n viața ei puteau citi ca n carte/ Fecioarele cum trebui’ să se poarte,/ Căci neprihanei ea era cunună/ și cumpătată se arăta și bună./ Erau deopotrivă lăudate/ Frumusețea ca și marea-i bunătate,/ De toți, în țara toată, fără numa’/ De cei pizmași”842. Rolul donnei angelicata este acela de a fermeca, de a atrage asupra ei toată atenția, însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ar fi fost firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul, prin prisma opiniilor personale ale lui Ianuarie, devine de-a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de nota ironică a naratorului care ridiculizează din interior și minează cu sarcasm tot ceea ce Ianuarie încearcă să impună
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a rolurilor: nu femeia este cea care supune pretendentul la diferite încercări, pentru a se dovedi merituos de grațiile ce urmează să i le ofere, ca în perioada cavalerismului, ci ea își dovedește măiestria și statornicia sentimentelor față de un bărbat cumpătat, inteligent și prevăzător. Naratorul Panfilio surprinde puterea sentimentului iubirii care le determină pe femei să preia un rol activ, să dețină inițiativa într-o relație amoroasă: „dragostea îi ascuțea tot mai vârtos deșteptăciunea” 904 . Eroina, cu abilitate și ingeniozitate, trece
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
n.) 982 Aldous Huxley, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată, să găsească la cei din jur
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
A tradus, în periodice, din Horațiu, Goethe, Arvers, Jean Richepin ș.a. În 1920 îi apare tălmăcirea, corectă, cu unele echivalențe norocoase, a fabulelor lui La Fontaine. A mai transpus în românește o carte de proză a lui Charles Wagner, Viața cumpătată. În comentariile literare, cu mici incursiuni în arie estetică, C. se declară, în spirit maiorescian, un adept al artei netendențioase (izvodită în „uitare de sine”) și un partizan al revizuirii continue a valorilor, „în perspectiva nesfârșirii”. Alte „observări” au în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
întunecate, 1922). Discursivismul ia locul aici oftaturilor și încruntărilor din lirica de elan amoros și ifos cogitativ. SCRIERI: Din taina vieții, I-IV, 1915-1935; Din vremi întunecate, București, 1922. Traduceri: La Fontaine, Fabule, I-II, București [1920]; Charles Wagner, Viața cumpătată, pref. Emil I. V. Socec, București, f.a. Repere bibliografice: C. Sp. Hasnaș, „Din taina vieții”, poezii de Eug. Ciuchi, FLR, 1915, 33; Lovinescu, Scrieri, IV, 403-404; Predescu, Encicl., 199; Georgeta Loghin, La Fontaine în literatura română, Iași, 1981, 89-94. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
în Marginalia și în Îngropat de viu, Poe își previne cititorii, în termeni aproape identici, să nu se bizuie pe imaginație pentru a-și elibera spiritul când acesta a fost rănit de realitățile brutale: ,,există momente când, chiar în ochii cumpătați ai Rațiunii, lumea tristei noastre umanități trebuie să capete aspectul Iadului; imaginația omului nu este însă un Catharsis, ale cărui caverne să poată fi explorate fără riscuri... Din nefericire, fioroasele legiuni de spaime sepulcrale nu pot fi considerate ca simple
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fragment, la alegere. Scenariul didactic - ora a III-a Povestirea orală după planul de idei. Lectura textului pe roluri: elemente de caracterizare a personajelor, bazate pe însușirile scoase din poveste: fata moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă, cumpătată și chibzuită; fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă, rea la inimă, lacomă, nechibzuită; babei îi mergea gura ca unei moare hodorogite, era cârtitoare, nedreaptă, rea, cărpănoasă; moșneagul era muncitor, liniștit, necăjit, bun la suflet, temător de gura babei. Se vor
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sugereze corespondențele misterioase dintre natură și stările afective: ruinele sau un țintirim sărac trezesc cuvenitele reflecții. Scriitorul e un reflexiv, un contemplativ, care mimează afectele poeților romantici. Mai conform firii sale poate fi socotit un Apolog, unde predică o existență cumpătată, sub semnul rațiunii. În volumul selectiv Păcatele tinerețelor (1857), trei secțiuni (Amintiri de junețe, Fragmente istorice, Negru pe alb - Scrisori la un prieten) sunt ocupate de scrieri în proză, capitolul de poezie intitulându-se, cu autoironie, Neghină și pălămidă. Lipsit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
ca pe-o comoară, de a se menține grăbită pe cărări fără capăt, o plasează într-un univers propriu, de nepătruns. Nu oricui, după credință, îi este permis să se apropie de ea, iar cine reușește, prin viață austeră și cumpătată, să îndeplinească ritualuri îndătinate și simple, să știe pe ce vreme se scot oile în porneală, ca la poruncă, ce hrană le este hărăzită și în ce condiții (ca și pentru plugar, există un calendar al păstorului, pe zile, săptămîni
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
personificări ale grației divine, anticipându-i destinul de nouă Beatrice 8. Despre acest nume, Eliade aduce lămuriri în Memoriile sale, considerându-l o întrupare "a eternului feminin românesc (...) ursit să rămână insensibil, sau, mai exact, irecognoscibil sub fervoarea blândă și cumpătata serenitate care caracterizează toate modurile românești de a fi în lume"9; trimiterea este, după cum afirmă Matei Călinescu, la personajul de basm Ileana Cosânzeana, pe care o relaționează cu sărbătoarea folclorică a Sânzienelor, în derivare etimologică Sancta Diana 10. Numele
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]