66,723 matches
-
Tradiția populară (1995), Nunta lui Marko, ritul și mitul pe pământ bulgar (1998). În orele petrecute la Cluj, am descoperit în ilustrul interlocutor nu numai un cercetător de înaltă ținută academică al tradițiilor populare, ci și un om pasionat de cunoașterea și comunicarea afectivă cu semenii, care a știut în chip exemplar să transforme detașarea cerută de cercetarea științifică într-o relație prietenesc-înțelegătoare, țintind spre o adevărată comuniune. Cine va citi Memoria Carpaților - una din cele mai frumoase cărți scrise vreodată
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
de analiză, în care semiotica lui Greimas, a lui Jakobson, se aflau de asemenea în deplina posesie a mijloacelor lor de investigație și în care ne puteam întreba în ce măsură aceste instrumente de analiză ne permiteau să pătrundem în profunzime în cunoașterea unei societăți europene. Căci, pe cât era de fructuoasă analiza gradelor de rudenie, întreprinsă de Lévi-Strauss, asupra unor societăți relativ simple, pe atât ne puteam întreba dacă ea era pertinentă pentru marile societăți istorice, cum era societatea europeană. Pe cât era de
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
pot avea asupra propriei lor culturi. Am încercat, așadar, să mă apropiu treptat, știind că niciodată nu voi putea avea privirea interioară și că voi rămâne întotdeauna un străin. Dar ești din ce în ce mai puțin distant față de o țară, pe măsură ce pătrunzi în cunoașterea structurilor fundamentale care-i organizau civilizația și a faptelor care-ți permit să-i interpretezi cultura proprie. Care au fost lucrurile care v-au frapat la un prim bilanț pe care l-ați putut face la un moment dat, la
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
nu este tentația exhibiționismului, ci nevoia de a înlătura pâsla așternută peste conștiințele autiste. Drumul spre momentele de trăire activă care au însoțit pe alte meleaguri spectacolul cu piesa Evei Ensler (Campania V-Day) începe cu un prim pas: cel al cunoașterii.
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
cărți, ziare ale timpului cercetat, critica de specialitate a timpului actual. Corespunzând întrutotul normelor știute, Notele sunt însoțite de observații legate direct de text, intervenții cum sunt cele ale lui G. Călinescu și T. Vianu aducând un plus de valoare cunoașterii. Necesar pentru înțelegerea textului este Glosarul. Am avut curiozitatea să-l citesc independent de pagina vizată. A fost reală delectare. O lume care creștea năucitor din atâtea însemne particulare ale secolului XIX, reconstituire a epocii prin imagini care imprimă dinamică
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
limbi; în schimb, baza derivării e mai puțin transparentă, pur și simplu pentru că în română există substantivul tehnică și sufixul -al, dar nu și adjectivul tehnical (ci doar tehnic). Ar mai fi (evident, nu pentru vorbitorii care au o bună cunoaștere a englezei și identifică originea și sensul termenului) și un risc de decupaj greșit: tehni-calități. Oricum, cuvîntul are, din cauza adaptării parțiale, o anume hibriditate internă, care se observă mai ales prin compararea cu un cuvînt asemănător ca formă, muzicalitate; acesta
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
mult prea puternică. Avem nevoie azi de o "încetinire interioară" (eine innere Verlangsamung). În al doilea rînd, o altă chestiune mi se pare foarte importantă din punct de vedere filozofic: încă de la origini, spațiul de acțiune (Handlungsraum) și spațiul de cunoaștere (Kenntnisraum) al omului erau foarte exact determinate. Omul afla doar atît cît putea rezolva și prin activitatea sa. Astăzi trăim deja într-o lume virtuală și avem o nouă problemă: aflăm atîtea lucruri la care, la nivelul acțiunilor noastre, nici
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
poartă pe umeri o asemenea povară de timp; ea pare să aibă 12 ani ca puritate și candoare, 18 ca grație feminină și entuziasm, 25 ca energie și dorință de comunicare, dar mulți ca înțelepciune, dragoste pentru tineri, profesionalism și cunoaștere. De când a reluat legăturile sufletești cu orașul natal, întrerupte de mai bine de o jumătate de veac, a devenit Cetățean de onoare al Ploieștiului îmbrățișând cu drag instituțiile muzicale ale locului. Meritele i-au fost recunoscute și de Universitățile de
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
nu doar Islamului, mutilările cu pricina au fost revelate public și dezbătute foarte tîrziu. O primă dezbatere, în Egipt, a atras eliminarea celei care a provocat-o din funcția deținută la Ministerul Sănătății. Dna Accad, arabă creștină, a profitat de cunoașterea limbii arabe pentru a discuta cu multe femei. Romanul ei, care este astăzi în bibliografia obligatorie a multor universități americane (netradus la noi deocamdată), nu reprezintă decît o parte a efortului consacrat de dna Accad lămuririi oribilei tradiții. Excizia nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
știe despre mutațiile interioare suferite de om în ultima jumătate de secol. Și nu se știe pentru că relatările istoricilor, analizele psihologilor, conceptele filosofilor pornesc în bună măsură de la imaginile create de operele majore. Elaborările artei dau cel dintâi impuls al cunoașterii de sine și științele umaniste tind să se articuleze pe interpretarea ei, bineînțeles cu problematici, metode, canoane specifice. Or, o astfel de interpretare deocamdată nu există. Istoria literară încă nu și-a descoperit propriul mod de a interoga conținuturile operei
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
dinamică și pilduitoare după cele două războaie mondiale. Cum țările române nu puteau rămâne În afara istoriei, tot mai trepidante, nici inteligențele unor oameni de carte nu s-au retras Într-o pasivitate ademenitoare, ci au purces pe drumul spinos al cunoașterii În lumea largă. Lângă atâtea nume românești de prestigiu ale secolului al XX-lea, impuse În varii domenii de activitate - științifică și culturală -, recunoscute și peste oceane, cel al lui Mircea Eliade (centenarul nașterii, În 2007) a stârnit multe controverse
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
Garrigos declara categoric că el nu a găsit nici un fel de antisemitism În opera lui Eliade (apud F.I.D.) În mare parte, toată vâlva cu legionarismul și antisemitismul lui Eliade a fost, dacă nu alimentată, interpretată facțional, partizan, și dubios, după cunoașterea jurnalelor sale din perioadele diplomatice din Anglia și Portugalia, ca și a celui ulterior. După opinia lui Julien Ries, un comentator obiectiv al operei științifice eliadiste, inclusiv al Jurnalului portughez: „În orizontul iudeo-creștin al cercetărilor lui Eliade nu regăsim urme
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
apare nou și să-și spună părerea la modul cel mai obiectiv posibil. De unde nevoia scrierii, într-o țară în deplină desfășurare culturală, a unei istorii a literaturii române. Iar pentru a aduce la îndeplinire acest deziderat este nevoie de cunoașterea monografică a celui mai mare poet al ei. Pentru a fi de real folos progresului culturii orice formă ar lua critica literară, ea trebuie făcută cu desăvîrșită bună credință și cu indiscutabilă competență. Asemenea opinie atrage după sine lămurirea noțiunilor
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
Autorii de astfel de cărți sînt premiați, comentați, au parte de un public numeros și divers. E drept că monografiile acolo nu sînt simple studii de uz academic, nu se adresează unui cerc închis de cunoscători, nu sînt "contribuții" la cunoașterea vreunui clasic. Sau nu sînt doar atît. Autorii de monografii prizate de publicul occidental folosesc o foarte complexă rețetă de scriitură. Investigația de tip jurnalistic, portretul literar, atmosfera de epocă, confundarea psihologică cu autorul ales, toate acestea sînt metode de
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
egal, rece, de "grad zero". E vorba de examenul ginecologic al unui hermafrodit, despre care aflăm abia în final că e astfel, și în momentul în care cititorul află acest lucru, Igor devine femeie, printr-o metamorfoză în chiar momentul cunoașterii. Este și o schimbare unică, la a doua lectură poanta nu mai are efect. Aici apare și interesanta temporalitate a prozelor lui Radu Preda. Majoritatea narațiunilor sunt texte "cu poantă", cu tâlc în ultimele cuvinte, cu crescendo, descrescendo, climax, anticlimax
Alte proze scurte by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15190_a_16515]
-
decît relativități, fețe alternative ale hazardului. Măduva absolutului, incognoscibilă, nu se află în ele. Subiectul corespunzător acestei ere tîrzii care succede celei mitice, este eironul, omul ironic, așa cum îl înfățișează, între alții, Northrop Frye, făptură inferioară sub raportul posibilităților de cunoaștere, de ilustrare a omului-tip. În concordanță cu dispoziția sa postmitologică, George Vulturescu își pune în scenă "ochiul orb", stigmat al mutilării gnoseologice. Ține să ne apară drept un damnat aidoma prezicătorilor antici a căror infirmitate constituia o pedeapsă a
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
să devină un devinator (ceea ce ar reprezenta o participare la lumea sacrului), mulțumindu-se cu postura ironică a construirii și deconstruirii de mituri false (formale), într-o frenezie impenitentă a artificiului. Desacralizarea operată de eiron e un refuz atît al cunoașterii cît și al recunoașterii limitei acesteia care este misterul. În loc de organ al luminii, ochiul poetului e unul al beznei, acoperind priveliștile cu mîl, o sursă de dejecții care impurifică atît obiectul cît și subiectul privirii. Masca scriitorului Nicolas Row îl
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
locuiește. Din perspectiva arhivelor, pe care o vom adopta aici, se întâmpla oare același lucru? Râsul ocolește oare arhiva? Nimic nu este mai puțin sigur. Se știe că Foucault nu a încetat să refuze identitatea sa de autor; în Arheologia cunoașterii precizează: "eu nu sunt acolo unde mă pândiți, ci aici de unde vă privesc râzând. Nu cred că ceea ce fac este operă și sunt surprins că pot fi numit scriitor. Sunt un vânzător de instrumente, un fabricator de rețete, un indicator
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
dată editorului pentru o nouă dactilografiere. Foucault distrugea ansamblul acestui dosar, cu excepția notelor sale de lectură care puteau să-i servească pentru alte lucrări. Nu își dădea manuscrisele, nu le păstra, le distrugea (spre exemplu, a distrus, după Voința de cunoaștere, un manuscris inedit intitulat Carnea și trupul). Atunci de ce manuscrisele celor două ultime volume ale Istoriei sexualității au fost păstrate? Sînt oare contrafăcute? Să fi jucat Foucault o festă arhiviștilor? Nu, sînt manuscrisele originale și ar trebui să adaug "din
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
pagini în manuscris (numai recto). Explicația existenței acestor manuscrise este în altă parte, în moartea brutală a lui Michel Foucault și în neputința lui, la începutul lui iunie 1984, de a distruge atât aceste manuscrise cât și acela al Arheologiei cunoașterii, de care uitase că îl împrumutase unui prieten. Manuscrisele păstrate ale lui Foucault sunt, am putea spune, arhive involuntare. Spunem că sunt involuntare doar în sensul că au supraviețuit autorului prin neputința acestuia de a le distruge, cum făcuse până
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
treilea să posede un indice de nume și cîte o minuțioasă "Errata", separat, pentru ambele volume anterioare. Expunerea urmează ordinea alfabetică a numelor. Fiecare text are dimensiunea impusă de rigoarea demonstrației, urmează structura logică a datelor, se construiește pe solida cunoaștere și apreciere a faptelor istoriei, se desfășoară ca un montaj erudit și dezvoltă o rețea densă de analize și teorii, deduse din concretul detaliului. Textele cuprind studii despre marii etnografi și folcloriști, despre marii scriitori, preocupați de folclor, despre personalități
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
faptelor de corupție. Pentru funcționarea justiției, esențială este legitimitatea ei. Această caracteristică vine din Înțelegerea de către cetățeni a modului În care este organizat sistemul juridic, din Încrederea În competența magistraților, a funcționarilor și a celorlalți lucrători din sistem, precum și din cunoașterea regulilor de funcționare a sistemului și acceptarea autorității hotărârilor judecătorești. Pe lângă garanțiile instituite legal pentru ca persoanele din sistem să Își desfășoare atribuțiile În mod profesionist, acestora li se cere o anumită aptitudine morală și o anumită conduită. 1. Cei trei
Corupția și anticorupția în sistemul juridic. In: Editura Destine Literare by Cristi Danileț () [Corola-journal/Journalistic/81_a_347]
-
tratat...: “Fondane își întoarce fața de la filosofiile care fac dovada unei prea mari resemnări față de angoasă, rațiune și etică” - scrie ea -, “după părerea lui Fondane, îndrăzneala creatoare exclude în chip necesar orice cale de mijloc”, “puterea singularului învinge de departe cunoașterea generalului”. Alte lecturi ale filosofului și criticului care a fost Fondane sunt propuse de Till Kuhnle, de la Universitatea din Augsburg ( În inima scârbei, aventurile unei gândiri existențiale și avangardismul european), Arta Lucescu, de la Universitatea din New York (Benjamin Fondane și gândirea
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
al literaturii vechi, aspecte ale personalității umane, pe fondul argumentației istorice și mitologice. Avansarea studiului, din aproape în aproape, aseamănă cercetarea cu o apă care își face loc, ocolește piedicile, se învolburează și se lasă dusă de șuvoiul nevoii de cunoaștere și aprofundare. Mai sever distanțată de textul avut în vedere este Manuela Anton în Manualele școlare ca pregătire a orizontului de așteptare pentru cititorii români din secolul al XVIII-lea. Fondul istoriei își spune cuvântul, autoarea studiului și editoarea acestui
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
și 519. Printre multe observații de valoare, țin să semnalez în preocuparea Manuelei Anton pentru identificarea „surselor de emitere” a anumitor tipuri de manuale pentru a răspunde întrebării „unde” și „cine era interesat de a promova un anume fel de cunoaștere”, în epocă. Numai dacă aș semnala că „Retorica” lui Ioan Maiorescu este un text necunoscut, până nu de mult ignorat, greu de condițiile epocii pașoptiste, ca ideologie, și ca problemă a influențelor exercitate asupra limbii și culturii noastre. Rară sensibilitate
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]