39,409 matches
-
Platon la Sfîntul Toma d’Aquino și de la Lao-Tse la Kant, precum și ale unor cărți fundamentale de înțelepciune, precum Upanișadele, Talmudul, Coranul etc. Colectivul condus de Seligman a realizat și un studiu comparativ al virtuților puse în valoare de principalele curente filosofice și spirituale ale umanității. Ele sînt în număr de șase: înțelepciunea dublată de dorința de cunoaștere (din care decurg curiozitatea, interesul pentru lume, gîndirea critică, ingeniozitatea, inteligența practică); curajul (care emană perseverență, integritate, onestitate); dreptatea (forțele ei sînt civismul
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
plictis îi învăluie respirația” (Apărarea prin lectură). Complexul periferiei - căci există așa-ceva în fibra tuturor barzilor ce conștientizează situarea lor excentrică - are ca efect o atenție susținută acordată mișcărilor firești ale actantului liric, minusculelor evenimente repetitive ale traiului său curent. O asemenea concentrare asupra exteriorității mecanice a subiectului nu duce însă la o eliberare, la o salutară extrovertire, ci la o introvertire de tip special. La o criză autocompasională, la o manifestare de umilință pe care ușoara ironie formală nu
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
și Parchetul și partidul de guvernămînt. La noi singura consecință probabilă a acestei descrieri devastatoare e că cititorii Evenimentului s-or fi bucurat că Nistorescu le-a zis-o și “ăstora”. În rest, nimic. l Dintr-un reportaj apărut în CURENTUL aflăm că în România creșterea struților a ajuns o afacere în declin. Cum așa?! Crescătorii de struți au cerut subvenții de la stat, Ministerul Agriculturii le-a promis subvențiile cerute, iar Ministerul Finanțelor i-a refuzat sub motiv că n-ar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
un act productiv atît pentru teoria literaturii (care își verifică astfel instrumentele de lucru), cît și pentru istoria artei (în care apar unghiuri de vedere noi). Autoarea ilustrează narativitatea imaginii prin exemple diferite, traversînd (în interiorul culturii europene) mai multe epoci, curente și spații de comunicare: de la fresca religioasă și miniaturile din manuscrisele medievale, pînă la publicitatea și benzile desenate contemporane. De fapt, relațiile dintre imagine și text cuprinse în volum sînt numeroase și ridică probleme diferite: e vorba de imagini care
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
admiratorilor săi să lase pentru posteritatea sa botezul străzii, dacă își vor mai dori și atunci acest lucru. l Pînă și premierul Năstase a ajuns la concluzia că legea care îi obligă pe români să plătească taxa radio-tv fiindcă au curent în casă e stupidă. Premierul a protestat însă numai după ce a primit la Cornu o notă de plată a taxei radio-tv și pentru curentul din casă, dar și pentru curentul de la grajdul vacilor. Încît Adrian Năstase a ajuns la concluzia
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
ajuns la concluzia că legea care îi obligă pe români să plătească taxa radio-tv fiindcă au curent în casă e stupidă. Premierul a protestat însă numai după ce a primit la Cornu o notă de plată a taxei radio-tv și pentru curentul din casă, dar și pentru curentul de la grajdul vacilor. Încît Adrian Năstase a ajuns la concluzia că ar trebui să le pună vacilor televizor. Cam tîrziu află totuși premierul cum se plătesc anumite dări în România.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
îi obligă pe români să plătească taxa radio-tv fiindcă au curent în casă e stupidă. Premierul a protestat însă numai după ce a primit la Cornu o notă de plată a taxei radio-tv și pentru curentul din casă, dar și pentru curentul de la grajdul vacilor. Încît Adrian Năstase a ajuns la concluzia că ar trebui să le pună vacilor televizor. Cam tîrziu află totuși premierul cum se plătesc anumite dări în România.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Prin ceață după aripa sa.// Ca două aripi albe noi/ Malurile ieșeau ușor din noapte/ În raze ude date pe spate/ Soarele urca pe Rîu de frate" ( Cerul pe apă). Avem a face cu stilul unui ortodoxism liber, străbătut de curenți biologici: "Îngerul îmi citise cartea cumplit/ Omorînd-o cuvînt de cuvînt/ Și la sfîrșitul cititului sfînt/ Cu gura lui s-a iscălit.// Din cuvînt vin, în cuvînt mă întorc/ Între timp la ce bun să mor, îngerai,/ Treacă de la mine la
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
o săptămînă filme premiate în istoria festivalului ( multe dintre ele laureate și la Cannes, Veneța, Berlin sau dețnătoare ale statuetelor Oscar). Filmele ( întotdeauna subtitrate) erau o sărbătoare pentru cinefili. Cu singura condițe ca la noi să nu fie economie de curent exact în momentul transmiterii lor. Într-un fel sau altul realitatea iugoslavă pătrundea în viața cotidiană a locuitorilor din vestul României. Îi invidiam pe sîrbi pentru că puteau munci în Occident, aveau șansa să călătorească oriunde, puteau găsi în țara lor
Un artist pe frontul iugoslav by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13789_a_15114]
-
la epifanie. Petrec mult timp rescriind, lucru ingrat, și deloc poetic. Dar e important să coordonezi structura ca întreg... LV. Care-ți sunt modelele, dacă ai, și care-ți sunt prietenii? Autorii Desperado fug de clasificări. Ei se vor un curent în sine. Ceea ce nu-i împiedică să semene leit în această dorință fierbinte de a se deosebi între ei. Tu aparții vreunui grup ori mișcări? FS. Știu că nu țin de nici o școală poetică, dar nu e vina mea. Mi-
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
care, apoi, s-a întors să colonizeze ceea ce mai rămîne valoros din cultura franceză. În anii ’50, așadar, apar Noul Roman și ideologii lui, sau alții, aflați în margine. Printre ei, cel mai abil, poate, Roland Barthes, califică operele proaspătului curent în modul cel mai surprinzător și le conferă o aură la care autorii lor nu se gîndiseră neapărat. Într-un narticol din 1954, autorul lui S/Z vorbește augural despre trei romane "noi", printre care și despre Gumele lui Robbe-Grillet
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
observat că aceste site-uri n-au mai fost actualizate de ani buni. Ceea ce nu stîrnește cîtuși de puțn mirarea Cronicarului. De mirare e mai curînd că primăriile noastre au găsit vreme să-și semnaleze prezența pe Internet. l În CURENTUL am dat de un articol "Institutul Cultural Român un aspirator politic pentru intelectualitate". Dincolo de erori de documentare, articolul e insultător la adresa președintelui Fundaței Culturale Române, Augustin Buzura, care de peste doi ani se chinuie ca Fundața să nu mai fie subordonată
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
prezent. Nici gînd ca Ion Iliescu, Adrian Năstase (care oricum nu face parte din această ecuațe) sau alț politicieni să decidă cine va putea face parte din acest Institut. Decizia urmează să aparțnă FCR. Ceva, ceva știu însă ziariștii de la Curentul. A existat, se pare, o luptă pentru monopolizarea Institutului dusă dinspre Ministerul Culturii. Pînă una alta, Augustin Buzura a declarat public că proiectul de funcțonare a Institutului adoptat de Camera Deputațlor n-are nici o legătură cu speculațile apărute în presă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
revizuirilor și al reevaluărilor pare să fi trecut, ca orice val, și totul revine încet-încet la o normalitate băltită, de indiferență și mare plictis. Cît despre reflecțiile lui Lucian Raicu, ele merg, ca și altădată, în vremea lor fastă, contra curentului, de nu paralel cu orice curent. Critica lui se naște dintr-un exces: apropierea țintit genuină de textele literare, ignorînd grilele la modă, care nu fac decît să încorseteze lectura, cartea, ideea. Practică această lipsă de măsură cu o intensă
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
fi trecut, ca orice val, și totul revine încet-încet la o normalitate băltită, de indiferență și mare plictis. Cît despre reflecțiile lui Lucian Raicu, ele merg, ca și altădată, în vremea lor fastă, contra curentului, de nu paralel cu orice curent. Critica lui se naște dintr-un exces: apropierea țintit genuină de textele literare, ignorînd grilele la modă, care nu fac decît să încorseteze lectura, cartea, ideea. Practică această lipsă de măsură cu o intensă voluptate, încredințat că literatura trebuie să
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
excepția și regula, și singularitatea, dar și umanitatea în genere. "Impresionist" sadea, Lucian Raicu nu vede ce legătură există între lucrurile și întîmplările "fragile" din viața și opera unui scriitor și "Literatura ca instituție și studiu sever", cu istoria literaturii, curente, doctorate, cu morga "specialiștilor", cu dezbaterile "pe teme majore". Chiar așa, ce legătură au? Vedeți vreo legătură între Dumnezeu și teologie? Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Gide, Proust, Eminescu, Slavici, Caragiale, Rebreanu, Marin Preda, Faulkner, Țvetaeva îl fascinează pe autorul "Scenelor..." nu
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
pune în vînzare cutii cu chibrituri arse". În proximitatea tratării encomiastice a producțiilor foarte oarecari, putem vorbi și de un bombasticism teoretic, cum ar fi bunăoară cel ce pleacă de la conceptul de "paradoxism": "O stafie bîntuie literatura română: paradoxismul. Pretins curent literar, inventat de pretinși scriitori, paradoxismul este luat în serios numai de cei care nu înțeleg literatura. Dar ei sînt mulți...". Avînd o ideologie neguroasă, așa-zisul paradoxism îngăduie să spui orice despre oricine, cu atît mai mult cu cît
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
Stalin, doresc cu ardoare, dacă voi muri în luptă, să fiu primit post-mortem în rândurile Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, iar dacă nu, nu" Credem că ar fi fost util să nu vă fi reținut de la a ne pune la curent cu situația dvs. bibliografică, adică revistele, volumele colective în care ați apărut și celelalte premii câștigate. Poate că ar fi fost interesant pentru toată lumea. Vom transcrie, deocamdată aici, câteva poeme dintre cele cu care ne-ați onorat. Valoarea lor este
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13914_a_15239]
-
a ține de spiritul epocii; un spirit din ce în ce mai atrofiat și mai secătuit. După serialism, lumea muzicii a mai fost locuită de câteva spirite tutelare, care însă s-au derulat simultan și nu ca până acum, în consecuție. Aleatorismul, spectralismul, acusmatismul, curentul arhetipal, minimalismul, repetitivismul, noua complexitate, noua simplitate au tatonat, fiecare în parte, impunerea la scară planetară, mulțumindu-se în cele din urmă doar cu stârnirea interesului local al diverselor team-uri componistice. Or, risipirea treptată a probabilității de funcționare a
Globalizare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13910_a_15235]
-
se înșuruba și în NATO și pentru a-și face ochi de cumetri cu americanii, cum au făcut din decembrie ^89 încoace, cu cei de care aveau nevoie în țară. Prin ambasadorul Guest, Statele Unite avertizează periodic Bucureștiul că sînt la curent cu toate murdăriile tranziției corupte din țara noastră. Dar bineînțeles că nu americanii vor vindeca România de corupție, de hoții și de abuzuri. Asta e treaba românilor. Mai exact a guvernului, care ar trebui să dea cu măturoiul în corupție
Toată lumea vrea în NATO by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13917_a_15242]
-
care amîndouă se chinuie, din răsputeri, să scape. Cu grație și inocență. Cine urmează? Poate Erna cea care își mănîncă de sub unghii și face economii aberante? Erna care transformă ziarele ca și viața ei în hîrtie igienică așa este la curent chiar și cu discursurile președintelui și care îl iubește pe măcelarul Wotila, cel care a văzut-o în carne și oase pe Fecioara Maria înaltă de trei metri și jumătate șoptindu-i să se lase de fumat și de băut-
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
nu o dată e rebarbativ - îi mulțumește. Ce faceți cu un volum de critică în care se ia o abordare drept literă de evanghelie și se aplică unui text decent? Și reversul: cum cotați o teză care nu e foarte la curent cu tot ce se petrece în critica savantă, dar nu e străină de un proces mai larg de interpretare și are ambiția de a-și crea propriii termeni? Vă întreb acest lucru fiindcă, repet ceva ce am mai spus, nu
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
care poate să-și valorifice eșecurile. L.V. Ce așteptați de la o carte de critică? Știu că îi citiți cu egală plăcere pe Barthes și Jean-Pierre Richard (tematist, spre oroarea unora), ca și pe mulți alții. Sunteți cât se poate de la curent cu tot ce se scrie în critică. Atunci când deschideți un volum nou, ce sentiment aveți: bucurie, aprehensiune, curiozitate, necesitate? E.S. Aștept să citesc ceva ce mă interesează. N-am prejudecăți. Citesc chiar și pe dușmanii mei. Dacă scriu o carte
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
așa că modelele de defăimare nu ne mai pot veni decît de peste Ocean.) Catedrala și Observatorul S-a privatizat faimoasa fabrică de hîrtie de ziar "Letea" din Bacău. A cumpărat-o nu mai puțin faimosul primar al aceluiași oraș, Dumitru Sechelariu. CURENTUL îl citează pe noul patron care, cu acest prilej, a declarat: "Nu mai sînt doar comerciant sau transportator, acum sînt producător". Cei de la Curentul mai scriu că Sechelariu ar fi dat de înțeles că va vinde hîrtia de ziar fără
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
Letea" din Bacău. A cumpărat-o nu mai puțin faimosul primar al aceluiași oraș, Dumitru Sechelariu. CURENTUL îl citează pe noul patron care, cu acest prilej, a declarat: "Nu mai sînt doar comerciant sau transportator, acum sînt producător". Cei de la Curentul mai scriu că Sechelariu ar fi dat de înțeles că va vinde hîrtia de ziar fără nici o discriminare. Dar mai adaugă ziarul citat: "Modul lui Sechelariu de a trata presa care nu-i cîntă osanale este o dovadă că primarul-stadion
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]