2,198 matches
-
Botezătorul, apoi, conform documentului din 1075, mănăstirea Sf. Benedict primise 120 de gospodării de țărani din Artand (jud. Bihor). Legenda Sancti Gerardi (începutul secolului al XI-lea), menționează că la curtea lui Ahtum erau feudali-nobili, cu moșii allodiae și curți curia, cu pastores și robi-ancillae, adică toate elementele componente ale unei societăți feudale. La Carpați, Dunăre și Mare, societatea românească, prevăzută cu structuri feudale timpurii, generalizate în secolele X-XIII, prezente mai ales în Dobrogea și Transilvania, își continuă existența într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
doveditoare. Arheologia medievală a furnizat o serie de elemente pentru reconstituirea realităților politice de la est de Carpați. Sunt reliefate unele structuri sociale care au prefigurat nucleele politice prestatale, fiind confirmată în acest fel existența acelor "potentes", menționați ulterior în actele Curiei romane. Armele descoperite aparținând acestei perioade evidențiază creșterea capacității militare a comunităților locale. Bogăția și diversitatea depozitelor de arme aflate la Vatra Moldoviței, Coșna, Cozănești (jud. Suceava) se presupune că au aparținut cetelor militare ale unor formațiuni politice. Numărul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
răsăritene, ortodoxe, aflată în sfera ei de influență, conciliul extindea asupra "schismaticilor" hotărârile privitoare la eretici și bunurile lor. Politica confesională asimilatoare a regalității ungare aplicată sub regii Andrei II și Bela IV, din inițiativa și sub impulsul direct al curiei romane, a imprimat un curs violent antischismatic acțiunilor ei, mai ales după "defecțiunea" țarului Ioan Asan II, care abandonase obediența față de Roma. În replică, papalitatea a învestit cu misiunea de cruciadă împotriva Bulgariei pe regele Ungariei, Bela IV, acordându-i
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuvinte, să se asigure că nivelul său de experiență și de cunoaștere îi permite să înțeleagă și chiar să evalueze creația. În unele situații, bineînțeles că o înțelegere adecvată a creației impune abordarea unui număr mai mare de cazuri. Soții Curie, frații Wright, Marx și Engels, frații Marx, Inhelder și Piaget, Braque și Picasso, Gilbert și Sullivan - reprezintă exemple de colaborare strânsă. Însă există și cazurile unor eforturi inițial independente și ulterior conjugate, precum lucrările lui Feynman, Dyson, Schwinger și Tomonaga
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Lorenzo Valla este năpădit de înțelegeri greșite: e transformat fie în libertin disimulat, în ateu care evoluează cu o mască pe față, în cinic vulgar care nu crede în Dumnezeu dar care-și apără poziția socială de pe lângă unchiul său la curia romană, fie într-un creștin, cam original, desigur, dar, în fond, apostolic și roman. în ambele cazuri se uită geniul lui propriu: propunerea unei sinteze între cele două școli surori învrăjbite, spre binele unui creștinism curățat de implicările dăunătoare datorate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dezacordul cu Valla privind folosirea pronumelui quisque... Nu mai e nevoie de nici un alt argument pentru a ne da seama că filosoful exagerează! El se supără și pe teologi și pe predicatori - Antonio Bitanto - pe juriști - Bartolo -, pe membri ai curiei, pe papă - pe Eugen al IV-lea -, pe secretarul acestuia - Antonio Loschio -, pe un bibliotecar consilier cultural - Panormita -, pe universitari, pe umanistul Poggio Bracciolini, pe cel care a descoperit-o pe Lucreția etc. în consecință, el ia adesea drumul exilului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a Bisericii ca subordonându-și astfel Imperiul, deja creștin încă de la Conciliul din Niceea. 4. Contra Biserică, pentru adevăr. Scriind acest text de factură radicală, Lorenzo Valla își atrage, evident o serie de neplăceri. Papa Eugeniu al IV-lea și curia intenționează să se răzbune. Dragostea pentru aproape are și ea niște limite. Ca și capacitatea de a ierta ofensele... Informat la timp, Valla fuge, deghizat, spre Ostia. Trece prin Neapole și, pentru a scăpa de furia Bisericii, ajunge la Barcelona
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
despre forța sa distructivă. SCRIERI: Freamăt, pref. Al. A. Philippide, București, 1967; Povestea neauzită, București, 1968; Fiica lui Janus, București, 1975; Bună ziua, istorie, București, 1978; O fată imposibilă, București, 1985; Lacrima incașului, București, 1993; Jurnal absurd, București, 2001. Traduceri: Eva Curie, O viață închinată științei, umanismului și păcii - Marie Curie, pref. trad., București, 1987. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Freamăt”, GL, 1968, 12; Emil Manu, „Freamăt”, F, 1968, 8; Aura Pană, Discuții, IL, 1969, 5; Nichita Stănescu, De Felicia, O, 1981, 2
MARINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
Philippide, București, 1967; Povestea neauzită, București, 1968; Fiica lui Janus, București, 1975; Bună ziua, istorie, București, 1978; O fată imposibilă, București, 1985; Lacrima incașului, București, 1993; Jurnal absurd, București, 2001. Traduceri: Eva Curie, O viață închinată științei, umanismului și păcii - Marie Curie, pref. trad., București, 1987. Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Freamăt”, GL, 1968, 12; Emil Manu, „Freamăt”, F, 1968, 8; Aura Pană, Discuții, IL, 1969, 5; Nichita Stănescu, De Felicia, O, 1981, 2; Virgil Nistor, „O fată imposibilă”, ST, 1985, 8; Mihaela
MARINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288031_a_289360]
-
Observații similare, în care se face trimitere la o perioadă de început a creștinismului românesc marcată de lipsa unor instituții ecleziastice superioare, dar și de oscilația între ortodoxie și catolicism, se regăsesc și în alte surse, fie în documente ale curiei papale, cum ar fi des invocata scrisoare a lui Grigore IX din 14 noiembrie 123417, fie în • N. Iorga, Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor, ed. II, vol. I, București, 1928, p. 19-22. A se vedea și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
19.141 (16,3%) în cele germane, 1.709 în cele maghiare, 1.470 în cele polone și 10.100 în școlile mixte 19. În anul 1910, când s-a introdus o nouă lege electorală, care prevedea împărțirea alegătorilor în curii electorale naționale, în Bucovina au fost înregistrați în total 180.414 alegători, dintre care 66.569 (36,9%) în listele românești, 64.673 (35,8%) în cele ucrainene, 39.492 (21,9%) în cele germane și 9.680 (5,4
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Galiția“21. Statutul de autonomie din 1861 prevedea înființarea unei Diete (parlament local) pentru Bucovina, care urma să fie organul superior al puterii în problemele locale. Până în 1911, Dieta Bucovinei a fost constituită din 29 de deputați, aleși în patru curii electorale, pe lângă care erau numiți de către împărat, ca deputați, episcopul (din 1873 mitropolitul) Bucovinei și, din 1875, rectorul Universității din Cernăuți. Această lege electorală a asigurat românilor bucovineni până în 1911 o majoritate absolută sau relativă în Dieta Bucovinei. La primele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la alegeri au participat 119.442 persoane, candidații partidelor românești au obținut 55.946 (46,8%) voturi, cele ucrainene - 41.370 (34,6%), cele germane - 14.205 și cele evreiești 7.301 voturi 24. În anul 1907, în cele cinci curii românești au fost aleși deputați conservatorii Alexandru Hurmuzaki și Teofil Simionovici, naționalul Constantin Isopescu Grecul, democratul Aurel Onciul și contele Bellegarde. De asemenea, la Cernăuți a reușit să câștige alegerile social-democratul român Gheorghe Grigorovici. La alegerile repetate din 1911, în locul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stabilit a avea loc în toate provinciile pe 14 mai, iar cel de-al doilea pe 23 mai16. În acest mod, Camera Deputaților urma să sufere o transformare esențială, devenind, pentru prima oară de la înființarea sa, o reprezentanță a poporului, curiile electorale de mai înainte fiind acum desființate; vechiul principiu al reprezentării intereselor continuând a fi aplicat doar în cazul Camerei Domnilor și la nivelul dietelor provinciale 17. Odată cu creșterea numărului reprezentanților provinciilor din Camera Deputaților, de la 425 la 516 deputați
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
2240/1907, (1-1500), nr. 1271, 1349. • Wilhelm Brauneder, Die Entstehung des Parlamentarismus, p. 118. • Allgemeines VerwaltungsArchiv, Wien, Ministerium des Innern, Präsidiale, 34/2, Fasz. 2235/1905. stătea, de acum înainte, comuna, fie că era urbană sau rurală. Aceasta lua locul curiilor electorale de până atunci. În general, s-a căutat ca acestea să fie constituite pe criterii naționale, prin gruparea la un loc a comunelor locuite majoritar de aceeași etnie. Orașul capitală Cernăuți avea două circumscripții. Celelalte trei orașe importante ale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
proiect prevedea o creștere a numărului de mandate pentru români și ucraineni în districtele electorale rurale. Astfel s-a ajuns la propunerea ca viitoarea Dietă să se compună din 59 de deputați, care urmau a fi aleși în cadrul a cinci curii electorale naționale, anume curia română cu un total de 22 de deputați, ucraineană cu 16, germană cu 8, armeano-polonă cu 5 și evreiască cu 8 deputați. Fiecare grup etnic urma să primească cărți de alegător având culori diferite: roșu închis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a numărului de mandate pentru români și ucraineni în districtele electorale rurale. Astfel s-a ajuns la propunerea ca viitoarea Dietă să se compună din 59 de deputați, care urmau a fi aleși în cadrul a cinci curii electorale naționale, anume curia română cu un total de 22 de deputați, ucraineană cu 16, germană cu 8, armeano-polonă cu 5 și evreiască cu 8 deputați. Fiecare grup etnic urma să primească cărți de alegător având culori diferite: roșu închis pentru români, albastru închis
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de deputații Eudoxiu Hurmuzaki, Nicolai Vasilco și Ștefan Smal-Stocki autorităților centrale din Viena spre aprobare. Deși, în genere, proiectul a fost bine primit de autoritățile centrale, Ministerul de Interne a declarat că regimul nu este de acord cu formarea unei curii electorale evreiești separate, deoarece • Ibidem, Sitzung von 22. Oktober 1908, Cernăuți, 1908. • Emanuel Turczynski, Geschichte der Bukowina in der Neuzeit. Zur Sozial und Kulturgeschichte einer mitteleuropäisch geprägten Landschaft, Wiesbaden, 1993, p. 200. • Gerald Stourzh, op. cit., p. 45. • „Czernowitzer Allgemeine Zeitung
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
hotărâre, ca și mărirea numărului de deputați la 63, prin acordarea a câte un mandat în plus pentru români, ucraineni, germani și poloni, fără a se oferi ceva și evreilor, a provocat o puternică nemulțumire în rândul evreilor bucovineni. Deși curia evreiască a fost ștearsă, faptul că districtele electorale au rămas neschimbate va garanta totuși evreilor, în cadrul cadastrului german, obținerea aceluiași număr de locuri ca în proiectul inițial. În noua formulă modificată, proiectul a fost discutat la a doua și a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
electoral al marii proprietăți, doi ai Camerei de Comerț și Industrie, 28 ai comunelor și 18 ai clasei sufragiului universal 34. Față de prevederile electorale din 1861, acum s-au produs modificări importante în alcătuirea colegiilor electorale, în sensul că vechea curie a orașelor și a Camerei de Comerț, precum și cea a comunelor rurale au dispărut. În locul lor a fost creat un colegiu electoral separat al Camerei de Comerț, iar prin includerea orașelor în clasa comunelor, alături de comunele rurale, s-a format
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Wien 1980, p. 1194; Mihai-Ștefan Ceaușu, op. cit., p. 2179. • Landes-Gesetz-Blatt für das Herzogthum Bukowina, Cezernowitz, nr. 27/1910, § 5. • Ibidem, § 6. Ca o noutate față de vechile prevederi electorale, noua lege electorală provincială împărțea deputații aleși în Dieta Bucovinei în șase curii naționale, care țineau cont și de principiul confesional și de cel al reprezentării intereselor, într-un mod oarecum asemănător celui din Moravia, cu deosebirea că aici apartenența la o curie sau alta era dinainte stabilită și nu depindea de opțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
electorală provincială împărțea deputații aleși în Dieta Bucovinei în șase curii naționale, care țineau cont și de principiul confesional și de cel al reprezentării intereselor, într-un mod oarecum asemănător celui din Moravia, cu deosebirea că aici apartenența la o curie sau alta era dinainte stabilită și nu depindea de opțiunea deputatului 42. În componența curiei întâi a marii proprietăți și a Fondului bisericesc ortodox intrau opt persoane, anume un virilist, mitropolitul ortodox al provinciei, deputatul ales de Consistoriul mitropolitan și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și de principiul confesional și de cel al reprezentării intereselor, într-un mod oarecum asemănător celui din Moravia, cu deosebirea că aici apartenența la o curie sau alta era dinainte stabilită și nu depindea de opțiunea deputatului 42. În componența curiei întâi a marii proprietăți și a Fondului bisericesc ortodox intrau opt persoane, anume un virilist, mitropolitul ortodox al provinciei, deputatul ales de Consistoriul mitropolitan și egumenii mănăstirilor, deputatul ales de clerul ortodox român, cel ales de clericii ucraineni și cei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bisericesc ortodox intrau opt persoane, anume un virilist, mitropolitul ortodox al provinciei, deputatul ales de Consistoriul mitropolitan și egumenii mănăstirilor, deputatul ales de clerul ortodox român, cel ales de clericii ucraineni și cei patru deputați ai marii proprietăți românești. Această curie se prezenta ca una preponderent românească. Cea de-a doua curie cuprindea pe cei patru deputați poloni sau armeano-poloni ai marii proprietăți, la care se adăugau cei doi deputați ai marii proprietăți de altă naționalitate (de fapt evrei), precum și cei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
provinciei, deputatul ales de Consistoriul mitropolitan și egumenii mănăstirilor, deputatul ales de clerul ortodox român, cel ales de clericii ucraineni și cei patru deputați ai marii proprietăți românești. Această curie se prezenta ca una preponderent românească. Cea de-a doua curie cuprindea pe cei patru deputați poloni sau armeano-poloni ai marii proprietăți, la care se adăugau cei doi deputați ai marii proprietăți de altă naționalitate (de fapt evrei), precum și cei doi reprezentanți poloni ai comunelor și ai sufragiului universal; așadar o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]