317,866 matches
-
tataie Gogu, căruia puțin îi păsa de Ciobănel. Pe cât era de iubit în curte Cartuș pe atât era de urât pe stradă. Nimeni nu îndrăznea să treacă pe trotuarul nostru din cauza lătratului furios al lui Cartuș, iar de intrat în curte, nici vorbă! De cele mai multe ori vecinii noștri își înjurau câinii, care nu se oboseau nici măcar să latre, dacă cineva striga la poarta lor. -Nu sunt iubiți, le spunea tata-mare, ”să se obosească pentru un codru de pâine aruncat în scârbă
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
În fiecare an veneau cu colindul, din poarta în poartă, copiii de pe strada noastră sau de pe alte străzi. În anul acela s-a întâmplat ca la poarta vecinilor să bată o trupă de “trubaduri” rău intenționați. După ce au intrat în curte și au strans lucrurile înghețate de pe sârmă, le-au cântat colindul cu mare bucurie pentru că nimeni nu remarcase că sârmele erau goale. În entuziasmul lor nu au văzut tăblița de la poarta noastră și au dat să intre și la noi
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
țipetele victimelor, au ieșit în stradă. -De ce nu închideți poarta cu cheia, vecine? au început să strige cu toții supărați. -O să omoare pe cineva, într-o zi, fiara asta sălbatică! țipa o altă vecină. -Ce căutau la mine în curte? Bine le-a făcut! a țipat tata-mare la toți vecinii guralivi, după care a intrat în curte în urma lui Cartuș care, cu un aer vinovat, mergea cu urechile pleoștite și cu coada între picioare. -Tata-mare să nu-l bați! i-
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
strige cu toții supărați. -O să omoare pe cineva, într-o zi, fiara asta sălbatică! țipa o altă vecină. -Ce căutau la mine în curte? Bine le-a făcut! a țipat tata-mare la toți vecinii guralivi, după care a intrat în curte în urma lui Cartuș care, cu un aer vinovat, mergea cu urechile pleoștite și cu coada între picioare. -Tata-mare să nu-l bați! i-am spus cu vocea tremurând și de frig, dar și de frică, pentru sărmanul Cartuș, care părea
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
colindul și mai sare gardul și unul cu mână mai lungă. Am întrat în casă și l-am lăsat pe Cartuș mulțumit să intre și el în cotețul lui din magazie. Toată noaptea Cartuș a lătrat și a patrulat prin curte de la poartă până la ușa lui tata-mare. Spre dimineață m-am trezit în zgomotul făcut de tăticu care încerca să reaprindă focul în sobă. -Cartuș doarme, toată noaptea a lătrat! i-a spuns mami. -O fi și el obosit și înghețat
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
-O fi și el obosit și înghețat! i-am răspuns somnoroasă. Mulțumită că îl știam pe Cartuș la adăpost, m-am acoperit și mai bine cu plapumă și am adormit mai repede decât seara, când îl auzeam lătrând singur în curte, în întuneric și în frig. Cum are grijă de noi, manca-l-ar tata-mare de băiat frumos!” mi-am spus mulțumită. Nu știu cât am dormit, dar m-am trazit în țipete și plânsete. Speriată, am privit în jurul meu, am sărit din
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
băiat frumos!” mi-am spus mulțumită. Nu știu cât am dormit, dar m-am trazit în țipete și plânsete. Speriată, am privit în jurul meu, am sărit din pat ca o nebună direct în ghetele puse lângă sobă și am dat fuga în curte așa cum eram în pajama. Când am ieșit, într-o secundă i-am văzut pe toi așezați în cerc pe zăpadă, așa cum erau în pijamale și numai la a doua privire, l-am văzut pe Cartuș întins cu capul spre spate
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
pat, m-am acoperit cu plapuma și am început să plâng. La început fără zgomot, să nu mă audă tăticu, ca încet, sub presiunea amintirilor, să plâng în hohote. Aveam senzația că timpul avea să se oprească în loc. Fără Cartuș curtea nostră nu avea suflet. Despre cine aveam să vorbim toată ziua, așa cum aveam obiceiul? Pe cine aveam să arunc vina, când din greșeală mingea îmi cădea printre flori?! Cartuș accepta să fie certat fără să știe care era motivul și
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
de multe ori limba lui mă dezgusta când și-o trecea peste obrajii mei umezi, dar era felul lui de a mă consola, de a mă asigura că era lângă mine. După ce suspinam destul de tare, să fiu auzită în toată curtea, îmi încolăceam brațele în jurul gâtului lui Cartuș și îl strângeam la piept cu atâta dragoste și puere, că de multe ori mă temeam să nu-l stranguelz. Cartuș accepta gestul meu de iubire fără să-și miște nici măcar coada și
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
mă ridicam și îi propuneam să ne luăm la întrecere până la poartă, înțelegea că îmi trecuse supărarea și alerga vessel sau pe lângă mine sau mă depășea și mă aștepta lângă gard cu un aer triumfător. Cartuș era peronajul principal din curte și din viața noastră. Plângeam pentru prima dată cu adevărată durere. Printre atâtea clipe fericite petrecute în tovărășia lui, mi se furișa în minte și în inimă, gândul că poate deja era mort pe drum fără să fi ajuns să
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
inimă, gândul că poate deja era mort pe drum fără să fi ajuns să-i spun cât de mult l-am iubit și cât de mult aveam să-i duc dorul. Într-un târziu am auzit voci și zgomot în curte. Se întorceau pentru că doctorul nu avea ce să-i facă. Era prea târziu și agoniza. Tata-mare zicea că a vrut să moară în curtea pe care o păzise cu atâta devotement și înconjurat de toți. În grabă mi-am încălțat
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
de mult aveam să-i duc dorul. Într-un târziu am auzit voci și zgomot în curte. Se întorceau pentru că doctorul nu avea ce să-i facă. Era prea târziu și agoniza. Tata-mare zicea că a vrut să moară în curtea pe care o păzise cu atâta devotement și înconjurat de toți. În grabă mi-am încălțat de-a-ndoaselea ghetele și am ieșit în curte. Mami, de obosită, căzuse pe scările de la intrarre, iar tata-mare, îngenunchiat lângă sanie, plângea și îl ruga
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
ce să-i facă. Era prea târziu și agoniza. Tata-mare zicea că a vrut să moară în curtea pe care o păzise cu atâta devotement și înconjurat de toți. În grabă mi-am încălțat de-a-ndoaselea ghetele și am ieșit în curte. Mami, de obosită, căzuse pe scările de la intrarre, iar tata-mare, îngenunchiat lângă sanie, plângea și îl ruga să bea din lapte. M-am aplecat tremurând lângă sanie și cu lacrimile care îmi întunecau privirea, m-am așezat în zăpadă lângă
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
frumos lucru era prietenia și cel mai trist, despărțirea. L-am îngropat pe Cartuș în pământul înghețat de sub cais. Am săpat toți la groapa, pe care tata-mare a vrut să fie mare. Ani de zile, când intram și ieșeam din curte, primul gând era la Cartuș. Adesea îl salutam în tăcere, dar nu cu indiferență; știam că îi plăcuse să fie tratat cu multă afecțiune. Primăvara îi sădeam panseluțe și râdeam pentru că erau singurelele flori care îi plăceau și printre care
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_xi_mihaela_arbid_stoica_1335191117.html [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
întreg ceva o să lipsească, Și parcă am văzut, la florărie-un crin, Sperând ca cineva, să-l ia, să-l dăruiască. Te-ai răzgândit? Nu înțeleg, de ce te simți străin? Dar eu te vreau pe tine, crinii pot să lipsească. Curtea-i plină de flori, poți renunța la crin. Lasă la altul privilegiul, ca flori să dăruiască. Chiar fără flori iubite, aștept să vii la mine, Ca să te strâng în brațe și dorul să-mi alin. Tot ce-am trăit odată
SĂ TE UIT, NU POT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sa_te_uit_nu_pot_georgeta_nedelcu_1327360244.html [Corola-blog/BlogPost/359881_a_361210]
-
pictorul Arie Lamdan se transformă imediat într-o aventură artistică de excepție. Încă înainte de a intra în incinta, te întâmpină o lume fantastică, cu elemente de basm și simboluri transformate în poartă. Nu e decât prologul pentru că, odată ajuns în curte, te vezi înconjurat de statui bizare, alcătuite din materialele cele mai ciudate (lemn, frânghie, sticla, metal, plastic, carton, cărămidă, ceramică, lut etc) care te conduc pe nesimțite în atelierul artistului. Aici, în afară lucrărilor de pictură obișnuite, în măsura în care într-un
CONTRARIUL SUBLIMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1482016363.html [Corola-blog/BlogPost/362840_a_364169]
-
Articolele Autorului Mi-e dor de casa părintească Și de căpițele de fân De mine, puiul de român, De tot ce poa' să-mi amintească, De-acea copilărie sfântă Când umblam cu pantalonii scurți, De droaia de copii din alte curți Cu care mă luam la trântă; Prispa de lut a casei noastre Luminată-n nopțile cu lună Și astăzi nostalgiile-mi adună De pe întinderile sihastre- Îmi cereau părinții să-i ajut Legam joiana cu un lanț Să pască iarba de pe
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Mi_e_dor_ion_untaru_1357634821.html [Corola-blog/BlogPost/346304_a_347633]
-
spuse ea cu același subînțeles. De sus din incinta Complexului, se putea vedea cum turiști veniți la mare făceau plaj ă sau baie. Nici aici în aceasta zonă lățimea suprafeței de nisip nu era mai mare de zece-cincisprezece metri. Din curte cobora o scară cu treptele săpate în piatră până la nivelul mării, care se terminau cu o poartă ferecată cu un lacăt. Făcea dovada că pe acolo cobora regina Maria sau oaspeții acesteia la Castel, pentru a face plajă sau baie
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
sentimental” - poeta reliefează câteva realități, sub forma panseurilor: „Omul învață pentru a fi înțelept;/ prostul cultivă legumele altora/ fără a înțelege/ care este rădăcina/ și pe unde curge seva./ Poetul scrie doar pentru a fi numit/ un biet scrib/ la curtea lumii./ Oamenii iubesc pentru că trebuie/ să iubească.../ Există o lege nescrisă/ care ne obligă la iubire./ Dar cum iubirea a devenit o relație/ dintre cerere și ofertă,/ nimeni nu este suficient de bogat/ pentru a cumpăra iubirea...” Autoarea se pronunță
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1493342598.html [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
căruia se deplasa făcea acest zgomot, pe care-l recunoșteam înainte să apară în dreptul porții.Tata ridica privirea ,lăsa lucrul și îngăima : -E... Floarea lui Butoi! Lua cutia din tablă în care se afla vaselina și strigând la ea din curte îi spunea să-l aștepte.Ungea apoi parțile mobile ale căruciorului să nu mai scârțâie iar manetele cu care femeia acționa asupra roților să meargă mai ușor astfel încât efortul depus să fie mai mic . -Pupat-e-aș Ionele pe sufletul tău bun
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
ți-e rușine? Gata m-ai uitat și tu? Cățelul bucuros, sărea pe Mircea cu labele și scheuna vesel. Nu l-a văzut deoarece dormea ascuns de căldura de afară în spatele garajului și de acolo nu se auzeau zgomotele din curte, sau din casă. Dormise la umbră, fără să-i pese că i-a venit prietenul și salvatorul său. - Așteaptă că merg să-ți aduc ceva de mâncare. Poate că îți este foame. Câinele continua să se zbenguie vesel în jurul său
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la cocoș, decât atât cât să nu mori de foame. Cocoși și găini putem crește și noi în curte dacă dorim să vedem cum se face oul. Dar cum se face banul niciodată nu vei afla lucrând la țară. - Nu te contrazic. Viața totuși pornește de acolo, de la țară. În cele nouă luni trăite în acea atmosferă, mi-am
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
bunicul. Avea o dragoste infinită pentru câini, urmare a conviețuirii încă din copilărie cu cei 12 câini de vânătoare ai tatălui său. În plimbarea zilnică în jurul parcului Herăstrău sau la vreme rea pe străzile din zona casei trecea anume pe la curțile cu câini care deveniseră prietenii lui. Nu se temea când era atacat de câini căci răspundea prin atac însoțit de vociferări și avea câștig de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
de la câmp, porni la drum. Cei drept a mers o jumătate de oră. Ajunse la numărul de casă. O casă frumoasă, bine îngrijită, spunea că acolo locuiește o familie de gospodari. Ea se aștepta la o casă veche, prăpădită. În curte zări o căruță, un băiat vânjos descărcat tulei de porumb. Un câine furios se pregătea s-o întrebe -ce caută ea acolo! Marș, dulău, sări în apărarea ei băiatul din curte. Doamna învățătoare, poftiți în curte, mama vine imediat. Mamă
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]
-
Ea se aștepta la o casă veche, prăpădită. În curte zări o căruță, un băiat vânjos descărcat tulei de porumb. Un câine furios se pregătea s-o întrebe -ce caută ea acolo! Marș, dulău, sări în apărarea ei băiatul din curte. Doamna învățătoare, poftiți în curte, mama vine imediat. Mamă, a venit doamna învățătoare, strigă copilul. Femeia ieși din casă strângându-și pe cap baticul. O pofti destul de stânjenită pe Doina în casă. Iertați deranjul, am plecat de câteva ore bune
NECAJITUL NUVELA de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488141547.html [Corola-blog/BlogPost/384762_a_386091]