1,658 matches
-
ca prințesă geto-dacă din afara provinciei traiane și din miezul inimii iubitorilor de folclor. Pe cât de generos și fermecător înveșmântează glasul ei folclorul dobrogean, pe atât de frumos o înveșmântează pe ea minunea de haine tradiționale cu supreme croieli și magnifice cusături populare în care se oglindește întreaga frumusețe a Dobrogei, cu Marea, Dunărea, câmpul și văzduhul ei. Puține cântărețe de muzică folclorică românească se înveșmântează atât de frumos, în portul popular, ca interpreta Aneta Stan care nu numai frumos se poartă
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
îl alintă și-l sărută în umbra surâsului, îl scaldă în văpaia albastră a ochilor, îl dezmiardă în leagănul stihului auzit din popor, clătit apoi, primenit, împodobit de ea și purtat în straie de cântec strămoșesc, pe alocuri cu noi cusături din firul de borangic al propriului glas, propriului gând, propriilor iubiri, neiubiri, dureri, alinări, nemângâieri, veselii, întristări, faime, căderi, ridicări, prietenii, singurătăți, laude, nedreptăți... Artista Maria Șalaru nu a schimbat cântecul popular, doar i-a mai aninat câteodată de strofă
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Citește mai mult Cea de-a XII-a ediție a Târgului de Paște de la Suceava, care se desfășoară în intervalul 16 - 23 aprilie a.c., târg a cărui
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă....
TIBERIU COSOVAN [Corola-blog/BlogPost/349578_a_350907]
-
draperii, tratând-o tot în tonalități calde, dar mult mai închise. Dumitru Ghiață este artistul care a oglindit în opera sa viața țăranului român. După cum se cunoaște foarte bine, țăranca noastră a știut cu măiestrie să îmbine în țesăturile și cusăturile sale, ornamentele geometrice, fitomorfe și zoomorfe. În studiile făcute asupra țăranului român, Dumitru Ghiață a descoperit acest lucru și l-a adaptat propriilor compoziții. Așa că, descoperim astăzi cum pictorul creeează un dialog între plantele ornamentale așezate în vase de lut
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
creațiile artizanale și produsele meșteșugărești în cele zece căsuțe din lemn și pe mesele de expunere amplasate de organizatori pe aleile parcului), are o ofertă variată, de la ouă încondeiate, pictate sau decorate cu mărgele, la ceramică și împletituri, și de la cusături și podoabe populare, la piese cioplite din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
Săveni, Botoșani, și de Anca Dănilă din aceeași localitate, aduc în spațiul moldav tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
tradiția transilvăneană a vechilor icoane pe glajă, adevărate mostre de virtuozitate artistică, remarcabile atât prin rigurozitatea compozițională, cât și prin simțul deosebit al armoniei cromatice. Țesături și cusături populare, tapiserii și podoabe, plachete decorative și mic mobilier rustic Țesăturile și cusăturile populare ale Eleonorei Lommer din Mănăstirea Humorului, ale Ecaterinei Neamțu din Suceava sau ale Ecaterinei Hapciuc din Păltinoasa, tapiseriile și podoabele din lemn ale Petronelei Rusu din Ipotești, sau podoabele din mărgele ale Elenei Gheorghian și ale Iuliei Buraciuc diversificau
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
să ajute la cunoașterea lumii lui Dumnezeu, cunoștințele teoretice trebuiau să lumineze perspectivele veșniciei. Mulți dintre sociologii și psihologii pe care-i citise îi păreau lipsiți de orizont spiritual, erau asemeni croitorilor care se specializau într-atât în realizarea unei cusături încât nu mai știau altceva, nu mai știau să facă o haină în întregime, nu mai vedeau cum se așează ea pe om și nu mai vedeau cum se așează ea printre hainele purtate de ceilalți oameni în societate. Mai
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
chema spre ea numai cu privirea. Pe măsură ce m-apropiam o priveam tot mai curios. Era mică de înălțime - avea 1,62 metri, maximum 1,65 metri, foarte slabă, cu ochii mari, îmbrăcată într-o rochie lungă albastră cu alb cu cusături foarte frumos lucrate, peste care avea o pelerină vișinie, brodată cu fir auriu, elegantă, care-i făcea o ținută maiestoasă. Deși nu-i vedeam nici un rid pe față, după privirea-i hotărâtă, autoritară, părea să aibă mai mult de 45
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
ține să nu cadă când urma să ridic broderia și am rămas țintuit pe loc: femeia care tocmai îmi vorbise era Maica Domnului. Același chip trist, aceiași ochi mari și negri, aceiași rochie albastră cu un pieptar alb și cu cusături fine, aceiași pelerină vișinie cu model auriu pe margini. A fost un moment de iluminare și mi-am adus aminte de vorbele prietenului meu care-mi spunea ” S-o chemi mereu pe Maica Domnului. Ai să vezi c-o să-ți
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
Văzând că îl admir, mi-l dăruise numaidecât: - Eu îmi fac când vreau altul, explicase. La noi, la Moldova, copiii se întrec să facă toiegele, ori fluiere, dacă găsesc lemn potrivit, și mai câte altele. Iar featilii se întrec în cusături ... Și de Paști, la încondeiat ouă. Klesch ieșise zgribulit din apa rece și se freca înnebunit pe picioare. - Uuuh, făcea el, parcă te frige apa asta. Uuuh!... Își îmbrăcase pantalonii peste picioarele încă ude și tot se mai văita de
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
în glasul ei de dropie a câmpului Olteniei și în duhul ce-i vibrează trupul, un arc vioriu care unește omul cu reveria. Înveșmântată în portul mirific popular, Elena-Daniela Cuculici poartă pe corp salbe de flori și armonii geometrice din cusături măiastre, cum își poartă catedrala vitraliile splendide pe sub ochii cerului! O țară fără fete frumoase ar fi o albie secată, dar fiecare palmă de țară românească este brăzdată de ape albastre. La nemărginita oglindă argintie de sus, săgeata arcului n-
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
Atletism (săritura în lungime), Sf. Gheorghe, 2002... alte cincizeci de premii naționale, interjudețene, județene... Nu încape nici o urmă de îndoială: Elena-Daniela Cuculici e un luptător în armură - armura ardoarei, pasiunii, seriozității, muncii trudnice, talentului...! Muzica, atletismul, dansul, karatele, înotul, teatrul, cusăturile și împletiturile, toate acestea întregesc gama aparent diversă de pasiuni și activități. În realitate, fiecare dintre aceste pasiuni nu e greșit a se spune că este privită și practicată de Elena-Daniela Cuculici ca formă de artă. Cele mai satisfăcătoare succese
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
TVR 2, 2007; -Mențiune, Festivalul Național „Rapsodia Românească”, Tv. Favorit, 2006; -Premiul „Radio Antena Satelor”, „Dan Moisescu”, Constanța, 2006; -locul I la Festivalul Național „Cântecele Oltului”, Călimănești, 2005; -locul I la Concursul județean de teatru, „Ucenicii Thaliei”; -locul I, la cusături, Festivalul Național „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, Sibiu, 2005; -Centrură Albă, Karate; -Diplomă de Excelență „Pridvorul Tinereții”, Crețeni, 2005... alte peste patruzeci de premii obținute la concursuri naționale, interjudețene, județene. Toate aceste realizări, până la vârsta de douăzeci și cinci de ani sunt pentru Elena-Daniela
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania, Japonia, China, Ierusalim. Ansamblul „Florile Bucovinei” al Casei de Cultură Rădăuți, înființat în 1980, este alcătuit din aproximativ 40 de membri de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
fond negru, șurț cu piană, cusut cu mâna pe pănură (postav mai gros), în partea de jos, cu bordură de flori în culori aprinse, în picioare opinci. Bărbații purtau: cioareci din postav alb, țesut în război, cămașă albă, cu șâre (cusături cu flori) la mâneci, cheptar din piele neagră, cu flori cusute, deschis pe-o parte, colop (pălărioară cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume noi, cele pentru femei fiind formate din: cămașă de culoare albă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
la mâneci, cheptar din piele neagră, cu flori cusute, deschis pe-o parte, colop (pălărioară cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume noi, cele pentru femei fiind formate din: cămașă de culoare albă, cu umăr (cusătură pe umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
flori cusute, deschis pe-o parte, colop (pălărioară cu boruri mici). În casa de la Ibănești pot fi admirate și costume noi, cele pentru femei fiind formate din: cămașă de culoare albă, cu umăr (cusătură pe umăr) cu șâre (șiruri de cusături) cu flori viu colorate, șurț cu piană (catrință), pe fond negru, pe șurțe sunt coșulețe cu flori și bordură. Astăzi mai sunt încă femei care țes la război, în case se mai păstrează laturile, ștergarele, icoanele, iar costumul popular se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
tei, paltin o diversitate de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
de obiecte utilitare: linguri, farfurii, sărărițe, fântâniță, greble, cozi de topor, blide, covată. Soția, Suciu Floarea, în vârstă de 66 de ani, mamă a 8 copii de la care are 15 nepoți, a moștenit din familie meșteșugul cusăturilor pe costume populare. Cusăturile sunt făcute cu bumbac negru pe panama. Costumul popular de femeie lucrat de dumneaei este alcătuit din cămașă cu cheiță (șiruri de flori printre care se află o împletitură de culoare neagră), cu obinzică (o bentiță la gât de unde pornesc
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
albă, cusută cu bumbac negru la mânecă, cu stani (o bucată de material care vine de jos și merge până pe spate, din ea fiind tăiată gura), pavă (bucata de pânză de sub braț), cline (clinuri), barburi (clinuri care se desprind de la cusătură de pe piept și dau lărgimea, curpen (încrețitura de la mânecă). Doamna Suciu Floarea compune poezii, cântări, pricesne și chiuituri. Una din poezii este dedicată soțului dumneaei și meșteșugului acestuia, cioplitul în lemn: „Cioplește, bade, cioplește,/ Cioplește cu securea/Până-i găta
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ceapță (suport de carton), cămașă țesută în război din bumbac sau din in, cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cusută cu șire ornamentate cu mărgele, în culori estompate, pieptar care pentru femeile mai în vârstă este din catifea neagră cu ornament mai strălucitor pe margine sau cusătură, pieptarul pentru fetele tinere se închide pe laterală, iar în față are cusătură un model floral sub formă de coroniță, cămașă albă, lungă peste care se află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
află poalele cu dantelă sau cu șipcă (cipcă), în față se purta șurțul cu piană, adică cusut cu mătase, iar în spate cătrința țesută în război, neagră, simplă, din lână. Alte costume au șurț din mătase cu două fețe, cu cusătură de mătase pe ea, cu franjuri și dantelă, iar bătrânele purtau și rochie de lână groasă, cu modele aplicate. Iarna se purtau pieptare de lână albă sau cu cusătură, iar cele pentru femei bătrâne erau de culoare neagră și mai
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]