805 matches
-
toate etapele pământești pentru a cunoaște ușurătatea treptelor Scării Raiului. A trecut prin multe școli lumești, românești și americane, lustruind cu vorba, gândul și simțirea urmele Sfinților Părinți, dar și a celor jerfiți pentru crezul lor. Iată pentru ce am cutezat să așez în aceste pagini modeste gânduri, drept ofrandă la căpătâiul sufletului plecat. DUMNEZEU SĂ-I DEA ODIHNĂ VEȘNICĂ! ------------------------------------------------------------------ [1] Bartolemeu Valeriu Anania, Psaltirea, Arhidiecezana Cluj, 1998, p. 5 [2] Mitropolitul Bartolomeu Anania, pe numele său de mirean, Valeriu Anania
I.P.S. BARTOLOMEU ANANIA, GRĂITOARE I-A FOST UMBLAREA de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346649_a_347978]
-
însăși, atunci este un apanaj al acesteia. Sunt alții care spun că fiara ar fi, cine credeți? Internetul. Această afirmație se bazează pe faptul că fiara ar fi de fapt ceva neînsuflețit aflat la dispoziția lui antihrist, cel care va cuteza și se va face pe sine dumnezeu (și nu Dumnezeu). Dar e doar o supoziție a unora...Eu cred că internetul e doar o unealtă pe care o poți întrebuința, bine sau rău, după cum crezi. Ceva adevăr poate fi totuși
APOCALIPSA SI RAMIFICATIILE EI. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345654_a_346983]
-
liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător faptul că fundamentele culturii românești, durate din
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
se închine idolilor: „poporul, spune Scriptura, s-a așezat să mănânce și să bea și s-a sculat să joace”. Dacă Moise n-ar fi fost înarmat cu postul, n-ar fi îndrăznit să se apropie, nici n-ar fi cutezat să intre în nor. Prin post am primit poruncile scrise, iar ,,postul naște pe profeți, întărește pe cei puternici; postul înțelepțește pe legiuitori; postul este bun talisman al sufletului, tovarăș credincios al trupului, armă pentru luptători, loc de exercițiu pentru
ÎNVĂŢĂTURA BISERICII NOASTRE DESPRE POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352070_a_353399]
-
să vă ascult. Interesantă povestirea dumneavoastră, ar fi un minunat subiect de roman însă lipsită de adevăr și, evident, de documente istorice care ... să fi atestat cele întâmplate. Bătrânul mă privi pe sub sprâncene, zâmbi, între ironie și plăcerea de a cuteza să nu cred cele spuse de el, zicându-mi: Câte nu se întâmplă pe pământul acesta fără să fie scrise undeva. Aveți timpul, ca până ajungeți la ușa casei dumneavoastră, să vă priviți umbra și să încercați să îi auziți
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
cuvinte încărcate de culori purtând amprenta copilariei și apoi, treptat, se transformă într-un fel de liant între memoria acelor ani petrecuți la Țigănești și viața mea de acum, care își urmează cursul la șapte mii de kilometri distanță. Am cutezat să sper că acum, și poate și în viitorul mai îndepărtat, aceste scrieri să fie de folos cuiva; dar în prezent, știu sigur, în primul rând îmi sunt mie atât de utile... Pentru că prin ele retrăiesc o lume care este
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
cuvinte încărcate de culori purtând amprenta copilăriei și apoi, treptat, se transformă într-un fel de liant între memoria acelor ani petrecuți la Țigănești și viața mea de acum, care își urmează cursul la șapte mii de kilometri distanță. Am cutezat să sper că acum, și poate și în viitorul mai îndepărtat, aceste scrieri să fie de folos cuiva; dar în prezent, știu sigur, în primul rând îmi sunt mie atât de utile... Pentru că prin ele retrăiesc o lume care este
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
care îi turnă apă pentru a se spăla și după ce se șterse cu un prosop tetrarhul ieși din camera în care dormise și merse spre camera Irodiadei unde aceasta dormea încă. Pe culoar îl întâmpină unul din oamenii săi care cuteză să-l oprească spunându-i: -Prea mărite tetrarh, am o veste pentru domnia voastră, spuse acesta înclinându-se într-o plecăciune adâncă. -N-am chef de ascultat vești acum, poate mai târziu. E ceva important? -Este vorba despre galileeanul Iisus, preamărite și
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
să-și vehiculeze isprava. * Orice modă are în avans un “trăsnit”. Dar nu orice “trăsnit” e avangardistul unei mode. * Vorbele mărunte au voce puternică, pe când vorbele mari abia se aud. * Dacă ai reușit să isprăvești ceva în șapte zile, nu cuteza să te crezi... Dumnezeu. * Un om singur nu poate croi un drum, dar o cărare, da. Foto: modernnotiom.com Referință Bibliografică: GÂNDURI DE NOAPTE... (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (VI) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul
GÂNDURI DE NOAPTE… (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (VI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370520_a_371849]
-
în singurătatea postului meu! Toate cuvintele îmi par nevrednice și nepotrivite ca să-ți descriu infinita candoare pe care am întâlnit-o și am simțit-o atunci când te-am descoperit. Toate iluziile mele din trecut s-au spulberat, n-aș mai cuteza nicicând să mai cred în ele. N-aș putea să-ți scriu mare lucru despre mine, despre viața mea și despre ai mei. Părinții mei sunt oameni simpli, cât se poate de simpli. Iar viața mea, de când mă știu, a
PUTEREA RAZEI ALBASTE (4C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369288_a_370617]
-
a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu
EUGEN DORCESCU- AVATARUL LUP de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369611_a_370940]
-
Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Cunună Mă ascund în marama albastră A serii de vară ce-ntunecă-ncet Mă deprind de ziua aceasta, Dar port raze de soare în piept. Cuteza-voi să cred că ziua de mâine, Se va arăta zâmbitoare din nou... Iubirea culege oftările mele Și le preface în curcubeu. Se sfârșește o zi din viață... Și totul e-n pace, har și lumină Dragostea, credința, speranța La
NETĂCERI ÎN CUNUNĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368147_a_369476]
-
Autorului Apărut în timpul când țara în nevoi, De nici un domnitor nu era destoi, Ba chiar supuneau la dese umilinți, De atâtea dări toți erau pre’uimiți... Era omul ce știa că pământu-i sfânt, Că e din urmașii celor din mormânt, Cuteza în a avea crezul cel mai tare, Că el să întocmească România Mare! Timpuri în care presiunea-i maximă, El afla cutezarea din înălțimea proximă, Căci țara era între tunete și fulgere În temeri și supuneri erau numai urlete.. Animat
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
de la CERN (care sunt și ei oameni, au familie, au niște poziții pe care vor să le păstreze...) să declare că rezultatele ar fi incerte. Probabil și represalii tacite vor urmă asupra fizicienilor (peste 170 din 13 țări!) care au cutezat să semneze valabilitatea unui experiment supraluminal într-o lucrare inclusă în arXiv.org... Pe 22 septembrie 2011, când CERN anunțase, prin Dr. Antonio Ereditato, că neutrinii zboară cu o viteză mai mare decât viteza luminii, a fost o explozie de
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
să se zvârcolească pe jos, făcându-se din ce în ce mai mică, până se transformă într-o musculiță care își luă zborul de-a lungul coridorului. Un răcnet cumplit sparse apoi liniștea care se lăsase de-a lungul coridoarelor și scărilor. - Cine a cutezat să intre în castelul meu? - Udor, îi șopti Sânziana lui Ionuț, ce ne facem? - Aripă Verde, unde ești, strigă flăcăul? Șoricelul chițăi lângă picioarele lui. Ionuț îl ridică și îi șopti ceva la ureche, după care îl lăsă să fugă
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
pe câmpulde luptă. Viteazul nu era singular, el se remarca dintr-un grup, mânuind cu pricepere armele din dotare și lupta pentru o cauză. Cavalerul era războinic, iubitor de Dumnezeu și manifesta respect vădit fațăde instituțiile bisericești, nu ar fi cutezat săfacăvreun rău copiilor, bătrânilor sau femeilor. Știa săfie galant și săiubeascăfemeia cu patimă. Avea milăde cei săraci și îi ajuta în diferite împrejurări. Cavalerii erau vitejii Occidentului și ai Imperiului Bizantin, atâta timp cât a durat acest imperiu. Vitejia a însumat toate
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
și-așa cam merge dezechilibrat, La câte kile are și-i c. pre’crăcănat.. Mai se laudă că cine-i el, de-ai apuca, De-ai îndrăzni de’iubită să te iei cumva, Ce dacă și alte țizbite..de-ai cuteza, Prin șuncile beroase te-ar ascundea.. La ce cu-ve de fapt în jur mai ar vrea, Să nu-și dezică jonglarea..din burta sa, Cică pre-ndragostită-n fluturii berari, Din ce iarna-și face mulți șunco-ițari.. Roșcofetul cu-atâtea toane de
RĂȚOIUL ”AVÂNTAT.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352639_a_353968]
-
abil și viclean politician, impunându-și oamenii în posturile cheie din administrație, din justiție, ori din forurile conducătoare din metropolă. Încet, încet, Seiano își consolidă puterea și în Senat, aducându-l prin diverși acoliți, la picioarele sale, iar dacă cineva cuteza să se împotrivească, acela era mai întâi amenințat iar dacă acesta nu se conforma era forțat să se sinucidă sau era asasinat. Iar ca totul să pară corect se intentau procese mincinoase, puse la cale de acoliții săi. Urmaseră cinci
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
cu încetul că există pe pământ și târâtoare... josnice animale fără coloană vertebrală încercând să se cațere atunci când scăpau de ciocul flămând sau de ochiul atent... Și am crezut o vreme că universul se mărginește doar la atât, dar am cutezat să ridic capul. Și atunci am realizat că există cer. Și mi-am deschis aripile!... A trebuit să învăț să zbor, dar văzduhul mi-a fost multă vreme potrivnic... Am realizat că cerul ascunde ulii... Și după multe prăbușiri mi-
PUIUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357824_a_359153]
-
dat seama că pot zbura lin... Iar dincolo de nori pot găsi ciocârlii. L-am întâlnit și pe Icar, un om ce și-a făurit aripi ca să scape din Labirint, dar zborul său i l-a frânt Helios. Ce soartă? A cutezat să zboare prea sus! Și atunci am realizat că amețeala văzduhului te poate ucide... Dar la un moment dat am fost întrebat: - Puiule, ce alegi să fii? Vultur sau ciocârlie? Am fost tentat să fiu vultur ca simt cum mi
PUIUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357824_a_359153]
-
gri, ca amintire a unei zile a sfârșitului. În cele aproape 50000 de picturi Pablo Picasso a dăruit universului artei culorilor materializate pe pânză un înțeles al existenței, o altfel de formă de reprezentare a obiectelor și a omului. A cutezat să exprime ceea ce simțea, manifestându-se extrovertit prin pictură, sculptură, poezie și teatru, scriind piesa superrealistă Dorința prinsă de coadă, în anul 1941. Artistul s-a dăruit artei pentru că arta i-a oferit eliberarea interiorului, a creat ca un înzestrat
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358841_a_360170]
-
a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea genunii, Noi, dublul nepătruns, întunecat, Lupul și eu
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
iel vo douță oi, c-o mai dat de pomeană. Noi nu șciu de-om fi dat noi atuncea, ca ierea Culiță cu iele-n Plai și murea una pistă altă, crecă o fi murit vo patruzăci și n-am cutezat a le da betege. Ieșeam la Culiță cu mâncare, tatuțu ierea beteag, si Culiță numa plângea. Da lu tatuțu nu i-am dzâs nimica, să nu să betege mai tare. Acu, io de Niculaie nu știu ce să dzâc, da can o
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
zece se frământau, galbeni și rușinați. Plutonierul se apropie de cel dintâi.Tinea cravasa pe care i-o dăduse locotenentul, care, cu mâinile în solduri, privea spre osândiți. Plutonierul îl îndemna: ---Lasă pantalonii jos!Apleaca-te pe scaun! ---Dom-le locotenent, cuteza omul, vă rog să ne iertați!...Dar asta nu se poate. ---Suntem și noi ofițeri în rezervă! adaugă un altul din cei zece. ---Cum îți permiți? Cum vă permiteți? strigă locotenentul, furios .Ce ofițeri ? Care ofițeri? Toți---jidani! Atât! Nimic mai
O SCENĂ LA ZĂPADĂ ( FRAGMENT DE ROMAN) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340126_a_341455]
-
cărui singură apărare sunt cuvintele, și cuvintele lui sunt totdeauna mai puternice decât povara mincinoasă și zdrobitoare a lumii, mai puternice decât toate instrumentele de tortură și roțile inventate de lași pentru a zdrobi miracolul personalității. Dacă un om ar cuteza vreodată să traducă tot ce zace în inima lui, să ne pună sub nas tot ce înseamnă experiența lui, adevărul lui adevărat, cred că lumea s-ar face bucăți și niciun zeu, niciun accident, nicio voință n-ar mai putea
Henry Miller: Tropicul Cancerului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339276_a_340605]