821 matches
-
nu ieși din casă, purtând căldări, căni și cești cu apă. „Am Încercat să mergem la gară șdarț am fost Împiedicați de fostul primar Totoescu XE "Totoescu" și de Învățătorul Atudorei XE "Atudorei" ”241, a scris unul dintre evreii care cutezaseră să vină la gară. Dintre cei care nu au Îndrăznit să iasă din casă, și aceștia au fost majoritatea, unii au plătit bani unor cunoștințe români pentru ca să meargă și să dea apă evreilor din vagoane - dar În zadar 242. Evreii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
fost executați conform ordinelor superioare”17. A doua zi, Mateieș XE "Mateieș" a reamintit În mod explicit „ordinele superioare”: „Procedeul regimentului cu toate că a fost aplicat În conformitate cu ordinele superioare, totuși, după părerea mea a fost prea slab, fiindcă acești jidani au cutezat să tragă cu arma și să execute acte de sabotaj contra armatei române și de pe urma cărui fapt au murit mulți ostași care puteau fi salvați... Căpitanul Stihi XE "Stihi" a executat pe ticăloșii aceea, În conformitate cu ordinul meu și În conformitate cu ordinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
stă în față o peliculă subțire, subțire ca foița de țigară, prin care, dacă ar fi dorit ar fi putut să-și treacă mâna; ceva pe care, însă, în prețioasa lui credință filozofică și în prețioasa lui răbdare filozofică, nu cuteza să-l atingă încă. Acum însă, izbutea să vadă prin acest ceva ca printr-o substanță care putrezise, dezagregându-se în fibre zdrențuite. Și dincolo de acestea nu era decât haos, multitudinea necategorisită, confuzia definitivă a universului, în fața căreia metafizicianul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în așa ceva! George îi spusese odată: „Tu nu ești cu nimic mai rea decât celelalte femei, fetițo, numai că la tine se vede. Ești ca și mine. Noi suntem mai onești, suntem deschiși“. Dar nici asta nu era drept. „Nu cutezăm să ne apropiem de masa ta, preamilostive, care te-ai încrezut în virtutea noastră. Nu suntem vrednici să culegem nici firimiturile de sub masa ta...“ Continuitatea vrăjii mărețelor cuvinte era asigurată de glasul sonor, frumos, ușor psalmodiat al părintelui Bernard. Diane păstrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
luat jos tot mușchiul și cercurile alea galbene. Le-au curățat cu perii de sârmă electrice. Acum se vede structura pietrei dar, firește, toți lichenii colorați au dispărut. — Le-au curățat, le-au frecat cu niște porcării de perii, au cutezat să le atingă, pe acestea, lucrurile cele mai apropiate de divinitate din tot ce pot vedea vreodată cetățenii noștri vrednici de dispreț! Rozanov rămase locului, cu poalele pardesiu lui fluturând în vânt, cu gura deschisă și fața contractată de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Rozanov, după discuția lor, ajunsese la concluzia că preotul nu întrunește calitățile necesare pentru a-i fi partenerul dorit. Părintele Bernard se gândise să-i scrie lui Rozanov, dar cum acesta îi spusese să aștepte până va fi chemat, nu cutezase s-o facă. Alcătuise multe scrisori în minte, unele dintre ele polemice. Acum, văzându-l pe George înfrânt, evident respins, și intuind apelul care trebuie să fi fost adresat unei personalități atât de ambigue, părintele Bernard se simți și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
celelalte încăperi. Ruby nu era nici în bucătărie și nici în camera ei. Alex se duse la ușa din spate, larg deschisă, și se uită în grădină. La oarecare depărtare, văzu lumini și siluete mișcându-se și auzi glasuri. Nu cuteză să o mai strige pe Ruby. Coborî pe aleea pavată din spatele casei. Apoi își înghiți răsuflarea și fu pe punctul de a țipa, văzând silueta unui bărbat chiar alături de ea. Alex! Era George. Oh, slavă Domnului! Ce-i porcăria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prânzind doar cu un sendviș. După aceea își făcuse baia fierbinte în cada lui, și pe urmă, ca de obicei, trăsese un pui de somn. După ce s-a trezit, a lucrat până noaptea târziu. În tot acest timp, nimeni nu cutezase să se apropie de el. Marți dimineața, la sculare, găsi vârâte sub ușă un exemplar din Ennistone Gazette, ediția de luni, și unul din The Swimmer. George, închis în casa lui din Druidsdale și neavând habar de articolele apărute în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
hotărârii finale ar însemna doar un fel parțial de a expune problema. Motivațiile actelor fatale sunt extrem de complexe, pline de contradicții aparente și, de fapt, extrem de misterioase deși, din rațiuni legale, științifice și morale „trebuie să le teoretizăm“. Nu am cutezat niciodată să-i sugerez Stellei că poate șocul special al întoarcerii ei, asociată cu vechea gelozie legată de prețuirea lui Rozanov, ar fi putut avea un efect decisiv asupra soțului ei. Nu cred ca Stellei să-i fi încolțit vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
enervez ― zise el. Acest atac a avut loc în prima noapte și altele asemănătoare s-au produs împotriva tuturor taberelor organizate de soldații noștri. Efectul lor a fost devastator, căci nimeni nu și-ar fi imaginat că hoarde neînarmate ar cuteza să atace una dintre armatele cele mai echipate ale Galaxiei. Gosseyn abia dacă îl auzea. Total fascinat, urmărea desfășurarea bătăliei. Atacatorii se numărau acum cu miile. Morții lor formau stive, uneori de trei straturi, la poalele fiecărui arbore. Dar ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
bolșevizarea Europei cu concursul lui Bela Kun; apoi încercarea de a reîntrona dinastia Habsburgilor făcută după o primă propunere de uniune personală. [...] Iată acum din nou vântură ideea uniunii personale. E singurul mijloc ce a rămas Ungariei de a mai cuteza să atenteze la ținuturile din Ardeal, eliberate de sub urgia maghiară“117. Redeschiderea în 1926 a dosarului privitor la federația româno-maghiară a avut o continuare furtunoasă în Adunarea Națională maghiară. La 4 noiembrie, un deputat din opoziție, V. Nagy, fost ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cât și Poezia se contopesc în imaginea Animei 273, am putea conchide că tanatofilia sa este, în fond, asumarea Erosului tragic, iubire fatală întru creație. Tragicul este dublat de faptul că, înainte de moarte, poetul cunoște "sminteala" specifică geniilor care au cutezat "saltul" de la inițiere la ceea ce nu poate fi în veci cunoscut: ființa (Sein), cu toate misterele sale imposibil de descifrat de către savanți, dar intuită numai de poeți. S. Paleologu-Matta amintește un eseu al lui N. Steinhardt și, dizolvându-l în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
doar de doi tineri copii de casă, Ștefan-Vodă urca prin munții Bucovinei, în vara aceea fierbinte din 1476. Galopaseră vreo două ceasuri. Șiacum mergeau la pas, să mai răsufle caii. Ștefan sta în șa îngândurat, trist și tăcut. Slujitorii nu cutezau nici ei să deschidă vorba. --Acolo sus, e o chilie, nu? a întrebat deodată Ștefan, arătând cu o fluturare din cap, în sus spre o stâncă, unde mână de om săpase o ușă și o ferestruică abia de-o șchioapă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
până ce-i trece peste Dunăre. Și așa, și de data asta, tot Ștefan iese învingător. VLAD VODĂ Prin pedepse aspre, ca tragerea în țeapă, Vlad Vodă Țepeș a îngrozit foarte tare pe cei necinstiți și pe hoți. Nimeni nu mai cuteza să și însușească un lucru ce nu-i aparținea. Vodă a vrut să vadă dacă necinstea și hoția au dispărut din țară. A pus la o fântână cu apă bună, la o răscruce de drumuri, o cupă de aur mare
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la ioc. Singura strajă care o păzește este cinstea fiecăruia». În adevăr, cât a domnit Vlad-Vodă, mii de drumeți au admirat acea cupă de preț, au băut apă cu ea și au așezat-o frumos, la loc. Nimeni n-a cutezat s-o fure. Cinstea domnea în toată țara. Într-o dimineață însă o femeie a descoperit că prețioasa cupă de aur nu se mai afla la fântână: o furase un răufăcător. Cu mare durere, femeia a zis: «Să știți că
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
alături de cei șase țărani, și o fetișcană, pusă și ea cu gâtul în jug. Toți tușeau și urlau de usturimea fumului. Ce-au făcut, jupâne, de i-ai osândit cu atâta făr' de milă? a întrebat căpitanul de panduri. Au cutezat a se gândi la răscoală! Zic că-l așteaptă pe acel lotru, Tudor din Vladimiri, să mi ia moșia și conacul. Căpitanul s-a uitat, cu luare aminte, la cei șapte osândiți. Fata aproape leșinase. Părul îi atârna despletit. Obrajii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
trezesc la viață și se frământă încoace și încolo, mai vesele ca oricând, răsfrângâdu-se în geamurile multicolore, prin care, de pe trepieduri razele pătrund șuvoi. Dar în camera mea cea mai de la apus dintre toate cele șapte, nici o mască nu mai cuteza acum să intre; întunericul nopții se întețește mereu și prin ferestrele de culoarea sângelui o lumină de un roșu-aprins plutește în încăpere; și negrul îndoliatelor draperii te înspăimântă, iar cel care se încumentă să pună piciorul pe cernitul covor e
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu un număr infinit de dimensiuni este numit de noi istorie. Dat fiind caracterul lui dimensional infinit, putem noi oare spera să-l Înțelegem vreodată? N-ar fi poate mai Înțelept să revenim la simple „morfologii” de obiecte ideale, În loc să cutezăm a le examina tulburător de complexele tipare de interacțiune? În stadiul actual, este poate greu de trecut dincolo de morfologia sistemelor. Și totuși, se cuvine să subliniem insistent că ținta noastră e „morfodinamica”, studiul evenimentelor Într-un continuum spațio-temporal. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
omenesc cu el În ceruri.) Că era imposibil unui trup făcut din materie să urce la ceruri și, cu atît mai mult, să treacă de sfera sublunară constituia una dintre tezele ferme ale științei aristotelice și stoice. Gnosticii n-au cutezat s-o contrazică, iar creștinii, cînd au făcut-o, s-ar părea că n-au avut prea mult de cîștigat de pe urma atitudinii lor. Dată fiind imposibilitatea de ordin filozofic sau științific ca trupurile să ajungă dinaintea lui Dumnezeu, precum și separabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Paragraful final denunță cu umor alte două puncte vulnerabile ale exprimării adverse, sfârșind calamburistic: "(...) în sacsie, domnul Motru vrea să fie regional și oltenesc, iar în "două vorbe, care prin ele însăși" preferă gramatica domnilor Schluder și Berger; și nu cutezăm să-i facem nicio... imputoare". Am greși dacă am plasa calamburul arghezian sub semnul facilității; el este un spirit. Bergson definește spiritul astfel: "o anumită dispoziție de a schița scene de comedie, dar a le schița atât de discret, atât
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ereditar scoțian este contra-exemplul. Milord răspunde scurt la complimentele cu care Rousseau îl abordează, "vorbind de altceva, ca și cum m-aș fi aflat acolo de opt zile. Nu ne spuse nici măcar să ne așezăm" "[...] simțindu-mă de la început în largul meu, cutezai să împart sofaua cu el și mă așezai alături de dânsul. După tonul familiar pe care îl luă numaidecât, am înțeles că această îndrăzneală îi făcea plăcere și că-și spunea în sinea lui: Ăsta nu este din Neufchâtel"283. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mea!"), Istoria și Limba, dar care, în același timp, e un mit al jertfei eterne. O remarcabilă Mică baladă introduce, așadar, într-un sublim universalizat: Pe mine mă iubeau toate femeile. Mă simțeam puternic și sigur. Ca Meșterul Manole am cutezat să ridic o construcție care să dăinuie veșnic. Am început lucrul. și le-am chemat la mine pe toate: pe Maria, pe Ana, pe Alexandra, pe Ioana... Care va ajunge mai întâi pe-aceea-n pereți o voi zidi. Dar din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Dumuzi cînd s-a îmbrăcat în haine alese, în așteptarea Inannei, ceea ce i-a fost fatal. Și tot o experiență tristă a cunoscut Enkidu în călătoria, la fel de periculoasă, spre „țara depărtată”. Împotriva sfaturilor ce i s-au dat, eroul a cutezat să se îmbrace în haine fastuoase și să ia cu sine arme grele, trezind mînia zeilor infernali care iubesc tăcerea și sobrietatea. Se deduce că portul hainelor, al podoabelor și al armelor cunoaște o secretă reglementare ritualică. Nu are șanse
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și băutori, pe o scară a timpu lui ce c oboară până la Grigore Ureche. Fiindcă, vedeți dumneavoastră, Cotnariul nu-i numai rodul unei Podgorii, ci o anume stare, poți să-l contești, dar n-ai voie să-l ignori, poți cuteza să-l analizezi chimic dar nu-i cu putință să faci abstracție de componenta psihică a formulei. Cine bea Cotnari se instalează într-o descendență ilustră, devine comesean cu Ștefa n cel Ma re și are acces la starea de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
restul omenirii, pe măsură ce au crezut, dragă doamne! că se civilizează s-au păcătoșit înlocuindu-și mâncărurile lor cinstite, cu un fel de bucătărie diplomatică, anonimă și fără patrie, de care ți i jale, când nu ți -i greață. - Și noi? cuteză să întrebe Emil Ciugolea, cuprins de un lăudabil sentiment patriotic. Noi suntem va să zică niște Melchisedeci, care n am ajuns nici la călcâiul franțu jilor? - Pardon! Noi suntem un popor de mare viitor, grăi cu aprinsă convingere Ionel Florinel, desmierdându-și paharul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]