218 matches
-
tehnologic cu cel religios și care fundamentează, în maniera sensibilității romantice a percepției imaginației creatoare de lumi, o futurologie a eternității, a omnipotenței și a nemuririi. Acest tip de ideologie tehnoreligioasă, născută din imaginația scriitorilor cyberpunk și extinsă propagandistic în legătură cu cyberspațiul prin intermediul Internetului, constituie un hibrid teoretic ciudat și monstruos, posibil de încadrat sub emblema cybervizionarismului. Având în vedere problematica eliberării sau a transcenderii condiției umane limitate și efemere, realitatea virtuală a cyberspațiului a devenit toposul tehnoideologic prin care se propulsează
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
din imaginația scriitorilor cyberpunk și extinsă propagandistic în legătură cu cyberspațiul prin intermediul Internetului, constituie un hibrid teoretic ciudat și monstruos, posibil de încadrat sub emblema cybervizionarismului. Având în vedere problematica eliberării sau a transcenderii condiției umane limitate și efemere, realitatea virtuală a cyberspațiului a devenit toposul tehnoideologic prin care se propulsează perspectiva utopică a paradisului religios (vezi Wertheim, 1999, pentru o analiză critică a perspectivelor cvasireligioase asupra cyberspațiuluiă. Dacă pentru Bukatman, cyberspațiul este un tărâm al spiritului eliberat de trup, pentru Moravec sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau a transcenderii condiției umane limitate și efemere, realitatea virtuală a cyberspațiului a devenit toposul tehnoideologic prin care se propulsează perspectiva utopică a paradisului religios (vezi Wertheim, 1999, pentru o analiză critică a perspectivelor cvasireligioase asupra cyberspațiuluiă. Dacă pentru Bukatman, cyberspațiul este un tărâm al spiritului eliberat de trup, pentru Moravec sau Bostrom, imortalitatea și resurecția își găsesc terenul de manifestare în spațiul virtual proiectat ca un eden tehnologic. Aceste versiuni tehnologice stranii ale Noului Ierusalim sunt elitiste, atribuind accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
eden tehnologic. Aceste versiuni tehnologice stranii ale Noului Ierusalim sunt elitiste, atribuind accesul la teritoriul sacru unei elite instruite în tainele tehnologiei digitale. Vizionarismul cibernetic poate fi criticat având în vedere mai multe considerente. În primul rând, arhetipul digital al cyberspațiului nu este decât o fantezie matematică pitagoreică: un spațiu numeric ideal al lumii prin care se propune o întoarcere la dualismul devalorizării materiei și al slăvirii spiritului, la stigmatizarea corporalității înspre triumful spiritualității. În al doilea rând, religiozitatea cibernetică este
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
materiei și al slăvirii spiritului, la stigmatizarea corporalității înspre triumful spiritualității. În al doilea rând, religiozitatea cibernetică este lipsită de moralitate întrucât se ghidează după principiul libertarian extrem care propune abandonarea responsabilității în lumea real-socială și care afirmă că în cyberspațiul mintal guvernează libertatea omnipotentă și nesancționată, neîngrădită de nici o lege și de nici o normă. Spiritualitatea transumanistă pare o încercare tehnomistică de realizare a țelurilor religioase, în timp ce corifeii mișcării se declară atei și agnostici: credința lor se îndreaptă nu înspre existența
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
subiectul virtual este conectat lumii fie prin protezarea, fie prin interfațarea organicului, fie prin transgeneză. Astfel, este imersat în lumea virtuală ca o unitate minte-trup întrucât percepția și conștiința sa sunt încarnate, în același timp în care sunt tehnologizate. În cyberspațiu sau în realitatea virtuală, subiectul postuman se mișcă și se orientează, simte și percepe corporal, astfel încât putem concluziona că acest subiect virtual este raportarea corpului protezat, avatarizat sau modificat genetic la spațiul virtual până la realizarea simbiozei dintre organic și tehnologic
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de fiecare dată în legătură cu atitudinea urbanistului francez, că această gândire nu vede decât latura dezastruoasă posibilă în contextul noilor tehnologii, precum Slavoj Zizek (vezi interviul în Gutmair și Fluor, 1998Ă, de pildă, nu întrevede decât isteria din versiunile „paranoice” ale cyberspațiului. Pentru Virilio, umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge la perspectiva virtualizării globale a „bombei informatice
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deopotrivă manifestarea locală, identitară, etnică, comunitară, cât și cea globală, a alterității sau a străinului, a celuilalt în oricare dintre ipostazieri: individ, etnie, rasă, specie, mașină. Marcând o asamblare de tipul conectivității rizomatice deleuzo-guattariene, identitatea virtual-nomadă a postumanului traversează informațiile cyberspațiului și intersectează fluxurile digital-corporale în dubla mișcare a unui teritoriu subiectiv: deteritorializare și reteritorializare a identității. Intensificarea proceselor de conectare, de întrerupere și de reconectare este marca identității poziționate permanent la o interfață sau într-o rețea, ca multiplicitate a
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
patriarhal, militar și global. Cyberfeminismul se identifică, pe de o parte, cu analiza practicilor (existențiale și culturaleă tehnologice în care sunt angajate femeile; pe de altă parte, cu revolta sexuală utopică prin care se speră integrarea specifică a femeilor în cyberspațiu, precum în cazul grupului australian de artă VNS Matrix (Josephine Starrs, Francesca da Rimini, Julianne Pierceă. După cum se poate observa, orientările cyberfeministe sunt diverse în funcție de circumstanța urmărită și de perspectiva abordată și încearcă să scoată la lumină fie perpetuarea genului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
feminismului digital critică „visul masculin” al destrupării întâlnit în cultura cyberpunk, în cercetările roboticii sau ale inteligenței artificiale, propunând în schimb evaluarea întrupării feminine la interfața monitorului și transformarea elementului personal în politic (celebra teză the personal is politicală. Metafizica cyberspațiului, așa cum este aceasta conturată de pildă de către Michael Heim, este criticată ca discurs al eliberării evazioniste a identității în virtualitate, în timp ce alternativa propusă este negocierea relațiilor de putere. 4.4. Internetul și împuternicirea femeilortc "4.4. Internetul și împuternicirea femeilor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
împuternicirea femeilor" Direcțiile cyberfeminismului se îndreaptă și spre evidențierea modului în care femeile sunt împuternicite în suportul Internetului în viața de zi cu zi (vezi de pildă Wendy Harcourt, 2000, sau Gillian Youngs, 2001Ă. Dacă unele cyberfeministe consideră că în cyberspațiu se manifestă nu doar viziunea binară de tip gender, ci și ostilitatea față de femei, excluderea sau dominarea, altele promovează mediul noilor tehnologii comunicaționale drept „un nou spațiu pentru femei”. În timp ce pentru cele dintâi, divergențele de gen sunt propagate în cyberspațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cyberspațiu se manifestă nu doar viziunea binară de tip gender, ci și ostilitatea față de femei, excluderea sau dominarea, altele promovează mediul noilor tehnologii comunicaționale drept „un nou spațiu pentru femei”. În timp ce pentru cele dintâi, divergențele de gen sunt propagate în cyberspațiu, un mediu de tip hipergender prin exagerarea feminității și a masculinității, pentru cele din urmă aceste problematici gender nu mai operează în spațiul virtual. Mai mult, dacă primele sunt, precum hackerii, „dușmanul din interior” (the enemy withină, propunând imaginea cyborgului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
schimbare a identității după bunul plac (inclusiv în comunitățile feministe onlineă. Astfel de perspective iau în considerare felurile în care femeile se angajează în mod practic în activități online, sunt solidare și active, mai degrabă decât să fie excluse din cyberspațiu. De asemenea, vor să demonteze miturile conform cărora femeile sunt, în contextul Internetului, simple obiecte ale pornografiei și ale dorinței masculine sau obiecte de consum în condițiile în care doar bărbaților (în special albi, educați și înstărițiă li se permite
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a eticii computerului (vezi spre exemplu Adam, 2001Ă și a dominației masculine. Această versiune distopică a feminismului digital nu este privată de critică, precum versiunea utopică. Astfel, apare a fi contraproductivă pentru feminism în condițiile în care, pericolele întâlnite în cyberspațiu pot determina femeile să stea departe de acest mediu, iar femeia nu este considerată decât o victimă pasivă (vezi de pildă Scoot, Semmens și Wilbughby, 2001Ă. Punctele sensibile și barierele socotite a împiedica prezența femeii în spațiul virtual sunt absența
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
educatăă întâlnește o contrapoziție a redefinirilor multiple, active și subversive. Fie că este vorba de lucrările de artă pe computer transformate în instrumente de exprimare a alterității postcoloniale (vezi Grossberger-Morales, 2000Ă, fie de acțiunile concrete de a evidenția faptul că cyberspațiul nu este doar supus divergențelor de gender și ostil intervenției femeii, ci și disonanțelor de rasă, cyberfeminismul postcolonial ilustrează varietatea tiparelor reprezentaționale și a strategiilor locale ale femeilor (mai degrabă decât cele ale Femeii, „eternul feminin”Ă. Internetul devine, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a puterii prin definirea cyborgului drept interfața autonomiei cu automaticul. Totuși, în ciuda vocilor care afirmă dispariția asimetriilor de gender în spațiul virtual, polaritățile de gen se pot întâlni la interfața numerică. În același timp în care se poate afirma că cyberspațiul este unul masculin prin design, prin orientare tehnoștiințifică și prin utilizare, se poate replica că același tip spațial este feminin prin rețeaua-pântec, prin pluralitatea locațiilor și prin indeterminarea granițelor. În același timp în care se critică originea american-imperialistă a Internetului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
posibilitatea utilizării ca probă în justiție a unor informații obținute prin prelucrarea automată a datelor sau a suporturilor de memorare. Lucrurile stau cu totul altfel la începutul mileniului III, mai ales ca urmare a dezvoltării, începând cu anii ’90, a cyberspațiului, a Internetului, intranetului și extranetului, precum și a noilor modele de afaceri prin comerț electronic și mobil, respectiv afaceri electronice și mobile. În continuare, vom încerca să surprindem principalele aspecte din cadrul juridic al diferitelor țări referitoare la protecția datelor, accesul la
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
putem prevedea tot. B.C. Nu ar trebui luate cîteva măsuri de precauție, cum se face în cazul manipulărilor genetice, spre exemplu? J. de R. Prevenirea nu înseamnă privare. Există o tendință de a da înapoi în fața pericolului. Unele articolele despre cyberspațiu îl prezintă ca pe ceva abominabil, dar cei care scriu aceste articole nu sînt tehnicieni și nu știu bine despre ce vorbesc. Adoptă atitudinea celor care nu cunosc tehnica: "Atenție, e periculos, să nu ajungem pînă acolo". Eu nu am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]