467 matches
-
obiecte nu-și mai găseau locul. Și de aceea, rostul acestor lucruri strânse cu migală de-a lungul timpului a căpătat o altă valoare: aceea de a conserva urme ale unei civilizații în perpetuă schimbare spre a face dovada străvechimii dăinuirii bucovinenilor în acest spațiu românesc. Nu intenționa să adune mult, fără noimă, ci să crească numărul acestor obiecte, în măsura în care, cu ajutorul lor, putea să aducă dovezi de adevărată artă bucovineană, autentică și relevantă. Aceasta era dorința sa intimă. În acest sens
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale și aceea a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude din ce în ce mai mult și
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
o actualitate dureroasă, așa încât ea poate fi considerată o strădanie arheologică și istorică reușită a etnicului românesc. Problema și ideea de identitate este abordată în mod analitic, din mai multe puncte de vedere, insistând asupra tensiunii: mutilare, deteriorare, degradare versus dăinuire și eternizare ori permanentizare, apoi exterminare și excludere versus tăria și icluziunea credinței creștine. Națiunea și neamul ori poporul în cuprinsul acestui discurs sun tuna și împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi, cum sugerează
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
21 iulie 1968 la Galați, soprană TEODORAȘCU CIPRIAN, n. 5 octombrie 1976 la Galați, dirijor VELICU MIOARA, n. 19 noiembrie 1944 la Ireasa, com. Gohor, solistă de muzică populară VLAICU OCTAVIAN, n. 1 decembrie 1968 la Galați, bas NUME DE DĂINUIRE "Evreii din Galați - sute de mari valori" nu este o exagerare. Regretăm faptul că spațiul nu ne permite - nici de această dată - să acordăm fiecărei personalități o mică tabletă. Amintim doar câteva nume care au contribuit la crearea prestigiului comunității
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
unor magistrale conferințe, prelegeri, dizertații, intervenții în principalele centre universitare din Europa și America, sau în cadrul unor reuniuni științifice, precum și prin difuzarea unor lucrări proprii, de înalt nivel teoretic, privind geneza daco-romană a poporului nostru, latinitatea limbii și a culturii, dăinuirea sa permanentă în spațiul vechii Dacii, necesitatea obiectivă și legitimitatea împlinirii idealurilor de eliberare, unitate și independență națională. În mod deosebit, istoricul de talie universală, un veritabil homo universalis a fost preocupat de cauza milioanelor de români care trăiau în afara
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
-i frumoase, dulci, croită,I-alintă păru-i lung și mătăsos, vrăjită,I-atinge buzele-i fierbinți, topită...Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită,Pe nesimțite-i prinde talia ... VIII. DĂINUIRE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august 2016. DĂINUIRE... Mai e nevoie uneori să te ascunzi În picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
atinge buzele-i fierbinți, topită...Cu șoapte tainice, de ne-nțeles, e ispitită, În pași de dans, lin, să plutească fericită,Pe nesimțite-i prinde talia ... VIII. DĂINUIRE..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 2045 din 06 august 2016. DĂINUIRE... Mai e nevoie uneori să te ascunzi În picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopești Cu limpezimile oglinzilor cerești... Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fii Pe creanga toamnei bântuită de stihii
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
stânci Și-n marea vieții aspre cu-avânt să te arunci... Și-arzând ca flacăra, să te prefaci în scrum, Să te înalți spre ceruri, agale, ca un fum... Iar dac-ai învățat în toate să trăiești, ... Citește mai mult DĂINUIRE...Mai e nevoie uneori să te ascunziîn picurii mărunți de ploaie și rotunzi... Va trebui, cândva, să te mai contopeștiCu limpezimile oglinzilor cerești...Mai poți, vremelnic, frunză-n vânt hai-hui să fiiPe creanga toamnei bântuită de stihii...E necesar, în
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
membru de partid. Eu pot doar construi un regim de demnitate națională, care să salveze Neamul Românesc. Pentru aceasta este nevoie de credință, disciplină și cuvinte puține. Dar, mai presus de orice, să avem un ideal comun, să credem în dăinuirea poporului român, care este mai mult decât un popor, este creatorul unei civilizații. După un sfert de veac, însă, de tranziție confuză și dureroasă, nu avem un proiect de țară. Conducătorii pe care ni i-am ales ne-au amăgit
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
mai sus pe faleze,/ De unde nu pot să mai plec niciodată. ( Minune). Iată mărturisirea poetului care ar dori să rămână subjugat de acest neprețuit sentiment,dar nu „constrâns”--- iubirea reușind ( mereu) să înalțe sufletul pe culmile înalte ale împlinirii și dăinuirii, într-un spațiu paradisiac. Așa cum nu te poți încrede în liniștea mării, oricând putându-se isca o furtună, o tulburare adâncă...tot așa nu poți fi stăpânul unui sentiment - și-n astfel de momente nu-ți rămâne decât să „culegi
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
scrie despre natură, pastelurile sale sunt picturi cu tonuri abia simțite, întrepătrunse, dar și cu tușe groase, accentuate, care scot în evidență, prin meșteșugite cuvinte, atâtea noi înțelesuri, atâtea stări sufletești care se contopesc cu tabloul dându-i valoare, aură, dăinuire, substanță. Aici, în aceste poezii întrezărim sufletul poetului cel cuprins de tristețe, nostalgie, durere, compasiune, dar și de speranță, bucurie de copil nedisimulată, pură venită din adâncul sufletului său, și revărsată în sufletul nostru cu dărnicie. Aceste poezii, alături de cele
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
să se fi efectuat pe deplin pe cale oficială, se și vorbește deja de-o nouă combinație, în care d. Rosetti ar lua portofoliul Ministeriului de Interne. Noua administrație se poate deci considera ca una ce nu va avea decât o dăinuire scurtă și care va dispărea în ziua în care vor fi izbutit negociațiile ce le urmărește d. Brătianu cu unele grupuri parlamentare. [ 30 iulie 1880] ["DACA ÎN TIMPUL GUVERNULUI CONSERVATORILOR... "] Daca în timpul guvernului conservatorilor s-ar fi întîmplat a zecea parte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăr național în împlinirea misiunei lui patriotice. Iată cum înțelegea Thiers să aclimatizeze Republica într-un pământ în care ea nu putuse prinde rădăcină. Când vorbea de-o republică liberală conservatoare, deschisă tuturor, înțelegea adevăratele condiții de putere și de dăinuire ale Republicei a treia. Dac-ar fi păstrat puterea și dac-ar mai fi trăit îndestul pentru a lăsa o tradiție puternică a acestei politici, am putea spera resignarea, daca nu abdicarea partidelor și în orice caz pacificarea țării. Această
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Și de ce nu sînt semne că nu am mai putea exista încă tot pe-atît! Nota dominantă: tinerețea! O generație atît de reușită biologic, chiar dacă se consuma în acel ceas al nopții într-un gest la urma urmei nesemnificativ din unghiul dăinuirii noastre, unul doar de veselă, de exhibiționistă paradă, nu are cum să rateze, în plan general, și reușita spiritual-morală. Ar fi de neiertat s-o rateze. Ei, aici e-aici. Ieșiți la terminarea victorioasă a meciului din cămine, din case
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în istorie lungă (și scurtă), avem un remediu miraculos: mintea cea de pe urmă. Singurul, pare-se, în stare a găsi modelul salvator. Alegerile de-acum? Doar un episod. Nu și soluția definitivă. Să nu facem din ele începutul sau sfîrșitul dăinuirii noastre, aici. Atenție! Mintea cea de pe urmă... Doi mari prieteni: Gauguin (1848-1903) și Van Gogh (1853-1890). Atît de prieteni încît, după una din certurile lor, neiertătoare, cel de-al doilea își taie urechea. Lăsînd, în schimb, istoriei artei, prin tragismul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fel și chip de scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea de la catedră.) Între două personaje... antagonice mi s-au consumat sublim primele ieșiri în larg: Catargi și Comarnescu. Embleme ale unei Românii dispărînd, dar care, minunat, prin ele, rezista totuși în dăinuire. Dacă primul, viță boierească, părea să nu știe ce-i gluma, zeflemeaua (de unde și nevoia compensatorie de a-l pune pe vecinul său de atelier, maestru și el, dar cîrcotaș la maximum, să bîrfească devastator), al doilea, Comarnescu, sub avalanșa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pură, în reveria unui altundeva și în fantezie grațioasă. Conștient de magia „împărecherilor de slove”, dar și de istoria depusă în ele, A. este recunoscător cuvintelor pentru „credință”, pentru puterea lor de evocare, pentru virtualitățile lor poetice, cauțiune a propriei dăinuiri (Imn). Motivul creației revine, când direct, confesiv, când aluziv ori încifrat în simbol (Darul valurilor, Visătorul, Metamorfoză). Comoara de sub Rin, din Visul unui Nibelung, constituie un simbol al operei dorite și visate, dobândită printr-un pact faustic, căci este „aurul
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
adăugat două capitole ce transgresează cronologic perioada abordată și cuprinde intervalul 1247-1359, de la Diploma ioaniților la întemeierea Moldovei. Intervalul temporal menționat este o continuare firească a problematicii primului mileniu al istoriei noastre, iar întemeierea statală marchează încununarea luptei îndelungate pentru dăinuire a românilor, în spațiul de la Dunăre, Carpați și Mare. Septembrie 2009-Decembrie 2012 IOAN POPOIU Câmpulung Moldovenesc "Istoria celor o mie de ani, cuprinși între 275, părăsirea Daciei, și 1247, Diploma Ioaniților, în care apar primele formațiuni politice românești sigure, istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spre nord. Intensa circulație monetară din Oltenia și sudul Banatului este asociată de prezența stăpânirii romano-bizantine, care a contribuit la consolidarea elementului romanic și la difuzarea monedei în ținuturile daco-romane. Aria de răspândire a monedei de argint și bronz arată dăinuirea masivă și activitatea economică a populației daco-romane, care a întreținut legături permanente cu lumea romano-bizantină. Frecvența monedei arată că autohtonii aveau o economie relativ dezvoltată, bazată pe sistemul monetar roman, necunoscut migratorilor.15 Centrul vieții economice și sociale îl constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
482-483. CAPITOLUL II CREȘTINISMUL ÎN NORDUL DUNĂRII (SECOLELE IV-X) Introducere Mutație profundă cultural-religioasă de o importanță fundamentală în istoria noastră, creștinismul din nordul Dunării se încadrează într-un fenomen cultural istoric de dimensiune universală și reprezintă o mărturie solidă a dăinuirii masive în Dacia postromană, după 275. Primul învățat român care a abordat integral studiul creștinismului daco-roman într-o lucrare temeinică a fost Vasile Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman (1911). Examinând critic informațiile deținute, el a ajuns la concluzii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creștinare aproape totală".52 Eliade adaugă că destinul lui Zalmoxis este paradoxal: dispărut la daco-romani, a supraviețuit departe de patria sa, în tradițiile goților și în erudiția istoriografică, foarte mitologizată, a Occidentului. La rândul său, după ce precizează că lipsesc mărturiile dăinuirii lui Zalmoxis, după 275, Panaitescu arată că poporul de la Dunăre și Carpați împărtășea încă din preistorie credințe proprii, ca toate popoarele europene înainte de creștinism istoricul vrea să sugereze că mulțimile din Dacia nu împărtășeau învățătura lui Zalmoxe. Aceste credințe nu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de altădată ale vechii provincii, în lumea dacilor liberi. Istoricul D. Protase spune: "Creștinismul (ca formă universală) și romanizarea (ca mutație etno-culturală) pe pământul Daciei au mers mână în mână și s-au completat reciproc, reprezentând pilonii de rezistență și dăinuire ai întregii romanități nord-dunărene în fața pericolului triburilor migratoare. Prin creștinismul răspândit în limba latină s-a constituit și consolidat populația romanică nord-danubiană, singura creștină în afara Imperiului, la Dunărea de Jos și mijlocie, populație care va deveni cu timpul poporul român
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
animalelor era a doua ramură agricolă importantă. Îndeletnicirile agricole (cultivarea pământului și creșterea animalelor), terminologia lor provine din fondul vechi al limbii latine: arare (a ara ), aratura (arătură), seminare (a semăna), sicilire (a secera), colligere (a culege), machinare (a măcina). Dăinuirea timp de secole a acestei terminologii agricole este mărturia vie a originii latine și a statorniciei neamului românesc. 5 O altă ocupație importantă era mineritul. Pe teritoriul românesc au fost valorificate resursele miniere-pământul era bogat în rezerve de minereuri metalice
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Serbia, nici în Bulgaria, nici în Macedonia sau în Pind". Apoi exclamă exasperat: "Ei n-au căzut totuși din cer și n-au venit nici din fundul iadului! Această unanimitate împotriva românilor incită, prin urmare, la adoptarea tezei cu privire la dăinuirea daco-romanilor la nordul Dunării. Nici o mărturie sigură nu este în mod necesar și peremptorie. Afirmația că întreaga populație din Dacia nord-dunăreană ar fi fost adusă în sudul fluviului este la fel de neadevărată." A priori, spune Lot, este mult mai probabil ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vrâncean, dobrogean), -nic (obraznic, praznic, ibovnic, amarnic, îndoielnic, comic), -niță (botniță, clopotniță, melniță, vârtelniță), -iște (siliște, porumbiște, grădiște, pajiște), -eț (călăreț, cântăreț, drumeț), -iță (suliță, undiță, mlădiță, mioriță), -av (mârșav, trândav, scârnav), -iv (uscățiv, milostiv, guraliv), -uire (mânuire, făptuire, uluire, dăinuire, prețuire).61 Dicționarul filologului A. Cihac (1879), ce cuprindea 5765 de cuvinte, relevă că două cincimi din ele sunt slave și doar o cincime sunt latine, dar acestea sunt doar o mică fracțiune, căci lexicul românesc însumează, după dicționarul Candrea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]