388 matches
-
special pentru a favoriza anumite operații de tăbăcire (tăbăcire în vârtej, tăbăcirea cu grăsimi etc.). 4) Mașinile de pus la vânt sau de întindere, pentru deschiderea porilor pieilor tăbăcite, pentru întinderea acestora și pentru eliminarea defectelor de suprafață, mașinile de dăltuit, utilizate pentru egalizarea pieilor prin rabotarea părții dinspre carne, mașinile de înmuiere și mașinile de ștoluire care înmoaie și fac flexibile pieile prin acțiunea cilindrilor de pluta sau de cauciuc. 5) Mașinile de luare în răspăr (sau margarete mecanice) care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
momente sau evenimente istorice și culturale, precum și cunoașterea problemelor care frământau lumea la vremea respectivă. În cadrul acestor conferințe autorul a descoperit un oarecare teren prielnic și fertil în care se simțea bine, în sensul că putea să cioplească și să dăltuiască câte ceva la personalitatea lui și mai putea să împărtășească semenilor din căutările sale febrile... Cu alte cuvinte, indiferent de temele și subiectele dezbătute în cadrul acestor conferințe, ele au fost, au rămas și rămân un mijloc de informare și formare, un
PREOT IOAN MORGOVAN „CUVINTE PENTRU ÎNTĂRIREA ÎN DREAPTA CREDINŢĂ”, EDITURA BUNA VESTIRE, BEIUŞ, 2014, 475 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1425280572.html [Corola-blog/BlogPost/357697_a_359026]
-
lăsat repede atunci când a venit vorba de măritiș. Marea ei dragoste a fost Constantin Brâncuși. Ea avea în jur de 25 de ani, iar el 62 de ani. „Când te ascult cum le zici, Mărie, aș fi în stare să dăltuiesc pentru fiecare cântec de-al nostru câte o Pasare Măiastra!", (fragment din „Brâncuși - Amintiri și exegeze" carte scrisă de Petre Pandrea). Peste un milion de români la funeraliile Mariei Tănase Maria Tănase se stinge din viață la 22 iunie 1963
Maria Tănase și Ileana Sărăroiu, destine tragice ale culturii românești-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104668_a_105960]
-
Mașini de rabotat, de canelat etc. 5) Șurubelnițe, mașini de pus buloane și mașini de scos buloane. 6) Mașini de pilit, mașini de șlefuit, perforatoare, mașini de netezit suprafață, curățitoare și polizoare. 7) Mașini de scos niturile și mașini de dăltuit. 8) Ciocăne de îndepărtat rugina, ciocăne de dăltuit, ciocăne de ștemuit, ciocăne de nituit etc. 9) Mașini de nituit cu fălci. 10) Foarfeci și mașini de ronțăit pentru table. 11) Ciocăne de nisip, mașini pentru scos miezurile și vibratoare pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166813_a_168142]
-
mașini de pus buloane și mașini de scos buloane. 6) Mașini de pilit, mașini de șlefuit, perforatoare, mașini de netezit suprafață, curățitoare și polizoare. 7) Mașini de scos niturile și mașini de dăltuit. 8) Ciocăne de îndepărtat rugina, ciocăne de dăltuit, ciocăne de ștemuit, ciocăne de nituit etc. 9) Mașini de nituit cu fălci. 10) Foarfeci și mașini de ronțăit pentru table. 11) Ciocăne de nisip, mașini pentru scos miezurile și vibratoare pentru topitorii. 12) Vibratoare pentru omogenizarea și tasarea betonului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166813_a_168142]
-
Vida. Profesorul moiseian Gheorghe Coman relatează în cartea " Pe urmele eroilor de la Moisei" o întâlnire memorabilă cu Vida Gheza, petrecută în anul 1975: „Am continuat drumul spre Baia-Mare, județul Maramureș, pentru o întâlnire cu marele sculptor Vida Gheza, care a dăltuit cele 12 statuete din lemn și apoi din piatră. Pe traseu s-au făcut filmări cu expediționarii, cu diferite aspecte frumoase din natură. Ajunși la Baia-Mare, la locuința lui Vida Gheza, am sunat, s-a deschis ușa și a apărut
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
-se pe Dealul Runcului, aflat la ieșirea din Rus spre Buzaș. Peșterile de la Stânii Buzașului sunt două grote în lungime de 7-8 metri, adânci de 5 metri și înalte de 3-4 metri, legate între ele de un drum, care pare dăltuit în stâncă de mână omului. Alte 4 sau 6 peșteri se află mai sus pe Pârâul Runcului. Toponimele precum "căldăruța lui Pintea" sau "Bumbul Podului" evocă numele haiducului Grigore Pintea cunoscut în popor că Pintea Viteazul. Climă este temperat-continentală moderată
Rus, Sălaj () [Corola-website/Science/302058_a_303387]
-
Ion Brătianu în 1848 vorbind națiunii, celălalt pe Prințul Carol salutat de Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale soclului larg se aflau 4 femei așezate în atitudini deosebite. Pe soclu era dăltuit textul „PRIN MINTEA, PRIN INIMA ȘI BRAȚELE NOASTRE. 1851”. Spre acest text priveau trei personaje: o femeie însoțită de doi copii cărora, cu mâna stângă, le arăta inscripția. Sub acest grup, pe o placă de marmură neagră erau scrise cuvintele
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
suprafețele de control. Fuzelajul este corpul aeromodelului, pe care se monteza aripile, ampenajul, motorul și trenul de aterizare. Tot aici pot fi amplasate diverse mecanisme, instalații (de exemplu cronometrul), sau radioreceptorul. În practică aeromodelismului se folosesc 3 tipuri de fuzelaje: dăltuite în lemn, asamblate și monococe (în formă de găoace). Fuzelajele dăltuite sunt destinate executării unor modele pentru muzeu cu o formă complicată sau cu corpul foarte neted, cum este, de exemplu, cel al planoarelor de curse și al celor de
Aeromodelism () [Corola-website/Science/323555_a_324884]
-
Oscar Späthe (1875 - 1944), membru fondator al societății Tinerimea artistică. Monumentul a fost inaugurat în anul 1914. Realizat din bronz, bustul este așezat pe un soclu înalt de piatră. Pe partea frontală a soclului, pe o placă de marmură, este dăltuită următoarea inscripție: Panait Donici (1825-1905) a fost un militar și om politic român. De-a lungul vieții a deținut funcțiile de ministru al Lucrărilor Publice în Moldova (aprilie 1859-mai 1860), căpitan și comandant al Batalionului de geniu din Moldova (septembrie
Monumentul lui Panait Donici din București () [Corola-website/Science/332742_a_334071]
-
pe locul ei în luna octombrie 1937 și a fost sculptată în prima parte a anului 1938, fiind finalizată la 20 septembrie și inaugurată la 27 octombrie 1938. , care se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este dăltuită din piatră poroasă, extrasă din carierele aflate în împrejurimi, fiind alcătuită din coloane groase, paralelipipedice, ce sprijină o arhitravă cu dimensiuni mai mari decât ale coloanelor, având lățimea de 6,45 m, înălțimea de 5,13 m și grosimea de
Poarta sărutului () [Corola-website/Science/302258_a_303587]
-
piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
din Teiuș a fost retrocedată Bisericii Greco-Catolice. În anul 1948 a fost preluată de către Biserica Ortodoxă Română. După anul 1990, prin trecerea preotului paroh Vasile Chețean și a majorității credincioșilor la Biserica Greco-Catolică, a devenit biserica parohială unită. Pisania originală, dăltuită în piatră în limba slavonă veche, pe arhitrava ușii bisericii, din păcate nedatată, menționează: "Eu Raț Mihail cu mila lui Dumnezeu sluger, am zidit în numele Domnului Dumnezeu, Domnul să ierte." În centrul pisaniei se află blazonul Rácz de Galgó, acordat
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
considerații de natură estetică și istorică: "„Frumusețea Banlocului o dă parcul ce ia o bună parte din aripa dreaptă a satului, sfârșindu-și zidurile înconjurătoare - ca de cetate - spre centru. La răscrucea aleilor veghează statui și inscripții lapidare romane romane, dăltuite în primele decenii după cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza, după cât mă lămurește un studiu german de paleografie. Printre liniile de brazi, stă legat în cercuri și cu rănile cimentate, unul din cei 100 de acați, aduși din America sub Maria
Comuna Banloc, Timiș () [Corola-website/Science/302215_a_303544]
-
și jumătate, în 1711, a fost dus în piața din fața Pantheonului, pe timpul pontificatului lui Clement al XI-lea. Papa a cerut arhitectului Filippo Barigioni (1672-1753) să așeze monolitul deasupra unei fântâni preexistente, fântână construită de Giacomo Della Porta (1533-1602). Monumentul, dăltuit din granit roșu de Syena (Assuan), are înălțimea de 6,34 metri, dar împreună cu fântâna și piedestalul atinge 14,52 metri. Obeliscul de la monumentul Dogali sau Obeliscul Termelor lui Diocletianus a fost transportat la Roma pentru a fi plasat în preajma
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
din Termele lui Constantin. Monumentul poartă însemnele papei Alexandru al VII-lea (1655-1667), o stea deasupra a șase munți. Obeliscul de pe Eschilin se află în dreptul absidei bisericii Santa Maria Maggiore. La fel ca și perechea sa de la Quirinale a fost dăltuit în timpul stăpânirii romane asupra Egiptului, în primul secol al erei noi (e.N.). A fost adus la Roma pe timpul domniei lui Domitianus (81-96 e.N) și nu are săpate inscripții cu hieroglife, fapt ce îl aseamănă cu perechea lui cu care
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
cel mai vechi exponat de acest fel din Ardeal, existent la acest muzeu. Este realizat în anul 1875, din lemn, pictat de cunoscutul zugrav Radu Munteanu. Este semnat și datat. Rețin atenția chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția. Este dăltuit în lemn și conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar pe partea interioară pe Sfinții Arhangheli, unul având balanța, iar altul, ținând în brațe
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
, comuna Șoimuș, județul Hunedoara a fost ridicată în 1705. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu trei laturi. În secolul al XIX-lea edificiul a fost extins spre vest
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
secole de la nașterea marelui cărturar. Bustul îl reprezintă pe Dimitrie Cantemir în ținută de gală, cu perucă pe cap și colan pe piept, ținând în mâna dreaptă o carte pe a cărei copertă este scris: "Descriptio Moldaviae". Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2384, . Bustul este situat în sectorul 4, la intersecția Bulevardului Dimitrie Cantemir cu Bulevardul Mărășești, pe colțul dinspre Biserica "Sf. Dumitru" - Slobozia. Dimitrie Cantemir<br
Bustul lui Dimitrie Cantemir din București () [Corola-website/Science/332638_a_333967]
-
a fost realizat in 1926 de sculptorul Mihai Onofrei. Este turnat în bronz și așezat pe un soclu de piatră pe care este dăltuită următoarea inscripție: Dimitrie Onciul (1856-1923) s-a născut în Bucovina și a studiat la Cernăuți, Viena și Berlin. Ajunge la București (1895) unde primește catedra de Istoria Românilor. A fost profesor și istoric, membru titular și președinte al Academiei Române. A
Bustul lui Dimitrie Onciul () [Corola-website/Science/332640_a_333969]
-
zid de apărare, al cărui traseu este urmat de actuala împrejmuire a bisericii. În afara bisericii există pe un deal din apropiere și o cetate țărănească a cărei datare este din secolul al XIV-lea. Pe o piatră a cetății este dăltuit anul 1343. Cetatea a avut șase bastioane și o fântână adâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-2 m). Legenda spune că din fundul fântânii ar fi pornit un tunel care ducea până în centrul comunei.
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]
-
și culturale a edificiului la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot (?) Au
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
1828, când a fost iarnă geroasă cu mult omăt la anul 1830 sau o iarnă ușoară în 1843, când „a fulgerat boala holerii la comuna Bistricioara, la anul 1865” sau „când au venit lăcustele la anul 1867”. Există și inscripții dăltuite în grinzile pridvorului care conțin data construirii bisericii (1773). Prin parcurgerea sectorului muzeal dedicat zonei Moldovei se poate înțelege felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, se poate urmări evoluția complexă a modului de viață oglindit în felul în
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
și 1.563 din al doilea război mondial. La capătul aleii din câmpul de morminte, aflată în prelungirea aleii de la intrare, se află monumentul comun al cimitirului. Acesta este o construcție sub formă de trunchi de piramidă, pe care este dăltuit un basorelief care reprezintă un călăreț antic. Sub basorelief sunt inscripționate în limbile română, germană, maghiară, bulgară și turcă cuvintele: ""Patrie, slăvește-ți eroii!"". Pe spatele monumentului și pe părțile laterale sunt reprezentate, în relief, stemele României și ale statelor
Cimitirul de onoare Pro Patria din București () [Corola-website/Science/327544_a_328873]