387 matches
-
au despletit, din ceruri, Făpura înaripată, Pe lespezi mari și socluri, Înalt săpate în piatră. A lumii priveghere i-au dat Pe brațe sfinte, Sub fruntea înseninată De rosturi și cuvinte. Șuvoiul lung de timpuri, Cereasca-i nemișcare, I-au dăltuit-o în file De vers și neuitare. Când ruga-i nevăzută I-au înălțat-o-n soare, Boltit-au curcubee Din lacrimi de-ntristare. Din seminții păgâne, De patimi răscolite, Năvodu-i prins-a-n lume Comori nebănuite. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
de îngerI-au despletit, din ceruri,Făpura înaripată,Pe lespezi mari și socluri,Înalt săpate în piatră.A lumii priveghere i-au datPe brațe sfinte,Sub fruntea înseninatăDe rosturi și cuvinte.Șuvoiul lung de timpuri,Cereasca-i nemișcare,I-au dăltuit-o în fileDe vers și neuitare. Când ruga-i nevăzutăI-au înălțat-o-n soare,Boltit-au curcubeeDin lacrimi de-ntristare.Din seminții păgâne,De patimi răscolite,Năvodu-i prins-a-n lumeComori nebănuite.... IX. UITAREA, GROZAVĂ CONSPIRAȚIE A TIMPULUI, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Privindu-le ele s-ar asemăna toate între ele. -Nu înțeleg un lucru totuși prieteni , spuse Valerius Audanius. De ce adevărul se ascunde? Fiind adevăr el e cel mai important lucru și totul depinde de el, deci ar trebui rostit zilnic, dăltuit în piatră, înălțat pe socluri și capiteluri... -Nu te pripi prietene spuse magistratul Simbinacus. Falsurile sunt acelea care fac ca adevărul să fie greu de deslușit. Ele ies în calea acestuia fiindcă asta e lucrarea lor, de a clama că
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
melodia prin filtrul sufletului. Așa s-au „creat” atâtea hore și sârbe (hora lui Dobrică, sârba lui Buică, etc). Așa erau lăutarii de atunci... Din noianul de amintiri cu lăutarii de-altădată, câteva m-au impresionat mult. Mi s-au dăltuit în suflet portretele câtorva lăutari, cum a fost Pascu Cornea, Mielache Papin și Călin Țiganu. Dar cea mai interesantă poveste care mi-a încântat copilăria a fost a lui Călin, pe care vreau să v-o spun acum: Pe seama lui
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
credinței, ordinii și disciplinei pe care o reprezintă oastea. Drapelul este întotdeauna trecutul, prezentul și viitorul țării, întreaga istorie a României. Într-un cuvânt, steagul național reprezintă toate victoriile și toate virtuțile militare care se cuprind în cele două cuvinte dăltuite pe vulturii români: onoare și patrie. Și așa cum bine spunea primul domn român al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza: Steagul este România! Astăzi, 26 iunie, în jurul orei 11.00, în Piața Avram Iancu, se va desfășura un ceremonial militar-religios, oganizat
26 IUNIE – DRAPELUL NAŢIONAL NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM O ŢARĂ DE APĂRAT de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371069_a_372398]
-
salentoviaggi.it) Otranto are o climă mediteraneană, cu ierni blânde, cu primăveri și veri secetoase, temperaturile oscilând între +9 și + 24,7 grade Celsius. Peisajul marin impresionează prin blândețea aerului, prin plaja cu nisip foarte fin, prin rocile ce par dăltuite de mâna omului, unele având forma unor chilii ce s-ar putea să fi avut rol de observare în trecutul îndepărtat, prin culoarea verde a mării pe margine și albastră spre larg, prin farul ce înaintează luminos în mare, prin
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
-lea de DACOLOGIE, 2012) Părinte drag, oltean vestit!... Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit... I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin forme vii, nepieritoare, Și-n ritmul muzicii cerești, Le-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. Și-ai tot zburat spre infinit... Însoțit de Pasărea Măiastră, Din munți la marea-albastră, Pământu-ntreg
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
din stâncă apa a țâșnit. Ba și mai și: urcând pe munte ca Legea Ta să o primesc, la-ntoarcere m-am îngrozit văzându-i cum Te prețuiesc. Căci țopăiau cu-nverșunare și se-nchinau unui vițel, pe care-l dăltuiră-n aur dup-al Egiptului model. Atunci, cuprins de grea mânie, pe toți ai vrut să-i prăpădești! Dar i-ai iertat la ruga mea, făcând astfel dovada că Tu Ești. În schimb, mi-ai poruncit să-i plimb ani
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
suficient în „a vedea”, existențial, semantic sau ideatic, dublul sens al unui cuvânt. „Evanghelia Apocalipsei - Epifanii” este intitulat cel de al patrulea volum (din greaca veche - evanggelion - bună vestire; iar Epifanii, din aceeași limbă - epiphania), unde poetul Theodor Răpan a „dăltuit cuneiformele frigului” (ce frumos!, cu atât mai mult, cu cât este nespus până acum în lirica autohtonă ... ), cunoaștere sau ... epifanie a reacțiilor spirituale despre care vorbeam mai înainte. Interesantă mi se pare la poetul Theodor Răpan tehnica îmbinării/încorporării poemului
THEODOR RĂPAN ŞI POEZIA „EVANGHELIILOR” SALE de IOAN MAZILU CRÂNGAŞU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347311_a_348640]
-
caute niciun rost Iubirii ce se naște din iubire. Încrezător că-n pana mea cu zimțuri Vor tot veni iluzii să se scrie, Enigmele ce mi-au trecut prin simțuri Vor naște zei cu chip de poezie. Și-n limba dăltuită-n poeme Cum e cristalul oglinzilor de clar, Luceafărul din înălțimi supreme Străluce lumii viu și tutelar. Referință Bibliografică: Cum noaptea-n stele / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1110, Anul IV, 14 ianuarie 2014. Drepturi de
CUM NOAPTEA-N STELE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347317_a_348646]
-
Trăiau în același timp, în paralele apropiate, fără ca drumurile lor să se întretaie, să se întâlnească vreodată. Cu Iaron văzuse Sărutul și Eternul idol. Perfecțiune și vigoare, suplețe și tinerețe țâșnite din blocul de piatră caldă în care mâna măiastră dăltuise pasiunea. La acea expoziție amândoi mergeau alături, uneori se distanțau. Dacă el și-ar fi întors privirea peste umăr, ar fi văzut cât îi crescuse părul. Acest gând o făcu să tresară și avusese grijă să nu întoarcă capul, dar
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
reașeza apoi în alt loc, sub o formă nouă, mustind de viață și de frumusețe, tot așa și ținutul acesta, într-un mod miraculos - al cărui secret doar de el știut stă închis cu strășnicie sub oglizile tăcute ale apelor - dăltuiește ca un adevărat sculptor în magma sufletele oamenilor, din clipa în care acesștia reușesc să îi zărească chipul, aducând la lumină modelele inconfundabile, înscrise în ele încă de la naștere. Iar acest miracol, s-a petrecut cu mulți dintre cei care
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
-n pădure În seciuri zmeura coaptă Ațâță urșii Nostalgie De la primul fior Cum a trecut iubirea- Pleoapa-mi tremură... Climă Miros de pospai Izvor de apă secat Vreme coclită Amprentă Prin codrii de fag Chimirul haiducului Chiot de mândre Monitor Dăltuind piatra Învelește suflarea Limba ceasului Referință Bibliografică: Monitor / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MONITOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346820_a_348149]
-
c-un ultim strigăt de sub cuie Căzu și dalta-n freamăt uluit Am devenit pe-o clipă-nmărmurit Un trup inert privind la o statuie. ...A te iubi e pentru mine-o artă De-aceea mi-e ușor să-ți dăltuiesc natura ta. Iar forma ce-o privesc E-un suflet viu, nu o statuie moartă! Referință Bibliografică: Omagiu / Cătălin Varga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 386, Anul II, 21 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cătălin Varga : Toate
OMAGIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346924_a_348253]
-
Articolele Autorului Într-o fotografie Adrian Păunescu duce o găleată la gură. ------- Bea dintr-o găleată apă Alții spun că era vin Multe vorbe cu venin Tuturor ne scapă! Invidia de două feluri: Și înalță și coboară Numai zborul bunăoară Dăltuiește capiteluri Omul s-a născut să zboare Cineva acolo sus îl cheamă Dar se-mpiedică de teamă Viața lui, sublimă floare. Referință Bibliografică: Omul s-a născut să zboare / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II
OMUL S-A NĂSCUT SĂ ZBOARE de ION UNTARU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347022_a_348351]
-
Atunci, ea va fi foarte aproape de țintă. Autoarea a inserat în volum și pasteluri și descrieri ale naturii destul de reușite, unele sub formă de rondel ori sonet. Sintagme proaspete: „umbre de petale”, „coroana cu frunze de iubire”, „umbra-n umbre dăltuită”; „frunze de timp stins”; „Trec umbre de aripi de păsări în zbor”; „fire de petale cristaline” ș.a. o singularizează printre confrații de litere. Vera Crăciun nu a fost scutită de așteptare, de lacrimă, suspin, de remușcare și chiar de trădare
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
de clape. Prin lumea ritmului tăiat din glas, Lucrarea zilei și-a-ncetat durerea, În umbra palidului vas, Numirea ei - Un timp purtat cu vrerea. Doar mult prea drept zidit în cerul clar, Clădit în spin, ascuns în umbra ruptă, O stare dăltuită-n fier, Un joc secund Spre raza lui de luptă. Mihaela Cristescu, 17 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: MESSA / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 323, Anul I, 19 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Cristescu : Toate
MESSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348423_a_349752]
-
de dimineață Fuioare argintii-fumurii îl înconjoară drăgăstos Pe Marele OM ce stă neclintit de veacuri, misterios El privește vasta întindere desfășurată în răcoare, Tăria cerului ce înveșmântează nopțile-n splendoare Din începuturi,nu ca moșneag,ci ca un OM adevărat Dăltuit în piatra- piatră de strămoșul pelasg-dac El dovada vie și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel El simbolul sacru, simbolul unui trecut măreț în fapte Ce-a fost trăit aici în munții scăldați de
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
și înălțătoare a dăinuirii noastre A dorului ce ne frământă, din depărtările albastrel El simbolul sacru, simbolul unui trecut măreț în fapte Ce-a fost trăit aici în munții scăldați de soare, de ape. Ești unul din puținele “chip megalit” dăltuite în lume Domini acest ținut încărcat de taine, ești o minune! ETERNUL IISUS Am văzut chip de lumină, în lumină strălucind Cu conturul corpului mătăsos argintiu radiind Armonie, pace și infinită iubire dumnezeiască Intr-o vastă întindere albă, pe planeta
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (2) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345304_a_346633]
-
preferat să citească din cartea luată de acasă, volumul Patimi și iubiri, ale poetului său preferat Constantin Triță. Deschise la poezia „Lângă tine” Lângă tine...într-o seară Cu atingeri diavolești, Vise-au început să doară, Risipindu-se-n povești. Dăltuită-ntr-o privire, Din adâncuri de-nceput, M-ai legat cu mii de fire, Ascunzându-mă-n sărut. Și în șoapta ca o boare Lunecoasă și fierbinte, M-ai uitat fermecătoare, Știind, că nu pot fi cuminte. Ca și timpul
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
a topit Psaltirea în versuri, a luat Poemele nemuririi din Șoaptele Îngerilor înmiresmând cu sufletul său ales Divina Zidire. Prigoana i-a întărit credința, persecuțiile i-au zidit nădejdea, torturile i-au adâncit crezul naționalist, iar în Suferință și-a dăltuit catapeteasmă Iubirii celei Mari. Pleacă cu pașaport ceresc direct din închisoarea Ocnele Mari la 8 Iulie 1958, spre a se închina cu recunoștiință Maicii Domnului: ÎNCHINAREA MAICII PREACURATE Maică Preacurată pururea Fecioară, / Floare-nmiresmată, lumii întregi Comoară, / Oare cu ce
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
un cântecel Întruchipată,-n muza celor șapte arte Alinți pe coarde, un violoncel Eu te-am citit de multe mii de ori Pe când din cărți am absorbit cultură Și astazi, tot la fel mă înfiori Mereu frumoasa mea, LITERATURĂ Ești dăltuită-n marmură aleasă Dar un sărut am să-ți depun pe gură Nu am cuvinte să spun ce frumoasă Te-nfățișezi, iubita mea SCULPTURĂ Mișcările-ți suave, ca de star Sunt efectuate ca după regie Regină în palate de cleștar
ȘAPTE ARTE de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375801_a_377130]
-
Acasă > Poezie > Cântec > JALE MI-I, SĂRACĂ VATRA Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Jale mi-i, săracă vatra Jale mi-i, săracă vatra, Nume dăltuit în piatră, Să mă uit cum se usucă Toate florile din lunca, Să văd iarbă cum se lasă, Jeluind de dor de coasă, Și prin crăpături, pământul Șuierând, cănd bate vântul. Amar sufletul și gândul. Căci de sete, toți copacii
JALE MI-I, SĂRACĂ VATRĂ de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375877_a_377206]
-
negri tuna asurzitor, precum albatroșii se-avântă în riscuri prin versuri ne smulgem de sub asteriscuri deasupra oricărui obtuz inchizitor nestinsa lumină îi este trăirea de vis prin astrale prelucii meniscuri și mai aleasă nicicând nu e menirea scribilor ce tot dăltuiesc obeliscuri dăinuind drept peste nisipuri și vânturi mărturii tocind ale sfincșilor pliscuri, urmașilor primind lumină din canturi ce-arzând scriu poeții pe ninsele piscuri Hațeg, 15 martie 2015 RÂUL CONSTANTINESCU Referință Bibliografica: QUINSET / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
QUINSET de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376031_a_377360]
-
negri tuna asurzitor, precum albatroșii se-avântă în riscuri prin versuri ne smulgem de sub asteriscuri deasupra oricărui obtuz inchizitor nestinsa lumină îi este trăirea de vis prin astrale prelucii meniscuri și mai aleasă nicicând nu e menirea scribilor ce tot dăltuiesc obeliscuri dăinuind drept peste nisipuri și vânturi mărturii tocind ale sfincșilor pliscuri, urmașilor primind lumină din canturi ce-arzând scriu poeții pe ninsele piscuri Hațeg, 15 martie 2015 ... Citește mai mult Lectură plăcută!PE NINSELE PISCURI(Quinset)Din hau poezia
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]