16,541 matches
-
am hotărât să fac inofensiv grupul cultivaților în totalitatea lui. Am hotărât să-i înving cu propriile arme. Un cunoscut de-al meu, diletant în sculptură, îmi făcuse, cu mulți ani înainte, un insipid bust de lemn și mi-l dăruise. Eu n-am cutezat să-l arunc și capul acela grotesc a zăcut ani de zile în dulapul de rufe. Cu ocazia unei invitații la niște universitari cosmopoliți, l-am scos, am smuls dintr-o scândură niște cuie ruginite, le-
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
latino-americană incendiată de contrarevoluționari și că storcătoarea de citrice Alessi, care ar mai putea fi utilizată, zace acum între cadavrele îngropate sub ruinele unei case bosniace. La fel cum ne putem prea bine imagina că victima inundației din Bangladesh a dăruit reverenda dumneavoastră unui văr care o folosea drept cămașă de noapte și care, trei luni mai târziu, la ora două noaptea, s-a prezentat la un post de poliție cu reverenda năclăită de sânge și cu un cuțit în mână
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
tineri poeți ai vremii.” Cu pătrundere, ex cathedra, ni se atrage atenția cum “tentativa lui Mallarmé pune în joc viața însăși a liricii simboliste dusă la extrem”, fiind, totodată, una din “încercările cele mai nobile și mai curate de a dărui versului și expresiei poetice un înțeles nou și a le diferenția de proză.” Dacă Baudelaire se dovedește mai liric decât Mallarmé, Valéry va fi mai lucid, el “a mers mai departe. A pretins să integreze iar muzica, despărțită de vorbă
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
sufletului meu făurit din pulberea zeilor morți, și închis într-un trup atât de sărman că de abia putea să-l ducă, și condus de o minte atât de pozitivă că de abia putea să-l suporte, Eu m-am dăruit celuilalt suflet pe care - nu mă îndoiesc - îl cunoșteam dintru-nceput prea bine și pe care l-am iubit cu nemărginită duioșie întotdeauna” (p. 121-123). Sensul salvator al dragostei se investește în construcția fragilă și ingenioasă a unui limbaj al
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
însângerat și l-am zvârlit prin toate hârtoapele. ți-am promis că-ți fac cadou o pereche de pantofi. Mi-ai spus că ai să-i primești și ai să te bucuri. Iată, îți fac cadou geniul meu. Ți-l dăruiesc. Ți-l las în seamă. Te ridic la demnitatea de stăpână și mă ridic și eu la aceea de sclav” (p. 143-144). Așa îi scria tânărul Dimov iubitei sale într-o epistolă din 7 martie l946, la 20 de ani
Viața amoroasă a tânărului Dimov (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13062_a_14387]
-
Corul Îngerilor Christos a-nviat! Iubitorul, fericele, Care-a trecut făr^ dezicere Prin încercări, cîte-s spicele, Mîntuitul bărbat. Corul discipolilor Din pacea mormîntului, La cer stă-nălțatul Deasupra pămîntului, Sublim înviatul; Cu el bucuriile Creației stăruie; Ah, chinuri cu miile Pămîntul ne dăruie. În urmă, țărîne, Ne lași în mîhnire, Ah, plîngem, Stăpîne, A ta fericire! Corul Îngerilor Christos a-nviat Din putred lințoliu; Zdrobiți necurmat Cătușele-doliu! Slăvind cu strădanie, Cu dragostea danie, Frățește-n grijanie, Umblînd cu citanie, Vestind de pățanie, Și-i
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
alcătuiască acest volum. Le-a simțit românismul, capacitatea de a filtra și a aduna câteva din aceste scrieri, Încărcate de Înțelepciune, bucurie, durere, previziune și multă, multă dragoste. Și, cum să nu aibă Încredere În cei doi consăteni ai săi, dăruiți cu har, inteligență și multă bunătate! Mai tânărul scriitor, profesorul George Baciu, un prinț al poeziei romantice din zilele noastre, ivit sau trimis Înadins de stele să ne aline dorurile și neîmplinirile, este ca un pom intrat pe rod ce-
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
România și pământul românesc cu intensitate poetic-vizionară care Îmi amintește de cea pe care am Întâlnit-o la marele pribeag român care a fost Vintilă Horia. Îmi amintesc și de dedicația pe care mi-a scris-o atunci când mi-a dăruit cartea sa, Cerurile Oltului: „Domnului Nicolae Stroescu Stânișoară și iubirii sale pentru tot ceea ce este și Înseamnă văzduhul românesc, cu Îmbrățișare. Bartolomeu Anania, 25 mai 1999”. Da, pe cât Îmi va fi cu putință, nu voi renunța la drumurile mele sub
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
după cît era de înalt și frumos. III Numai eu pe ascuns descuiam cîte-o ușă să slobod captivele la rîu pînă-n orașul lor să înoate la vale prin valuri să ducă un cînt din ochii mei că din bibliotecă le dăruiam cîte-o carte filă cu filă spălată de părul meu de scorțișoară și uscată la vînt înainte ca soarele ucigaș din păduri să răsară. O misiune ce-a îndemnat primarii celor două urbe să mă răsplătească la concursul de fidelitate față de
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
George Radu Îi sunt recunoscător copilăriei mele că mi-a dăruit marea. S-ar fi putut să copilăresc pe cine știe ce coclauri sordide, în mijlocul șesurilor, într-un oraș cu case mici și murdare, cu străzi care nu urcă și nu coboară, cu ceruri apăsătoare care te urmăresc toată viața. Există orașe unde
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
pe un cer în piele roșie cu ei stau lungit exult prin pupile masculine în sepia mă hrănesc îmi umplu iubitul mă baricadez avem vedere direct în ochiul celuilalt în insectarul morții Plug in nu aștept nimic lucrurile mi se dăruiesc în fiecare clipă în care vreau suntem isterici. tot ce ne resistă e torsionarea spațiu pentru crize. RUE 302 avem timp de liniște. îmi port decadența ca pe o copertină care alunecă peste liniile de tensiune în fiecare primăvară un
Poezie by Andra Rotaru () [Corola-journal/Imaginative/9539_a_10864]
-
lui enigmatice și armatele sale de frunze vorbeau într-o mie de limbi în cereasca hipnotica babilonie a coroanei sale inimile noastre pluteau ca două silabe luminoase dintr-un roi de limbi nepământene prin care chipul tău, Doamne, ni se dăruia ca o mireasmă fără seamăn Hoarde de mâl Grăbit ori hăituit de umbre gata mereu să te îmbarci pe plute vijelioase pe largile vase cu pânze umflate de vânt de îndoieli de iluzii pe puntea vaporului cu nume tristețe te
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
camere, ivite dintr-o singură încăpere mai mare și un hol). Apartamentul, ca să-i zicem așa, fusese reproiectat printr-un vag perete despărțitor constând dintr-un soi de draperie subțire și jigărită ce atârna pe un cablu de curent electric dăruit de administratorul blocului spre a înlocui sfoara de dinainte ce putrezise: foștii locatarii o folosiseră cu prea mult zel și pentru uscatul scutecelor pe care nu se mai osteneau să le spele. Blocul în care se afla apartamentul ce putea
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
Ruxandra Cesereanu & Andrei Codrescu te-am regăsit pe marginea pierderii unde mi-ai dăruit un fir de păr încarnările noastre se luptau prin mileniile sucite și legate de el pe piatra stelei sirius a constelației câinelui ți-am vărsat sângele de sărbători învăluită în blănuri vânate numai sub luna plină o viață și o
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
mine și începuse să-mi caute trupul sub plapumă. M-am retras ușor, el a insistat, m-am retras din nou împotrivindu-mă revărsării lui de tandrețe. Cu o smucitură se retrase și el, rigid - aprinse lumina, luă Biblia franceză dăruită de tatăl lui și o răsfoi distrat. Eu am oftat și atunci el s-a întors cu fața la mine spunând răspicat: - Cred că nu mă mai iubești! Am luat telegrama de pe noptieră și i-am pus-o pe piept. Imediat a
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
gât. Dar îmi lipsește curajul de a-mi lua viața. Mă rog să pot dormi s-o visez pe mama. Acum nu mai am decât pietrele care au format un zid al plângerii precum cel din Jerusalim - piatra din România, dăruită de poetul Dan Bocaniciu, une pierre percée, pentru a privi stelele - piatra găsită de mine la Gotland, capul zeului Odin cu un singur ochi dar cu obrajii încă roșii și cu un surâs mistic, și încă o pierre percée dăruită
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
dăruită de poetul Dan Bocaniciu, une pierre percée, pentru a privi stelele - piatra găsită de mine la Gotland, capul zeului Odin cu un singur ochi dar cu obrajii încă roșii și cu un surâs mistic, și încă o pierre percée dăruită de o necunoscută din public, după citirea poemelor la Visby. Și pietrele italiene, "perechea megalitică", dăruite de Beppe Bonelli și în fine, pietrele din Luzern, mici asteroide căzute din cer, cu urme de foc pe ele. în fiecare dimineață salut
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
la Gotland, capul zeului Odin cu un singur ochi dar cu obrajii încă roșii și cu un surâs mistic, și încă o pierre percée dăruită de o necunoscută din public, după citirea poemelor la Visby. Și pietrele italiene, "perechea megalitică", dăruite de Beppe Bonelli și în fine, pietrele din Luzern, mici asteroide căzute din cer, cu urme de foc pe ele. în fiecare dimineață salut pietrele șușotind, le mângâi, apoi le iau la sărutat ca pe fragmente din zidul plângerii al
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
răbdare, și nici nu are rost, să notez feluritele alergături inerente "desprinderii de Paris" - și de orice locuință, probabil. Am trimis printr-un transportor (destoinic și scump) câteva mobile la București, vreo 50 de mari cartoane cu cărți, etc. Am dăruit Sponsei și copiilor rafturile metalice ale bibliotecii capabile să suporte două-trei mii de volume, iar Primei - perpetuă studentă bursieră la Paris, unde va acumula unu-două doctorate - îi vom lăsa o canapea confortabilă, mașina de spălat, gaziniera, frigiderul și o
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
lui destul. Chiar numai firimiturile reprezentau milioane și milioane de dolari. Corneliu Golam se consola cum putea. Bogat, fără apăsările materiale care distruseseră viața părinților lui și, în fond, chiar viața sa, se consola, se răzbuna pentru tot ce pierduse, dăruindu-se plăcerii, celei mai mari plăceri pe care o cunoștea - plăcerea răului, plăcerea perversă, labirintică a răului. Își dădea seama cu claritate că nu se mai putea repara nimic din existența lui, i se dusese de râpă viața, simțea că
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Comitetului Central din Piața Palatului, se spunea că ar fi "decreței" orfani, dresați de Securitate pentru Serviciul de Gardă. Lipsa de milă cu care fuseseră crescuți i-ar fi făcut mai feroci, în fidelitatea lor față de El, decît labradorul negru dăruit lui Nicolae Ceaușescu de Valéry Giscard D'Estaing, la vizita sa prin România. Dar la începutul anilor '70, cînd se petrece scena respectivă din romanul Letiției, decrețeii orfani încă mai urlau, legați , în paturile mînjite de căcat din orfelinate, pentru că
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
lumine Sî fim mai aproape de cer Treceam prin păduri cu izvoare Prin vechi văgăuni cu mister Din tufe rupeai cîte-o floare Sau căte-o ciupercă-n venin Umflatî și-avănd pălărie De fetru și-apoi c-un suspin Vroiai sî mi-o dărui chiar mie Căci dulcea otravă-mi plăcea S-o iau fiind alături de tine ßi-atunci oh atunci de abia Simțeai că îți este rușine ßi-n grabă un crin îți trăgeai Pe trup sau un fluture mare Pitindu-ți cu chiu și
Ne țineam de mănă mergeam... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9914_a_11239]
-
de apariție, Poeme elvețiene, din care oferim cîteva cititorilor noștri. (C. B.) Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-a șoptit întîia floare. V-o dăruiesc să vă vestească primăvara. Acea luminoasă tristețe a fost alungată în scurt timp de vechile întrebări: la ce bun viața cînd ea e un lanț de încercări, cum ai putea dobîndi curajul pentru grăbirea finalului etc... Dintr-o dată totul a
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
istoric și cel arhaic, ceea ce m-a impresionat enorm. Ca atare m-am bucurat mult să-l cunosc.” “În felul acesta am început să ne întâlnim la diferite petreceri (parties), cum el era o persoană foarte sociabila și foarte generoasă, dăruind unui nou-venit cât putea din propriul său timp. Noi eram totdeauna bineveniți în casa lui. Prima impresie ce mi-a făcut-o era o persoană cu multă blândețe, era blajin și avea un temperament blând și era extrem de amabil și
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în muzeul mănăstirii. Maica Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv. 3327) a intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici, care-l aveau de la maica lor bătrână, monahia Elpidia Neagu. Remarcabil este faptul ca, după cum vom vedea, cele două manuscrise ajunse la distanță de 50 de ani în vitrinele muzeului de la Țigănești au același autor, Ierom. Nil
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]