8,648 matches
-
4 degete; un palmac: 0,075 m - Egipt; 0,077 m - Grecia: 0,073 m - Roma). Pe teritoriul Daciei, înainte de cucerirea romană, un deget era egal cu 0,0145 m, un palmac - 0,058 m. Să fi fost strămoșii noștri dacii puțin mai scunzi? (Sursa: „Unități de măsură folosite pe teritoriul Daciei“, 1966, autor: N. Ilioiu).
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
pus statuia lui Traian, care în sec. al XVI-lea a fost înlocuită cu cea a Sf. Petru. Basoreliefurile columnei formează 23 de spirale cu 155 de scene și 2 500 de figuri, ce reprezintă războaiele purtate de Traian cu dacii. Miercuri, 14 mai Associated Press Agenția de presă Associated Press (AP) a fost fondată acum 155 de ani la New York, devenind cea mai importantă la nivel mondial; actualmente, este prezentă în 112 țări; numai în Statele Unite are 1 500 de
Agenda2003-19-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280995_a_282324]
-
acestor reparații este de 2 miliarde lei, din care s-au executat lucrări însumând 751 milioane lei. Totodată, s-au efectuat reparații și alte lucrări de repunere în circuitul locativ a unor imobile cum ar fi cele situate pe străzile: Dacilor nr. 21, Bicaz nr. 19, Deliblata nr. 3, I.I. de la Brad nr. 3, Preyer nr. 9, Olănescu nr. 10 și altele. L. S. Verificarea contoarelor l Acțiunea continuă Directorul R.A. Termoficare „Calor“, dl ing. Ion Pițurcă, ne-a informat că
Agenda2003-22-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/281061_a_282390]
-
viceprimar Dorel Borza ne-a informat că în municipiul Timișoara lucrările de reabilitare a liniilor de tramvai vor continua cu zona Pieței Traian, proiect prevăzut a începe în toamna acestui an. Pe lângă intersecția amintită se vor reabilita traseele pe străzile Dacilor, M. Kogălniceanu, Dorobanților, A. Șaguna, Mihalache. Modernizarea infrastructurii liniei de tramvai spre Gara de Est, prin Piața Badea Cârțan, presupune realizarea unei platforme de beton care va asigura condiții de rezistență, stabilitate și durabilitate căii de rulare. Pe sectorul Podul
Agenda2003-4-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280609_a_281938]
-
M. Kogălniceanu, Dorobanților, A. Șaguna, Mihalache. Modernizarea infrastructurii liniei de tramvai spre Gara de Est, prin Piața Badea Cârțan, presupune realizarea unei platforme de beton care va asigura condiții de rezistență, stabilitate și durabilitate căii de rulare. Pe sectorul Podul Dacilor - Bd. Take Ionescu, carosabilul se va amenaja adiacent platformei liniei de tramvai, iar trotuarele vor fi alipite părții carosabile; pe str. M. Kogălniceanu se vor reface cele două benzi de circulație. Pe lângă reabilitarea rutieră, se vor executa modernizarea rețelelor electrice
Agenda2003-4-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280609_a_281938]
-
ori să răsfoim paginile unor monografii: Primăria veche (1735), Domul Romano-Catolic (1736), Spitalul civil (1757). O seamă de case din veacul al XVIII-lea sunt, și astăzi, în picioare, pe străzile: Vasile Alecsandri nr. 3, Eugeniu de Savoya nr. 4, Dacilor nr. 4 și 13, Mihai Eminescu nr. 4, Pavel Chinezu nr. 1 și 4, Palanca nr. 4, Piața Traian nr. 7. Din secolele următoare datează: Palatul Dicasterial (1855), clădirea Teatrului (1872-1875), Abatorul (1904-1905), Casa de raport a municipiului (1909-1910), Banca
Agenda2003-6-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280677_a_282006]
-
Seceani (parțial), Lugoj - strada Bistrei; Buziaș (parțial), Făget (parțial), Valcani (parțial), Sânnicolau Mare - strada Mihai Eminescu, strada George Coșbuc, Igriș (parțial) Gătaia (parțial). MIERCURI: Timișoara (Bulevardul 16 Decembrie 1989 (parțial), strada I. Gropșeanu (parțial)), Unip (parțial), Seceani (parțial), Lugoj - strada Dacilor -, Buziaș (parțial), Făget (parțial), Ionel (parțial), Sânnicolau Mare - strada Oituz, strada Mărășești -, Pesac (parțial), Gătaia (parțial). JOI: Timișoara (Bulevardul General I. Dragalina (parțial), Splaiul Tudor Vladimirescu (parțial), strada Pestalozzi (parțial), strada Ion Andreescu (parțial), strada Vaslui (parțial), strada Muncii (parțial
Agenda2003-8-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/280723_a_282052]
-
cu cuvântul „șantaj“. Pe numele lor, Parchetul a eliberat mandate de arestare preventivă l Polițiștii lugojeni l-au prins în flagrant pe Ștefan Doru Miu, de 28 de ani, care a sustras, în noaptea de 20/21 februarie, din trei Dacii, casetofoanele și alte bunuri. Acasă la el au fost găsite alte obiecte (aparatură, scule auto, haine) pe care n-a putut să le justifice. Valoarea totală a acestor bunuri este de 20 milioane de lei. Miu a ieșit din pușcărie
Agenda2003-9-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/280751_a_282080]
-
medalioane diverse- 48 000 - 400 000 de lei, inele - 152 000 - 1 150 000 de lei, cercei - 120 000 - 800 000 de lei. ( M. D. P.) depozite S.C. „Gittanos Company“ S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului său situat pe str. Dacilor nr. 14 (tel./fax 203 187 sau 288 147), următoarele produse (prețurile nu includ T.V.A.): ciorapi „Pompea“, cu bandă adezivă, 15 DEN - 100 500 de lei sau 20 DEN- 90 000 de lei, de plasă, 20 DEN - 105 000
Agenda2003-10-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280774_a_282103]
-
l Delimitarea zonelor și subzonelor Zona de influență a sistemului Telpark cuprinde cca 120 de străzi, fiind marcată de următoarele artere principale: Pop de Băsești - Iuliu Maniu - 16 Decembrie 1989 - Brâncoveanu (până la intersecția cu strada Glad) - Porumbescu - Mihai Viteazul - Pestalozzi - Dacilor - Take Ionescu - Oituz - Gh. Dima - Gh. Lazăr (până la pasaj CF). Dacă posesorul autoturismului nu are abonament, pentru parcarea mașinilor în acest perimetru se percep tarife diferențiate pe bază de tichet, a cărui valoare depinde de subzonă și timpul de parcare
Agenda2003-11-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280789_a_282118]
-
jud. Timiș, Intr. Portiței nr. 1; Toader Oprea, Timișoara, jud. Timiș, str. Somnului nr. 4; Bogdan Pagnejer, Timișoara, jud. Timiș, str. C-tin cel Mare, bl. A33; Ioan Piscoi, Albina, Timiș, nr. 138; Edith Ildiko Popa, Timișoara, jud. Timiș, str. Dacilor nr. 13; Ioan Popp, Timișoara, jud. Timiș, str. Lacului nr. 4/1; Elena Purda, Timișoara, jud. Timiș, str. Ličge nr. 7; Laurențiu-Ionel Regep, Remetea Mare, jud. Timiș, str. 1 nr. 77; Gheorghe Sabou, Nerău, jud. Timiș nr. 185; Pavel Petru
Agenda2003-12-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280823_a_282152]
-
Dumnezeu.” Și îl încheia cu o concluzie pe măsură: „La catedrala Sf.Petru de la Roma au muncit zidari, pietrari și fel de fel de alți meșteri și maeștri peste două sute de ani. Minune prea de tot mare n-ar fi dac’ar trebui să treacă fie măcar și numai o sută de ani pentru ca să se poată începe zidirea unei catedrale la București - dacă mai e să se facă un asemenea început”. La 134 de ani de la lansarea ideii și 87 de la
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
conducerea redacției Adevărul că întrerupe colaborarea și susține într-o postare pe Facebook că editorialul de atăzi va fi ultimul semnat Ovidiu Nahoi pentru cotidianul la al carui prestigiu a contribuit, întrucât în continuarea unui text al său despre originile Dacilor a fost pusă și o opinie contrarie, scrisă de Malin Boț, redactor-șef al site-ului. El susține, printre altele, ca la comentariul său publicat în ziarul de astăzi, dar și pe site, intitulat „ Construcția mitologica a dacilor vine din
Adevărul, părăsit de Ovidiu Nahoi, din cauza unui gest neelegant () [Corola-journal/Journalistic/22309_a_23634]
-
despre originile Dacilor a fost pusă și o opinie contrarie, scrisă de Malin Boț, redactor-șef al site-ului. El susține, printre altele, ca la comentariul său publicat în ziarul de astăzi, dar și pe site, intitulat „ Construcția mitologica a dacilor vine din adâncurile puturoase ale Institutului de Istorie al PCR”, pe site-ul adevarul.ro au fost publicate fragmente dintr-o opinie semnată de Malin Boț și publicată pe 17 mai, textul purtând titulatura: ”Dacii sunt cool, noi cum suntem
Adevărul, părăsit de Ovidiu Nahoi, din cauza unui gest neelegant () [Corola-journal/Journalistic/22309_a_23634]
-
celebra lucrare a lui Lao Tse Tao Te King, peste care dăduse din întâmplare într-o ediție mai veche de la Editura RAM, Aninoasa Gorj. Era vorba de un plagiat. Cum ajunsese Ion Gheorghe de la Cultul Zburătorului, bizara carte consacrată religiei dacilor, pe urmele lui Nicolae Densusianu, tocmai la filosoful antic chinez, nu se știe nici până azi. Nici nu fusese bine uitat plagiatul lui Eugen Barbu din Incognito, și, iată, un caz asemănător tulbura viața literară românească. Se știe că plagiatul
Lao Tse și USR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2371_a_3696]
-
și literar după 250 de ani, nu și în cele purtate peste vreme de grupuri de actanți așa cum, de pildă, sunt cântecele de Crăciun. Ținând scama de toate acestea, colindul care urmează trebuie plasat pe axa timpului în care cetățile dacilor din Munții Orăștiei erau spații puternic umanizate: „- Deschideți-mi poarta - / Poarta prin cetate! Dăi, Domnului, Doamne - / - Ba, eu n-oi deschide / Poarta prin cetate / Până tu-i ’șî-i mer(g)e / Vârfu muntelui (...) până n-o să duci: „peana“ de
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
De-atunci, din depărtări privim spre tine, / Și plângem jalnic chinul tău amar, / Când știm că frații cei ramași în tine / Sunt torturați de un popor barbar. // Te vom lua că tu ești doar al nostru, / Lăsat pe veci de daci și de romani, / Dar moștenit de la strămoșii noștri / Și nimănui nu te-om lăsa în dar. // Vom trece iar pe vechea frontieră, / Dreptatea noastră e stăpână-acum, / Prin vijelii și foc de mitralieră, / Armata noastră își va face drum. // Credință în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
fiecăreia dintre epocile „reactualizate”. În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul” ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator” (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1995-1996, respectiv ediția a doua în
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
nopții”)[4], la „altarul Vestei” și la „Marte-n glorii” („Ce-ți doresc eu ție...”)[5], la Apolon și Erato („La Heliade”)[6], la Cezar, Traian, Roma veche („Junii corupți”)[7] sau, pur și simplu, prin titluri precum „Eghipetul”, „Rugăciunea unui dac”, „Odă (în metru antic)”, „Diana”, „Ector și Andromache (de Schiller)”, „Calul troian”, „Către Mercur”, „Către Bullatius”, „Sarmis” etc. Astfel, apelurile la lumea veche, la mitologie, la cultura elină și romană sunt o constantă, ceea ce este firesc în cazul unui creator
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
De-aici, din depărtări, privim spre tine Și plângem jalnic chinul tău amar, Când știm că frații cei rămași în tine Sunt torturați de un popor barbar. Te vom lua, că tu ești doar al nostru, Lăsat pe veci de daci și de romani, Te-am moștenit de la strămoșii noștri Și nimănui nu te-om lăsa în dar. Vom trece iar pe vechea frontieră Dreptatea noastră e stăpână-acum, Prin vijelii și foc de mitralieră Armata noastră își va face drum. Credință
ARDEALUL – „Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Mult ai trăit cu amar” [Corola-blog/BlogPost/92677_a_93969]
-
abuz de serviciu, e cale lungă, extrem de lungă. Asta dintr-un singur motiv: naționalismul strigat sau clamat continuu, deranjează. Dar asta nu-l împiedică să se exprime. Limpede, tranșant, concis, fie că este vorba de poporul român drept continuator al dacilor, nu al romanilor, până la subiectele zilei. Pentru mulți ca mine, MIRCEA CHELARU rămân cuvintele unui ADEVĂRAT general al Armatei Române și poate primi oricând de la noi un cec în alb chiar dacă trăim într-o Românie-moluscă vom merge până în pânzele albe
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU [Corola-blog/BlogPost/92703_a_93995]
-
trăia o comună Toți bine cu voie bună...” din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
ea trăia o comunăToți bine cu voie bună...”din „Verșul buciumanilor” Multe meșteșuguri s-au păstrat generații de-a rândul în familiile românilor, dar unul dintre cele mai vechi, pentru care erau bine cunoscuți în lumea întreagă și strămoșii noștri daci, era meșteșugul de aurar. N-au fost aurari mai vrednici în România secolului XlX decât aurarii din Munții Apuseni, care, în bunăstarea lor n-au uitat niciodată să lase în urmă nenumărate fapte de suflet și amintiri care să le
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
regasirea de sine. Trupa a mai cântat și la la alte festivaluri precum: Stufstock, Manifest, Peninsula,Coke Live. WARCHANT: WarChant este o formație de Folk/Păgân Melodic Death Metal din Timișoara. Versurile acoperă subiecte precum faptele și cultură strămoșilor românilor - dacii, dar și cântece despre români, de-a lungul istoriei. Piesă de debut a fost intitulată "Graiul Oștirii". Toate aceste nume anunțate sunt așteptate să electrizeze atmosferă în iunie la OST FEST! Prețul biletelor este situat între 90 lei și 500
10 trupe noi la OST FEST 2012 [Corola-blog/BlogPost/99453_a_100745]